OAR Bucuresti a construit un dialog corect cu administratiile Capitalei Imprimare
Arhitectura & Proiectare Publicat de Ovidiu Stefanescu 03 Iul 2025 06:25
In ultimul deceniu, arhitectura romaneasca a evoluat semnificativ, reflectand o crestere a calitatii constructiilor si o diversificare a cererii. Concursurile de solutii devin tot mai frecvente, fiind promovate intens de Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) - Filiala Bucuresti drept garantii ale calitatii in investitiile publice. Exemple relevante vin din Sectorul 6 (Parcul Lacul Morii) si Sectorul 2 (amenajarea salbei de lacuri). Totusi, persista probleme precum birocratia excesiva, lipsa digitalizarii si a unor reglementari clare. In acest context, OAR Bucuresti vizeaza profesionalizarea domeniului prin organizarea de conferinte pe teme cheie (onorarii, jurisprudenta, patrimoniu), precum si lansarea unor platforme online pentru formare profesionala. In continuare, arh. Emil Ivanescu, presedintele OAR Bucuresti, detaliaza problematica acestui domeniu deosebit de complex de activitate, referindu-se inclusiv la actiunile in care este implicata organizatia in acest moment. 
 
- Cum a evoluat arhitectura din Romania in ultimul deceniu si ce perspective sunt pentru urmatorii ani?
- Mediul de constructii din Romania este foarte dinamic. In acelasi timp, in multe situatii calitatea constructiilor si arhitecturii realizate la noi a crescut cu cel putin 40% fata de acum 20 de ani. La acest fenomen au contribuit o serie intreaga de factori, care luati impreuna au generat aceasta calitate. Noi organizam Anuala de Arhitectura Bucuresti, unul dintre cele mai importante evenimente de arhitectura din Romania si Europa Centrala, prin care expunem cele mai bune productii de arhitectura contemporana romaneasca, cu accent pe Bucuresti sau din strainatate, realizata de arhitecti romani. Suntem la editia a XXIII-a, deci 23 de ani de cartare si expunere a arhitecturii romanesti. Intrand in arhiva Anualei, veti descoperi aceasta amplificare a arhitecturii noastre si a dezvoltarii ei. Pe de alta parte avem si o diversificare a clientilor de arhitectura, care doresc o calitate mai buna, o reprezentativitate prin arhitectura: o casa nu este doar o casa, ma reprezinta este si o carte de vizita si asa mai departe.
Pe de alta parte, amenajarea spatiului public urban in Romania inca lasa de dorit, ceea ce constituie un aspect foarte problematic. Si aici ajungem la administratiile locale si nationale, care ar trebui sa constientizeze ca anumite investitii publice trebuie facute cu responsabilitate, nu prin licitatii cu pretul cel mai mic, ci prin concurs de solutii, printr-o selectie profesionista, de catre specialist. Daca ne place spatiul public in alte tari sau ne plac anumite cladiri publice in Europa, sa stiti ca ele au fost realizate prin concurs de solutii. Avem nevoie de spitale, de scoli, de edificii de cultura, de parcuri realizate prin concursuri de solutii. 
 
- Ce initiative aveti pentru promovarea concursului de arhitectura ca solutie la crearea unui mediu construit de calitate?
- In toata tara, OAR, prin filialele sale, a dezvoltat o adevarata campanie pentru realizarea achizitiilor publice prin concurs de solutii. Acum, trebuie sa stim ca achizitia publica prin concurs de solutii, face parte din legea achizitiilor publice inca din 2016 si reprezinta garantul asigurarii calitatii pentru investitiile publice in constructii si arhitectura. Campioni la implementarea concursurilor sunt administratiile din Ardeal, in special la Cluj. In Bucuresti, noi am reusit sa construim un dialog corect cu administratiile Capitalei si, impreuna cu ele, sa realizam cateva concursuri de solutii care intr-un timp scurt vor fi si si construite sau implementate. Campioana la achizitii publice prin concurs de solutii este Primaria Sectorului 6 care, prin reprezentantii sai, si-a dorit foarte mult sa initieze acest tip de achizitii pentru o serie intreaga de obiective pentru cetatenii din sector. Parcul Lacul Morii, unul dintre cele mai importante concursuri de solutii si amenajari de parcuri din Capitala a fost castigat de o echipa internationala de specialisti arhitecti, peisagisti si designeri. In scurt timp, cred ca vor incepe lucrarile de implementare. Tot in Sectorul 6, a fost implementat un concurs de mici dimensiuni, chioscurile pentru florari, in urma caruia a fost realizat un echipament de mobilier urban cu specific pentru sector, care sa se integreze corect in spatiul public urban al Capitalei. De asemenea, Primaria Sectorului 2 s-a remarcat prin concursul privind amenajarea cheiului salbei de Lacuri din proximitatea sectorului, o competitie internationala cu un rezultat foarte bun, care va fi implementat pe etape. Tot la Sectorul 2 sunt in pregatire alte cateva achizitii publice prin concursuri de solutii. Cu Primaria Sectorului 3 am realizat un concurs de solutii pentru amenajarea cheiului Dambovitei in sector, realizat chiar in perioada pandemiei. Acum, Primaria Sectorului 1 va initia o serie de concursuri pentru amenajari de spatii publice foarte importante pentru Bucuresti si ne bucuram de acest fapt, fiindca, in final, cetatenii vor fi cei mai castigati de aici. 
 
- Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii la inceputul anului 2025 si cum credeti ca se va dezvolta acesta pe termen scurt si mediu, din punct de vedere al nevoii unui nou echilibru intre nevoia de sustenabilitate + eficienta energetica si nevoia de a asigura resursele necesare functionarii societatii, ca ansamblu, intr-o perioada in care se tinde catre izolationism?
- Noi am trecut prin doua perioade foarte dificile: pandemia globala si razboiul din Ucraina. Mediul de constructii a fost afectat destul de puternic. Daca, in prima situatie, statul roman a creat cateva facilitati pentru mediul de constructii, in situatia a doua, preturile materialelor s-au dat peste cap intr-un asa mod incat timp de cativa ani a afectat foarte mult intreg mediul antreprenorial. Pe de alta parte, vorbind si cu colegi din Europa, aplicarea a unor politici privind NZEB, de exemplu, a generat mai degraba contradictii in mediul investitional, de proiectare si constructii. Este o realitate si, din cate am inteles, tot mai multe voci in plan european cer o privire mai matura si mai obiectiva in acest sens din partea autoritatilor europene.
Pe de alta parte, legislatia in vigoare din Romania in domeniul constructiilor, desi exista, trebuie actualizata. Finalizarea CATUC, Codul legislatiei in constructii, este un deziderat european, pe care, spre exemplu Moldova l-a realizat acum cateva luni. Izolationismul actual pare a fi mai degraba un slogan populist, fiindca, chiar si pseudo-izolationistii care au ajuns la putere, au trebuit sa colaboreze cu alte entitati. Personal, cred ca noi traim intr-o perioada de repozitionare atat politica, cat si tehnologica si sociala si in aceasta dinamica se vor ivi noi posibilitati, dar trebuie sa fim activi si dinamici si sa privim catre calitate si eficienta. 
 
- Care sunt principalele dificultati pe care le intampina arhitectii din Romania, in aceasta perioada, si care sunt riscurile/ provocarile de pe piata pe care le intrevedeti pentru 2025 si in anii urmatori?
- Principalele dificultati ale arhitectilor din Romania si mai ales din Bucuresti tin de dinamica legislativa si administrativa, proceduri foarte incete si excesive de autorizare, lipsa unor platforme digitale, electronice de emitere a documentelor administrative (certificate de urbanism, autorizatii de constructie, avize), asa cum sunt in toate statele civilizate din Europa. Pe de alta parte, sunt administratii locale si din Bucuresti si din tara, care fac eforturi inspre eficientizare. De asemenea, lipsa unor PUG-uri sau PUZ-ui corecte pentru orase poate produce un adevarat haos in domeniu. Inca asteptam finalizarea PUG-ului Bucurestiului. Sunt multe dificultati in acest sens. Printre cele mai ciudate probleme apar prin necunoasterea sau ambiguitatea definitiilor unor termeni frecventi utilizati in proiectare, constructii si administrare/ autorizare. Pentru a rezolva cumva aceasta problema, OAR Bucuresti alaturi de ASRO a demarat un Glosar de Termeni in arhitectura si constructii, care a avut la baza un studiu facut de OAR Bucuresti impreuna cu primariile de sector privind termenii, terminologia care blocheaza/ intarzie procedurile de autorizare. Glosarul carteaza, pentru un singur termen, definitiile care apar in diferite articole de lege si care uneori sunt aplicat gresit. O alta problema importanta este lipsa unui cadru stabil privind onorariile de proiectare. Aceasta problema este generala in toata Europa si sunt semne si presiuni pentru rezolvarea acestei situatii. Noi, la OAR Bucuresti, organizam la mijlocul lunii iulie prima conferinta despre onorarii in proiectare din Romania - "Onorarii Europene pentru arhitecti: comparatii si solutii". 
 
- In ce actiuni este implicat OAR Bucuresti si ce obiective are stabilite pentru anul 2025?
- Avem o serie de evenimente pregatite pentru acest an printre care acesta privind onorariile de proiectare, apoi conferinta "Mediul Construit si practica instantelor", prin care vom discuta cazuri de jurisprudenta in arhitectura, dar si conferinta "Cum construim in zonele protejate din Bucuresti" - care va fi deosebit de interesanta. De asemenea, vom lansa platforma online de Formare Profesionala Continua a OAR Bucuresti - platforma de cursuri, prelegeri, ateliere - si lansam platforma Bursa de Joburi pentru Arhitecti, prima de acest fel de la noi. De asemenea, mentinem dialogul si initiativele prin concurs cu administratiile locale din Bucuresti, privind calitatea mediului construit din Bucuresti, a patrimoniului si a spatiului public.