Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata ale evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In discutiile privind dinamica recenta a preturilor de consum, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei s-a consolidat in interiorul intervalului tintei stationare in ultima luna a anului 2018, coborand la 3,27 la suta, de la 3,43 la suta in noiembrie, si ca ampla ei corectie descendenta din cursul trimestrului IV a depasit astfel usor asteptarile. Conform previziunilor, descresterea, fata de nivelul de 5,03 la suta atins in septembrie, a fost determinata in principal de efectele de baza dezinflationiste ce au afectat consistent dinamica preturilor volatile si cea a preturilor administrate, carora li s-au alaturat influentele scaderii pretului combustibililor si a preturilor legumelor si fructelor.

S-a observat ca un aport a continuat sa fie adus si de componenta de baza, in conditiile in care rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat s-a redus de la 2,8 la suta in septembrie la 2,5 la suta in decembrie, nivel similar celui anticipat. Descresterea a fost indusa si de aceasta data preponderent de segmentul produselor alimentare procesate si intrucatva de cel al serviciilor, fiind prin urmare atribuibila efectelor de baza asociate evolutiei preturilor unor produse agroalimentare, precum si relativei intariri a leului in raport cu euro, dar si unor posibile efecte indirecte ale declinului cotatiei petrolului, potrivit opiniei unor membri ai Consiliului.

O miscare de sens opus a continuat insa sa caracterizeze dinamica subcomponentei marfurilor nealimentare, care a atins astfel, in intervalul octombrie-decembrie 2018, maximul ultimilor sapte ani. Membrii Consiliului au apreciat ca aceasta reflecta mai fidel presiunile inflationiste asociate traiectoriei excedentului de cerere agregata si dinamicii costurilor unitare cu forta de munca, precum si nivelului, doar usor atenuat, al asteptarilor inflationiste pe termen scurt, evidentiate in perioada recenta. Indicativa a fost considerata si cresterea deflatorului PIB in trimestrul III 2018, relevata de noile date statistice, fiind sesizata insa si usoara temperare a cresterii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum in primele doua luni ale trimestrului IV.

Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au notat ca cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice valideaza continuarea accelerarii cresterii economice in trimestrul III 2018, mai ales in termeni trimestriali, exclusiv pe seama majorarii mult peste asteptari a productiei agricole, evolutie implicand stoparea ascensiunii excedentului semnificativ de cerere agregata in acest interval si pozitionarea lui marginal sub valoarea anticipata. Se reconfirma si contributia majoritara la avansul PIB adusa de variatia stocurilor, precum si locul secund ocupat de consumul gospodariilor populatiei, cu sprijinul crescut al autoconsumului, al carui aport este revizuit totusi in jos in favoarea celui al consumului administratiei publice. O contributie negativa marita se evidentiaza insa in cazul exportului net, reflectand o incetinire relativ mai pronuntata a cresterii exporturilor de bunuri si servicii, fata de cea aferenta importurilor, care impreuna cu deteriorarea balantei veniturilor primare si a celei a veniturilor secundare au provocat o accelerare a cresterii deficitului de cont curent.

Membrii Consiliului au convenit apoi ca cele mai noi evaluari continua sa indice un ritm anual al cresterii economice cvasistabil in trimestrul IV 2018 si in usoara accelerare in trimestrul I 2019, compatibile cu o temperare sensibila a dinamicilor ei trimestriale in aceasta perioada, inclusiv in raport cu previziunile anterioare. S-a apreciat ca incetinirea din ultimul trimestru al anului trecut este insa atribuibila in totalitate potentialei contractii suferite de productia agricola dupa performantele de exceptie din lunile anterioare, ceea ce face probabila reluarea ascensiunii gap-ului pozitiv al PIB in cele doua trimestre, pe o traiectorie totusi usor inferioara celei anticipate anterior. Au fost subliniate insa in mod repetat incertitudinile inalte asociate dinamicii activitatii economice din trimestrul I 2019, in contextul intrarii in vigoare a noului set de masuri fiscale si bugetare.

In evaluarea membrilor Consiliului, bazata pe cele mai recente evolutii relevante, consumul privat a redevenit probabil in trimestrul IV 2018 principalul determinant al cresterii economice. O sporire a contributiei negative este, in schimb, posibila in cazul formarii brute de capital fix, dar mai ales in cel al exportului net, in conditiile accelerarii cresterii anuale a importurilor de bunuri in intervalul octombrie-noiembrie, concomitent cu scaderea dinamicii exporturilor. Numerosi membri ai Consiliului si-au exprimat, in acest context, ingrijorarile crescute legate de evolutia nefavorabila a investitiilor si mai ales de accelerarea cresterii deficitului de cont curent, a carui pondere in PIB s-a marit probabil semnificativ in 2018 fata de nivelul de 3,2 la suta atins in 2017, concomitent cu scaderea gradului de acoperire a acestuia prin investitii straine directe si transferuri de capital; s-a precizat ca o trecere probabila a deficitului de 4 la suta din PIB este temei de atentie sporita.

