Specialistii din Ministerul Energiei au prezentat in plenul Consiliul Local studiul de oportunitate pentru reconversia platformei CET intr-un parc energetic. Propunerea acestora este de introducere a sistemelor de trigenerare, mult mai eficiente decat cele utilizate in prezent, in cogenerare

Fosta platforma CET poate deveni in viitor cel mai modern hub energetic din Romania, care sa introduca sistemul de trigenerare (un sistem care produce trei tipuri de energie) si mai multe solutii de producere a energiei electrice si termice.

Propunerea a fost prezentata Consiliului Local de primarul George Scripcaru, impreuna cu reprezentantii Societatii de Administrare a Participatiilor in Energie (SAPE), societate a Ministerului Energiei, care a realizat studiul de oportunitate pentru reconversia fostei platforme industriale.

"Vineri in data de 31 octombrie 2025 a fost prezentat livrabilul de catre SAPE, care este o componenta a Ministerului Energiei, careia i-am solicitat sa identifice pe platforma de la CET echipamentele care pot fi pastrate si cele care trebuie dezafectate. Este necesar pentru ca, in prima faza, sa realizam curatarea zonei, sa ecologizam acel teren. Vrem sa valorificam acel amplasament, astfel incat sa produca pentru comunitatea brasoveana lucruri profitabile. Pentru ca, altfel, am dat 19 milioane de euro pe un amplasament plin de echipamente si de instalatii care ruginesc, pe care trebuie sa-l si pazim, si care nici nu produce decat paguba. Pentru ca tot am discutat cu specialistii din Ministerul Energiei, care au lucrat la acest prim pas, le-am cerut sa identificam si posibile oportunitati sau scenarii care sa fie avute in vedere. Nu inseamna ca sunt singurele, poate ca mai sunt si altele care pot fi accesate, dar am spus sa ne raportam si la reglementarile de mediu, de clima, pe care Romania si le-a asumat, si trebuie sa tinem cont de acest lucru ca sa putem sa si facem acest pas. Sigur ca sunt investitii care trebuie avute in vedere, de multe sute de milioane de euro, iar pentru ca municipiul sa le aiba, trebuie identificate surse de finantare, care sa fie accesate sub diferite forme”, a declarat primarul George Scripcaru.

 

 

Pe langa identificarea imobilelor care pot fi reconvertite in cadrul unui proces de reabilitare si cele care trebuie demolate, reprezentantii SAPE au realizat si un concept pentru amenajarea primului hub energetic de inalta eficienta, care include un parc fotovoltaic de 15 MW, o statie de producere si stocare de hidrogen de 20 de MW, un sistem de trigenerare de 12 MWf, o statie de cogenerare din biomasa, o zona de cercetare si inovatie tehnologica, o statie de stocare de 300MW si o turbina eoliana.

Prezent la aceasta sedinta, reprezentantul SAPE, lector dr. ing. Emil Iakabos a subliniat oportunitatea pe care o are Brasovul in acest moment, aceea de a deveni cel mai modern hub energetic al Romaniei.

"De ce un hub si de ce la Brasov? In primul rand pentru ca este in centrul tarii. In al doilea rand, ca poate sa integreze toate cele cinci energii prezentate in studiul de oportunitate, pe aceasta platforma, fiind vorba de peste 55 de hectare, iar conditiile si necesitatea de consum de energie electrica si de energie termica le avem deja. Integrarea parcului fotovoltaic de 20 de megawati de la Stupini in acest hub energetic ar putea sa fie «solutia de vis» pentru Brasov in productia de energie termica, energie electrica si credit carbon. (…). In ceea ce priveste cogenerarea, faptul ca ai acest sistem de cogenerare, cu motoare termice, iti creeaza o problema vara, pentru ca nu ai ce face cu caldura generata obligatoriu. Vrei sa produci energie electrica, generezi si energie termica. Solutia, trecerea la urmatorul nivel, trigenerarea – asta insemnand ca din energia termica produsa pe timp de vara se va produce frig, adica climatizare pentru hale, mall-uri sau autoritati publice. Asta presupune ca utilizand apa calda reziduala inlocuim tot frigul produs de chillere cu compresoare, si astfel reducem consumurile energetice si, implicit, amprenta de carbon. Asta este primul aspect pe care vreau sa il retinem din studiul de oportunitate: Cogenerarea de inalta eficienta trebuie obligatoriu continuata cu trigenerarea”, a explicat Emil Iakabos.

