CTDS: Investitorii subfinanteaza in mod voit asigurarea calitatii in constructii Imprimare
Dirigentie de santier Publicat de Elena Icleanu 27 Iun 2016 13:39
Principala problema semnalata de dirigintii de santier din Romania o reprezinta neaplicarea legislatiei calitatii in constructii, ceea ce incurajeaza investitorii sa subfinanteze in mod voit asigurarea calitatii, potrivit reprezentantilor Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier (CTDS). Organizatia a fost infiintata in acest an, avand, in prezent, ca membri, peste 600 de diriginti de santier, reprezentand aproape jumatate din numarul specialistilor care si practica aceasta meserie. Conform datelor CTDS, in Romania sunt atestati circa 3.500 de diriginti de santier, din care doar jumatate practica in mod curent aceasta meserie.
Interviu cu Cezar Petre (37 de ani), presedintele CTDS.
 
- Ce atributii are CTDS si ce obiective are, pe termen scurt si mediu?
- CTDS a aparut ca o necesitate privind organizarea specialistilor in constructii responsabili cu calitatea. Institutiile statului au nevoie de dialog, dar acesta nu se poate realiza decat prin reprezentativitate. Exista deficiente mari in legislatie, mai ales in modul in care aceasta este aplicata, fiind nevoie de un partener serios. Pe termen scurt si mediu ne-am propus, astfel, sa contribuim la imbunatatirea cadrului legislativ si a modului de aplicare a legii. De asemenea, ne dorim cresterea gradului de pregatire si responsabilitate a specialistilor ce au ca atributii respectarea calitatii in constructii. Impreuna cu universitatile de constructii din Romania vom propune un modul de pregatire continua, deoarece nu poti fi specialist fara ca tu sa te respecti printr-o informare continua. Adica ne vom intoarce pe bancile universitatilor.
 
- Care sunt principalele probleme intimpinate de dirigintii de santier in activitate?
- Este nevoie de aplicarea legii, insa nu doar asupra specialistilor, ci si asupra investitorilor, care, prin preturile scazute, stabilesc un nivel deficitar de calitate. Daca nu exista sanctiuni aplicate, dezvoltatorii nu vor construi calitativ doar dintr-un act de moralitate. Problemele pe care dirigintii le au sunt comune la toti specialistii, verificatori, experti, proiectanti etc. Consecinta neaplicarii legii o reprezinta faptul ca, atunci cand un diriginte impune calitatea, investitorul poate renunta la serviciile lui, preferand amenda, dar, de cele mai multe ori, nici aceasta nu exista.
 
- Cum a evoluat numarul dirigintilor de santier cu drept de practica in Romania, in ultimii zece ani?
- Exista, in acest moment, aproximativ 10.000 de autorizatii, dar numarul de diriginti de santier se situeaza la aproximativ 3.500 de specialisti, din care numai jumatate practica in mod curent aceasta meserie, iar ceilalti ocazional sau deloc. Nu se practica pentru ca sistemul este subfinantat. Desi pare mare, numarul dirigintilor de santier activi ar fi insuficient daca autoritatile ar impune respectarea legii prin sanctiuni. Acum, insa, investitorii percep acest lucru mai mult ca pe un act de vointa cu mult formalism. In spatiul european, inspectorii ce asigura calitatea sunt indispensabili si lucrarile nu se accepta fara supervizare. In ceea ce priveste adeziunea la CTDS, in prezent avem circa 600 de membri, insa noi estimam ca in 2017 se vor afilia la asociatie aproape toti dirigintii de santier care practica aceasta meserie, actualmente aceasta fiind doar o problema de informare.
 
- Care sunt directiile de actiune viitoare, in vederea dezvoltarii organizatiei?
- Acum, ca am terminat campania de informare, dorim sa ne implicam activ in stabilirea unei relatii corecte cu autoritatile publice, dar si cu cele responsabile de legiferare. Spre exemplu, am prezentat si sustinut puncte de vedere catre MDRAP, ce au fost luate in considerare datorita justetei lor practice. Avem in vedere, impreuna cu ceilalti specialisti si asociatii profesionale, sa modificam si sa corectam Legea nr. 10 - referitoare la asigurarea calitatii in constructii si Legea nr. 50 - privind autorizarea lucrarilor de constructii, precum si toate actele ce decurg din acestea. De asemenea, am reusit sa devenim un partener de dialog pentru MDRAP, ce se afla acum in plin proces de modificare a legislatiei in domeniul constructiilor. Aveam o baza juridica ce nu s-a mai modificat semnificativ de mai bine de 20 de ani si se impuneau cateva modificari importante care sa elimine formalismul si birocratia inutila, in beneficiul calitatii. Simplificarea si clarificarea au fost cuvintele-cheie. De asemenea, s-a vizat cresterea sanctiunilor deoarece valorile existente nu reuseau sa impuna responsabilitate. Cred ca principala modificare care se va face este in certificarea firmelor de proiectare, constructii si consultanta. Acest lucru se intampla in tot spatiul european. Acum, in Romania, o mare parte din constructii sunt executate in asa-zisa regie proprie, folosita in mod abuziv la toate categoriile de constructii. Vorbim, in cea mai mare parte, de lucrari facute pe persoane fizice, care nu au un minim de personal specializat care sa asigure urmarirea de calitate a lucrarilor si care sunt, in geneal, nefiscalizate, desi sub ele se ascund procese investitionale. De aici apare o mare problema pentru companiile care vizeaza calitatea, deoarece aceasta tine atat de numarul de specialisti de pe santier, cat si de responsabilitate si respectarea regulilor. De 25 de ani, statul nu a sprijini aproape delor acest aspect. Schimbarea este majora, deoarece numai firmele ce se vor certifica vor reusi sa construiasca. Certificarea nu reprezinta un proces complex, ci va impune doar asigurarea de personal de specialitate (ingineri), insa cine incalca legea va pierde sau i se va suspenda dreptul o perioada determinate de timp. Vizam si alte modificari legislative pentru a apropia sistemul romanesc de cel european. Am analizat practica europeana si, in acest sens, am propus si sustinem modificarile facute in ultimul an.
 
- Cum credeti ca se va dezvolta piata constructiilor in anul 2016? Care sunt noile riscuri si dificultati de pe piata?
- Piata constructiilor se va muta de pe domeniul rezidential pe cel al investitiilor publice, dar si in vederea dezvoltarii de noi afaceri. Acest lucru este inevitabil, deoarece avem cateva zeci de miliarde de euro ce vin din ciclul bugetar al Uniunii Europene si care vor inunda piata. Indiferent daca vrem sau nu, acesti bani vor veni si se vor investi in marea lor parte in realizarea de active imobiliare, altele decat rezidentiale. Dificultati nu vedem, decat o mai ampla colaborare intre autoritati si asociatiile profesionale. Trebuie sa se ofere mai multa incredere acestora si trebuie reduse abuzurile date de functia publica. De fapt, aceasta reprezinta si principala dificultate: depasirea de competente in defavoarea specialistilor. In acest sens, am propus din nou si MDRAP a acceptat o simplificare a procesului de aprobare a investitiilor pentru cele cu valoarea redusa. Acest lucru se va face prin modificarea HG nr. 28. Impreuna cu proiectantii, avem nevoie de ajutorul statului si de eliminarea politicului din sistem, pentru a reusi sa aducem in tara acesti bani, care sunt, de fapt, ai nostri.