Potrivit unei noi analize panoramice publicate de Curtea de Conturi Europeana (CCE) cu privire la actiunile UE in domeniul energiei si al schimbarilor climatice, pentru combaterea schimbarilor climatice sunt esentiale actiuni eficiente in domeniul energiei. Productia si consumul de energie reprezinta 79% din emisiile de gaze cu efect de sera din UE, afirma Curtea. Chiar daca eforturile de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera vor avea succes, adaptarea la schimbarile climatice ramane necesara. Pana la sfarsitul acestui secol, clima Europei va fi semnificativ diferita, chiar si in conditiile in care cresterea temperaturii nu va depasi 2°C, astfel cum se urmareste prin Acordul de la Paris din 2015.

Aceasta analiza panoramica prezinta o imagine de ansamblu a actiunilor UE, sintetizeaza principalele activitati de audit in domeniu desfasurate de Curtea de Conturi Europeana si de alte institutii supreme de audit din UE si identifica principalele provocari cu scopul de a pune la dispozitie informatii relevante pentru dezbaterile legislative si pentru viitoarele activitati de audit.

Potrivit Curtii, energia si schimbarile climatice sunt strans legate, dat fiind ca productia de energie din combustibili fosili si consumul de energie in sectorul transporturilor, in industrie, in agricultura si de catre gospodarii reprezinta impreuna 79% din emisiile de gaze cu efect de sera din UE. Multe dintre aceste probleme pot fi cel mai bine abordate prin cooperarea intre state si reprezinta o prioritate pe agenda UE.

"UE trebuie sa isi reduca emisiile de gaze cu efect de sera si sa se adapteze in acelasi timp la schimbarile climatice. Estimarile actuale arata ca sunt necesare progrese suplimentare pentru a atinge tintele pentru 2030 si obiectivele pentru 2050 fixate in materie de reducere a emisiilor. Totodata, anticiparea si planificarea in mod corect a adaptarii, diminuandu-se nevoia de a reactiona cu intarziere la evenimentele care pot aparea - ceea ce ar insemna costuri mai mari -, vor reprezenta o provocare majora pentru UE si pentru statele sale membre", a declarat Phil Wynn Owen, membrul Curtii responsabil de analiza panoramica.

In domeniul energiei, Curtea subliniaza ca un element important al actiunii UE consta in crearea unei piete interne care sa faciliteze libera circulatie si comertul fara frontiere al gazelor si al energiei electrice in UE. Piata interna a energiei urmareste realizarea obiectivelor politicii energetice a UE, care constau in asigurarea, intr-un mod eficace din punctul de vedere al costurilor, a unei energii care sa fie accesibila din punct de vedere financiar, disponibila la preturi competitive, durabila si sigura. In pofida progreselor semnificative inregistrate in unele regiuni din UE, piata interna a energiei nu a fost inca realizata.

 

Emisiile de gaze cu efect de sera vor trebui reduse cu 80%-95% pana in 2050 

In ceea ce priveste schimbarile climatice, cea mai mare parte a actiunilor UE se concentreaza pe reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. UE si-a stabilit ca tinte reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera pana in 2020 si reducerea cu 40% pana in 2030. Pana in 2050, UE intentioneaza sa isi reduca emisiile de gaze cu efect de sera cu 80-95% fata de 1990. Abordarile utilizate pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera variaza de la un sector la altul. Prin schema sa de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS), UE a stabilit un plafon pentru emisiile totale generate de anumite sectoare furnizoare de energie, de unele industrii energointensive si de zborurile din interiorul Spatiului Economic European. Prin crearea unei piete pentru cotele de emisii, UE a stabilit astfel „un pret” al carbonului. Pentru celelalte sectoare, abordarea adoptata a fost de a reduce emisiile pe baza unor tinte stabilite pentru fiecare stat membru.

In opinia Curtii, tintele si obiectivele fixate de UE pentru 2030 si pentru 2050 in materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera nu vor putea fi atinse daca nu se depun eforturi suplimentare semnificative si toate sectoarele economice trebuie sa contribuie in acest sens. In vederea atingerii tintelor fixate pentru 2030, eforturile anuale de reducere a emisiilor vor trebui sa creasca cu 50% in urmatorii zece ani. Cea mai importanta schimbare va fi insa necesara pentru perioada de dupa 2030, cand rata de reducere a emisiilor va trebui sa depaseasca nivelurile istorice de trei pana la patru ori daca se doreste atingerea obiectivului stabilit pentru 2050.

Strategia UE privind adaptarea la schimbarile climatice, adoptata in 2013, incurajeaza statele membre sa ia masuri, insa nu impune obligatii in acest sens.

CCE a consultat 269 de rapoarte de audit elaborate la nivelul UE si al statelor membre. In domeniul energiei, in pofida dezvoltarii rapide a energiei din surse regenerabile si a scaderii costurilor acestui tip de energie la nivel global, auditurile au constatat un slab raport cost-eficacitate, precum si obstacole in calea investitiilor. In cadrul auditurilor referitoare la eficienta energetica, au fost identificate cu regularitate probleme legate de raportul cost-eficacitate. In domeniul energiei nucleare, auditurile au permis identificarea unor depasiri considerabile ale costurilor, precum si a unor intarzieri importante. Totodata, aceste audituri au aratat ca trecerea la moduri de transport cu emisii scazute de dioxid de carbon nu are loc intr-o masura suficienta. In ceea ce priveste adaptarea la schimbarile climatice, auditurile s-au axat in principal pe inundatii. In acest domeniu, auditorii au identificat probleme legate de prevenirea inundatiilor, de protectia impotriva inundatiilor si de raspunsul la acestea.

Anumite domenii importante nu au fost auditate pana in prezent decat intr-o masura limitata. Printre acestea se numara adaptarea la schimbarile climatice, inventarele nationale si cel al UE privind gazele cu efect de sera, emisiile generate de transportul rutier si cele provenite din agricultura.

Analiza panoramica a identificat sapte provocari principale: guvernanta in domeniul energiei si al schimbarilor climatice; politici bazate pe elemente concrete; tranzitia energetica; utilizarea cu eficacitate a cercetarii si a inovarii; planificarea si gestionarea adaptarii la schimbarile climatice; finantarea; si implicarea cetatenilor UE.

***

Pana in 2071-2100, clima Europei va fi semnificativ diferita fata de cea din perioada 1961-1990, in conditiile unei cresteri cu 2°C a temperaturii fata de nivelurile preindustriale. Nu trebuie uitat ca scenariul bazat pe o crestere cu 2°C este construit in jurul unei medii globale: chiar daca obiectivul este atins, temperaturile vor creste cu un nivel mult mai mare in anumite regiuni. Pana in 2071-2100, temperaturile pe timpul iernii ar putea creste cu o medie de 5 pana la 8°C in unele parti din Scandinavia in comparatie cu temperaturile din perioada 1961-1990. Pe timpul verii, temperaturile ar putea creste cu o medie de 3 pana la 4°C in cea mai mare parte a Spaniei si in nordul Scandinaviei. Pana in 2071-2100, precipitatiile din timpul iernii ar putea creste cu peste 25% in unele parti din Europa Centrala si din Scandinavia in comparatie cu perioada 1961-1990. Nivelul precipitatiilor pe timpul verii ar putea scadea cu peste 50% pe o mare parte din coasta mediteraneeana a UE.