 

 

Potrivit conceptului prezentat astazi, viitorul parc de energie verde include:

• un parc fotovoltaic cu o capacitate instalata de aproximativ 15 MW, fiind compus din circa 20.680 de panouri fotovoltaice. In conditiile resurselor solare disponibile la Brasov, parcul de 15 MWp are o productie anuala estimata la aproximativ 22–23 GWh de energie electrica. Aceasta cantitate de energie generata din surse fotovoltaice va conduce la reducerea emisiilor de CO₂ cu circa 15.000 tone pe an, comparativ cu scenariul in care aceeasi energie ar fi fost produsa din surse conventionale;

• o statie de producere si stocare a hidrogenului verde are ca scop transformarea unei parti importante din energia electrica regenerabila produsa local (din parcurile fotovoltaice si eoliene) in hidrogen verde de inalta puritate. Hidrogenul va fi utilizat atat pentru injectie in centrala de cogenerare, cat si pentru alimentarea unei statii de carburant publice (HRS), oferind Brasovului o solutie integrata pentru decarbonare si mobilitate durabila;

• o turbina eoliana. Proiectul presupune montarea unei turbine eoliene de generatie moderna, cu puterea nominala de 3 MW, alcatuita din: turn metalic tubular (inaltime tipica 100+ m, in functie de modelul selectat), nacela cu generator si sistem electronic de control, rotor cu pale avand diametrul de ordinul 100-140 m (specific unei turbine de aceasta clasa de putere) si un transformator de conexiune la baza;

• un sistem de trigenerare. Pe langa producerea de energie electrica si energie termica, sistemul va produce si aer rece, care va alimenta si un viitor Data Center (Centru de date), de 12 MWf, cu o suprafata construita de 12 845 mp. Sub aceasta cladire poate fi amplasata o retea de 150 foraje, la 100- 200 m adancime, de unde se poate obtine o temperatura de 15˚Celsius;

• statie de cogenerare din biomasa. Scopul general al investitiei este realizarea unei instalatii de cogenerare de inalta eficienta pe baza de biomasa pentru a contribui la alimentarea retelei termice a CET Brasov, inlocuirea consumului de gaz natural in zonele fara retea de gaze, atingerea obiectivelor de decarbonare si tranzitie verde, dezvoltarea economica locala prin utilizarea resurselor regenerabile disponibile regional. Se are in vedere folosirea procesului de gazeificare a biomasei, cu generare de gaz de sinteza (CH₄, H₂, CO), urmat de ardere intr-o unitate de cogenerare compacta.

Pe langa aceste sisteme, viitorul hub mai include: o statie de stocare a energiei electrice cu o capacitate energetica de 300 MW si o putere de livrare de 600 MWh; un campus universitar cu zone de cercetare si inovatie tehnologica prin pastrarea unor parti din cladirile CET–ului, precum si a unor echipamente ce pot reprezenta obiect de studiu; o unitate de comanda, operare si control, care asigura monitorizarea, optimizarea si managementul securizat al infrastructurii fizice si digitale a intregului campus de date.

Proiectul CET Brasov reprezinta o oportunitate unica de a transforma un fost sit industrial intr-un hub energetic inovator, care va contribui semnificativ la obiectivele de reducere a emisiilor de CO₂ si tranzitia verde a Brasovului. Integrarea sistemului de stocare de energie de 1,2 GWh, a centralei fotovoltaice de 20 MW si a solutiilor suplimentare, cum ar fi hidrogenul, trigenerarea si turbinele eoliene, demonstreaza fezabilitatea tehnica si economica a proiectului. Acesta va avea un impact pozitiv asupra comunitatii, mediului si capacitatii de furnizare a energiei din surse regenerabile in regiune.