Romania isi propune sa produca anual 153 mii de tone de hidrogen regenerabil si sa reduca emisiile de CO₂ cu peste 2 milioane de tone pana in 2030, obiective esentiale pentru tranzitia catre o economie sustenabila. Aceste masuri vor sprijini decarbonizarea sectoarelor industrial si de transport, aliniindu-se la obiectivele europene privind energia curata, se arata in Strategia Nationala a Hidrogenului 2023-2030.

Elaborata de o echipa de experti din partea Horvath Romania si PwC Romania, Strategia analizeaza potentialul de productie si consum a hidrogenului regenerabil, una dintre principalele optiuni ale Uniunii Europe in strategiile de tranzitie catre o economie fara gaze cu efect de sera. Hidrogenul regenerabil este produs prin electroliza apei, utilizand energie electrica din surse regenerabile (precum energia solara, eoliana sau hidro), printr-un proces care nu genereaza emisii de dioxid de carbon (CO₂).

Potentialul de crestere economica, gratie utilizarii hidrogenului, va fi atins prin dezvoltarea sectoarelor „hard-to-abate" (industrii dificil de decarbonizat) intre care se numara productia de otel si industria petrochimica (rafinarea petrolului, productia de ingrasaminte) si transportul greu. 

Unul dintre pasii importanti in aceasta directie va fi crearea asa-numitelor „vai de hidrogen" (hydrogen valleys / ecosystems), care vor conecta potentialul de productie la diverse centre industriale si de transport din proximitate. In cazul Romaniei, Strategia a identificat cinci ecosisteme care se pot dezvolta in urmatoarele regiuni strategice: (1) Bucuresti - Ploiesti - Targoviste - Pitesti; (2) Constanta - Medgidia - Calarasi - Slobozia; (3) Cluj - Targu Mures - Sighisoara - Sibiu - Sebes; (4) Galati - Braila - Tulcea; si (5) Craiova - Slatina - Targu Jiu.

Strategia stabileste patru obiective generale pentru dezvoltarea sectorului hidrogenului:

Strategia propune utilizarea hidrogenului regenerabil pentru productia de otel „verde", reducerea emisiilor din industria chimica si petrochimica si dezvoltarea de solutii pentru transportul de marfa, transportul public si aviatie. Implementarea proiectelor va permite decarbonizarea sectoarelor „hard-to-abate", unde electrificarea nu este fezabila.

Planurile includ conectarea la European Hydrogen Backbone, reteaua europeana de transport a hidrogenului, facilitand exportul si integrarea pietei locale in lanturile internationale de aprovizionare. De asemenea, vor fi promovate parteneriate internationale pentru dezvoltarea pietei hidrogenului si atragerea de investitii.

Luand in considerare potentialul de energie regenerabila al Romaniei (factorii de capacitate medii pentru energia eoliana si solara), in conditiile actuale (orizont 2030), se estimeaza un cost mediu in termeni reali de productie al hidrogenului regenerabil situat in intervalul 3.6-5.4 euro/kg H₂. In costul hidrogenului regenerabil, ponderea cea mai mare o are costul energiei electrice verzi (65%), urmata de costul operational (16%) si costul de capital (14%), considerand un factor mediu de capacitate al electrolizoarelor de 40% (echivalent 3530 ore functionare la capacitate maxima).

"Hidrogenul reprezinta o oportunitate strategica pentru securitatea energetica a Romaniei: reducerea emisiilor de CO₂ si cresterea competitivitatii industriei. Dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen regenerabil este esentiala in pastrarea competitivitatii economice a sectoarelor industriale care nu au alte optiuni pentru respectarea normelor de mediu (hard-to-abate), iar aceste tehnologii sunt sustinute de finantari semnificative din fonduri europene dedicate", a declarat Catalin Stancu, Consultant, Horvath Romania.

Pana in 2050, strategia prevede eliminarea totala a hidrogenului din surse fosile, dezvoltarea unor retele dedicate transportului gazelor curate si utilizarea hidrogenului pentru industrie, transport si stocarea energiei.