Membrii Consiliului s-au aratat preocupati si de gradul inalt de incordare a pietei muncii, care s-a mentinut probabil in trimestrul IV 2018 in apropierea varfului post-criza atins in intervalul anterior, in conditiile in care rata somajului a continuat sa scada pana la un nou minim istoric, de 3,8 la suta, in luna decembrie; totodata, efectivul salariatilor din economie a ajuns la noi maxime, iar cresterea sa anuala s-a reaccelerat in noiembrie, in premiera pentru ultimul an si jumatate. S-a apreciat ca tensiunile pietei, implicit presiunile salariale, se vor mentine deosebit de ridicate in perspectiva apropiata, in contextul intentiilor de angajare robuste evidentiate de cele mai recente sondaje de specialitate pentru trimestrul I 2019 si inceputul celui urmator, dar si al emigratiei ridicate si al necorelarii pregatirii fortei de munca disponibile cu cerintele angajatorilor. S-a observat ca pe ansamblul primelor doua luni ale trimestrului IV 2018 cresterea castigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat, ca de altfel si cea a castigului salarial mediu net real, care a atins un maxim al ultimelor patru trimestre, inclusiv cu aportul diminuarii ratei anuale a inflatiei; totodata, dinamica costurilor salariale unitare din industrie a cunoscut doar o marginala scadere in raport cu media trimestrului anterior.

In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au remarcat reintrarea principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare si a ecartului lor pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara pe o panta usor crescatoare la mijlocul lunii ianuarie, in corelatie si cu miscarile evidentiate in aceasta perioada pe alte segmente ale pietei financiare interne. A fost mentionata si cresterea mai pronuntata consemnata de cursul de schimb al leului in a doua parte a lunii ianuarie in contextul inrautatirii pozitiei externe a economiei, care a tins totusi sa se corecteze usor ulterior, inclusiv sub influenta redresarii apetitului global pentru risc. Membrii Consiliului au convenit ca potentialul de risc al contextului intern ramane ridicat, mai ales in fata unei eventuale schimbari bruste a sentimentului pietei financiare internationale sau a perceptiei asupra riscului asociat economiei/pietei financiare locale.

S-a observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a accelerat in decembrie 2018 la 7,9 la suta, nivel maxim pentru ultimii aproximativ sase ani si jumatate, iar media sa din trimestrul IV a depasit-o pe cea din precedentele trei luni. Cresterea a fost sustinuta in principal de componenta in lei, a carei pondere in total s-a marit la 66 la suta - cel mai ridicat nivel din septembrie 1996. Raportat la activitatea economica, nivelul creditului acordat sectorului privat continua insa sa fie scazut, au subliniat unii membri ai Consiliului.

In discutiile privind evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca noul pattern anticipat al inflatiei este cvasisimilar celui evidentiat in prognoza publicata in Raportul de inflatie din noiembrie 2018. Astfel, rata anuala a inflatiei va continua probabil sa scada pe parcursul primelor trei trimestre, chiar usor mai pronuntat decat se anticipa anterior, pentru ca apoi sa urce si sa se mentina pe o traiectorie mai inalta, dar situata sub limita de sus a intervalului tintei, ajungand la 3,0 la suta in decembrie 2019 si 3,1 la suta la finalul orizontului proiectiei - niveluri aproape identice celor anticipate anterior.

S-a remarcat ca prelungirea descresterii ratei anuale a inflatiei pe orizontul scurt de timp se presupune a fi antrenata de actiunea factorilor pe partea ofertei, mai cu seama de scaderile anticipate a fi consemnate de dinamicile pretului combustibililor si ale preturilor LFO, dar si de probabila temperare usoara a cresterii preturilor administrate. S-a convenit ca perspectiva componentelor exogene ale IPC este insa deosebit de incerta, unii membri ai Consiliului exprimand chiar opinia ca evolutia preturilor unor servicii si utilitati - incluzand energia electrica si gazele naturale - va redeveni inflationista in perspectiva apropiata, ca efect al masurilor fiscale si bugetare intrate in vigoare la inceputul acestui an; s-a apreciat ca mariri peste asteptari sunt posibile si in cazul preturilor unor produse agroalimentare, precum si pe segmentul combustibililor, care reflecta indeaproape miscarea cotatiilor petrolului.

