Sectorul constructiilor reprezinta o industrie uriasa, studii recente indicand faptul ca volumul lucrarilor din domeniu va creste cu peste 70% in urmatorii zece ani, urmand a atinge 15.000 miliarde USD in 2025, la nivel global. Principalele tari care vor contribui la aceasta dezvoltare vor fi China, India si SUA. Chiar daca estimarile de crestere sunt imbucuratoare, expertii din domeniu sunt de parere ca o asemenea dezvoltare nu va veni fara noi provocari pentru companii, iar tarile care au cele mai mari rate de crestere se vor confrunta cu cele mai multe si dificile cazuri de coruptie. De pilda, potrivit rezultatelor indexului de coruptie la nivelul tarilor de pe mapamond, calculat de organizatia globala anti-coruptie Transparency International pentru anul 2013, China se afla pe locul 80 si India pe 94 din 177 de tari, apropierea de zero reprezentand un grad mai mic al perceptiei coruptiei in tarile respective. (Romania se claseaza pe locul 69, pe primele pozitii se afla tarile din peninsula Scandinava, iar pe ultimele, respectiv cele mai corupte tari, se afla state din Africa).

In afara zonelor geografice de influenta, sectorul constructiilor insusi poate fi, intrinsec, provocator. Tranparency International a aratat, recent, ca sectorul lucrarilor publice si intreaga industrie a constructiilor sunt cele mai predispuse la mita si coruptie, din 19 sectoare economice analizate.

Avand in vedere faptul ca sectorul constructiilor prezinta un grad sporit de risc generat de necesitatea interactiunii dintre mediul privat de afaceri, intermediari si reprezentanti guvernamentali, concomitent cu dezvoltarea domeniului va fi tot mai dificila evitarea cazurilor de mita si coruptie.

 

Problema coruptiei din constructii este semnalata in stirile internationale in mod frecvent. De pilda, un articol publicat de cotidianul britanic The Guardian in octombrie 2013 arata cum bugetul pentru pregatirea Jocurilor Olimpice de la Soci, din Rusia, a crescut de la o valoare initiala estimata de 12 miliarde USD, la 51 miliarde USD, ca rezultat al deturnarii de fonduri prin contracte ilicite. Tot in aceeasi perioada, publicatia Arab News relata cum Federatia Internationala a Inginerilor Consultanti a descoperit ca organele judiciare din mai multe tari arabe au emis mandate impotriva a peste 60.000 de persoane acuzate de coruptie in ultimii cinci ani. Problema mitei nu ocoleste nici tarile din Europa. Un raport recent al Comisiei Europene indica faptul ca, in 2013, jumatate din managerii companiilor de constructii din UE, chestionati referitor la coruptia din tarile din care fac parte, au declarat ca s-au confruntat cu aceste practici in relatiile de afaceri, in 2013.

 

In pofida faptului ca, de cele mai multe ori, oficialii guvernamentali sunt responsabili pentru acte de coruptie, vina nu le apartine in totalitate. In ultimii ani, tot mai multi manageri ai unor companii de constructii au fost anchetati si chiar arestati pentru practici ilicite in afaceri. De pilda, atat biroul britanic antifrauda (UK Serious Fraud Office - SFO), cat si departamentul de justitie din SUA (US Department of Justice - DoJ) au arestat o serie de factori de decizie importanti ai unor companii mari din domeniul constructiilor. Astfel, Balfour Beatty, cel mai mare grup de constructii din Marea Britanie, a agreat sa plateasca daune publice in valoare de 2,25 milioane de lire sterline in 2008, in urma acuzatiei SFO de coruptie in contractul pentru constructia Bibliotecii Alexandrina din Egipt. In 2009, tot in urma unei anchete a SFO, compania britanica de inginerie AMEC a fost amendata cu 4,9 milioane de lire sterline, in legatura cu o serie de incasari si inregistrari contabile ilegale in timpul derularii contractului de constructie a Podului Incheon, in Coreea de Sud. Cazul cel mai celebru din ultimii ani ramane, insa, amenda de 6,6 milioane de lire sterline platita de compania britanica de inginerie civila Mabey Group, care a pledat vinovata in acuzatiile de mituire a unor autoritati publice pentru a castiga contracte de executie in Irak, Ghana si Jamaica, in 2009. Cazul a fost anchetat tot de SFO.

Compania de constructii si inginerie Technip, unul din liderii pietei de profil din Franta, a platit catre DoJ 240 milioane de dolari in 2010 pentru ca a facut parte dintr-un joint-venture care a mituit autoritatile din Nigeria pentru a castiga contractul ce prevedea dezvoltarea fabricii de gaz lichefiat Bonny Island, contract in valoare de 1,2 miliarde USD. In 2011, corporatia japoneza JGC a fost amendata de DoJ cu 218,8 milioane de dolari, tot pentru mituirea unor inalti oficiali nigerieni. Alte companii implicate in cazul Bonny Island au fost M.W. Kellogg (MWK), subsidiara britanica a grupului nord-american Kellogg Brown si Root LCC, holding international specializat in executia de lucrari civile si de inginerie. O suma totala de 7 milioane de lire sterline a fost platita catre SFO in urma anchetei proiectului Bonny Island, reprezentand intregul profit obtinut de MWK in urma lucrarilor realizate in Nigeria. In acelasi caz, KBR a achitat catre DoJ 402 milioane de dolari.

Companiile care nu sunt listate sau nu au sediul in Marea Britanie sau SUA s-ar putea considera in "siguranta" din punct de vedere al anchetarii din partea celor doua organisme anti-coruptie, insa se pot insela. In prezent, DoJ, cea mai agresiva institutie creata impotriva practicilor de mita si coruptie, a primit jurisdictie din partea guvernului SUA sa ancheteze si companii care nu sunt stabilite sau listate in SUA daca se dovedeste ca acestea au vreo legatura cu corporatii nord-americane sau sunt implicate in transferuri de fonduri provenite din mita prin intermediul bancilor de la New York.

Recent, autoritatile din Marea Britanie au incercat sa identifice cai prin care sa devina procurori ai cazurilor de mita si coruptie la nivel international. Cazurile din Regatul Unit la care s-a facut referire anterior au fost solutionate inainte de intrarea in vigoare a UK Bribery Act 2010 (UKBA), noua legislatie crescand foarte mult jurisdictia si atributiile SFO asupra tuturor companiilor care deruleaza afaceri pe teritoriul Marii Britanii, indiferent de tara de origine a acestora.

La nivelul altor tari, abia recent s-a initiat infiintarea unor organisme care sa ancheteze si sa judece actele de coruptie. De pilda, guvernele din Brazilia, China si Canada au introdus de curand noi legi anti-coruptie. In fine, situatiile trans-nationale de mita si coruptie la nivel inalt, indiferent de nationalitatea sau sediul social al persoanelor fizice/ juridice implicate, ajung in competenta organelor specializate de ancheta ale Interpol (financial crime, white-collar crime), prin intermediul Global Focal Point Initiative, care include 192 de anchetatori si procurori din 105 tari ale lumii.