Totodata, membrii Consiliului au observat ca, dupa o scurta stagnare, dinamica anuala a inflatiei de baza este asteptata sa-si reia ascensiunea in trimestrul II 2019 si sa se ridice apoi la 3,3 la suta in decembrie 2019 si la 3,4 la suta la finele orizontului prognozei - marginal peste valorile anticipate anterior - pe fondul presiunilor inflationiste conjugate, in crestere progresiva, anticipate sa decurga din pozitia ciclica a economiei, anticipatiile inflationiste pe termen scurt si din preturile importurilor. S-a sesizat ca deviatia pozitiva a PIB va continua probabil sa creasca pana in trimestrul I 2020 pe o traiectorie doar usor mai joasa decat cea previzionata anterior, in conditiile in care este de asteptat ca efectele adverse ale masurilor fiscale implementate recent sa fie receptate si la nivelul PIB potential; totodata, ritmul preturilor importurilor se anticipeaza a fi relativ mai alert in anul curent, inclusiv pe fondul evolutiei probabile a cursului de schimb al leului.

Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca perspectiva cresterii economice sufera o schimbare in actualul context, ritmul ei anual fiind asteptat sa continue sa decelereze progresiv pe orizontul prognozei, in conditiile mentinerii lui peste si apoi in linie cu cel potential. S-a aratat ca o sursa majora a schimbarii o reprezinta impactul prezumat a decurge din masurile fiscale si bugetare implementate in 2019, anticipat a fi resimtit si ca un soc pe partea ofertei. Aici au fost notate si influenta incetinirii activitatii economice in Europa si tensiunile comerciale.

S-a observat ca, pe acest fond, dinamica activitatii de investitii - prioritar afectata - este asteptata sa cunoasca o modesta redresare, existand chiar riscul prelungirii scaderii acesteia, mai ales in ipoteza restrangerii investitiilor in sectorul public si in cel al companiilor de stat, ce ar implica efecte adverse mai pregnante asupra echilibrelor interne si externe ale economiei. Membrii Consiliului au reiterat faptul ca o revigorare durabila a activitatii investitionale, esentiala pentru consolidarea potentialului de crestere a economiei, este conditionata inclusiv de predictibilitatea cadrului fiscal si legislativ, cu impact si asupra increderii investitorilor rezidenti si nerezidenti. S-a remarcat ca si consumul gospodariilor populatiei - anticipat sa isi consolideze rolul de principal determinant al expansiunii economice pe orizontul prognozei - ar putea fi afectat de pachetul de masuri fiscale, pe calea dinamicii venitului disponibil real si a increderii consumatorilor, dar si a disponibilitatii si costului creditului bancar.

In contextul discutarii implicatiilor taxei asupra activelor financiare ale institutiilor de credit, membrii Consiliului si-au exprimat din nou ingrijorarile legate de maniera de stabilire a acesteia, reiterand ca legarea acestei taxe de cotatii reprezentative ale pietei monetare interbancare - precum ROBOR la 3 si 6 luni - inseamna, de fapt, legarea ei de conduita politicii monetare, fiind prin urmare esential ca OUG 114 sa renunte la aceasta abordare. S-a subliniat ca independenta instrumentelor de politica monetara, ca parte a independentei statutare a BNR, este cruciala pentru indeplinirea mandatului privind stabilitatea preturilor. Totodata, s-a aratat din nou ca efectele adverse ale taxei ar putea fi potentate de cele ale initiativelor legislative vizand sectorul bancar aprobate recent, ale caror prevederi sunt de natura a afecta creditarea si transmisia monetara, dar si stabilitatea bancilor, precum si costurile de finantare externa ale economiei.

Membrii Consiliului au conchis ca efectele cumulate ale acestor masuri sunt dificil de evaluat in stadiul actual, avand in vedere o serie de neclaritati si multitudinea canalelor de propagare in economie, ele fiind de natura sa sporeasca gradul de incertitudine ce caracterizeaza actuala prognoza.

S-a aratat ca incertitudini crescute sunt asociate si conduitei viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri, data fiind nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, observandu-se totodata ca actuala perspectiva a cresterii economice presupune o conduita cvasi-neutra a acestei politici in 2019, succedata insa de revenirea la o atitudine pro-ciclica in 2020, in principal ca urmare a aplicarii din toamna anului curent a prevederilor legii pensiilor. Prognoza asuma si o reducere mai lenta a gradului de acomodare a conditiilor monetare, dar si o incetinire mai evidenta a cresterii economice in zona euro/UE si pe plan global. In opinia unor membri ai Consiliului, incetinirea pe plan extern ar putea fi insa chiar mai pronuntata, date fiind riscurile crescute induse de conflictul comercial si de modul de iesire a Marii Britanii din UE, precum si de tensiuni geopolitice si volatilitatea pietei financiare internationale. S-au facut, de asemenea, referiri la conduita politicii monetare a BCE si a altor banci centrale mari si la atitudinea probabila a bancilor centrale din regiune.

In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.