Printr-o scrisoare deschisa, un grup de lucru alcatuit din profesoare si profesori universitari, cercetatori, experti in economie, antreprenori, cadre medicale, avocati, politologi, sociologi, artisti si activisti civici atrage atentia presedintelui Romaniei, prim-ministrului si Parlamentului asupra disfunctionalitatilor majore din sistemul sanitar romanesc si asupra strategiei existente de gestionare a pandemiei. Scrisoarea evidentiaza problemele structurale majore pe care unitatile medicale din Romania le intampina din cauza subfinantarii cronice si a bugetului insuficient alocat sanatatii de statul roman.

Semnatarii solicita o serie de masuri urgente care sa rezolve problema lipsei cronice de echipamente de protectie pentru intreg personalul medical si de ingrijire din spitale, precum si chestiunea dotarii sectiilor de terapie intensiva cu ventilatoare pulmonare pentru a face fata numarului crescand de imbolnaviri din Romania.

Aceste propuneri sunt insotite de cateva solutii concrete de implementare. Grupul de lucru solicita reconversia industriala a unor sectoare de productie din Romania, precum si rechizitionarea (cedarea temporara) a clinicilor si spitalelor din sectorul privat. Scrisoarea atrage atentia asupra numeroaselor grupuri vulnerabile si nevoia urgenta a unor masuri de protectie sociala a acestora, cum ar fi introducerea Venitului Minim Universal. Textul demonstreaza felul in care se poate asigura finantarea acestor masuri urgente si propune adoptarea unor politici fiscale si bugetare concrete, cu accent pe impozite de solidaritate.

Pana in prezent, aceasta este cea mai cuprinzatoare solicitare venita din partea societatii civile.

„Suntem in ceasul al unsprezecelea si fereastra de interventie care sa limiteze semnificativ proportiile dezastrului se inchide cu fiecare zi ce trece. Coronavirusul a aratat ca sistemul nostru economico-social si cel de preintampinare a dezastrelor este nepregatit pentru a garanta fie si dreptul la viata, fara a vorbi de alte drepturi constitutionale. Pentru a evita o catastrofa umanitara fara precedent in istoria noastra recenta, transformarea lui trebuie inceputa acum.”

Date fiind lipsurile raportate din teritoriu de catre sectiile de terapie intensiva si boli infectioase, precum si lunile de urgenta sanitara care ne asteapta, personalul medical implicat trebuie sa fie lipsit de grija dotarilor necesare.

In acest sens, propunem urmatoarele:

1.1. Instituirea la nivelul Guvernului a unei structuri care sa mobilizeze capacitatile economiei romanesti pentru lupta cu virusul printr-un sistem flexibil, transparent si debirocratizat de achizitii, reconversie industriala din mers si rechizitionare a capacitatilor existente in sectorul privat. De asemenea, propunem infiintarea unei comisii speciale in cadrul Parlamentului care sa monitorizeze strict actiunile executivului si conformarea cu legislatia in vigoare.

1.2. Reconversia de urgenta a industriei textile pentru a produce masti, viziere, combinezoane si alte echipamente de protectie omologate pentru echiparea adecvata a sistemului de terapie intensiva si boli infectioase. Acelasi lucru este valabil pentru toate unitatile medicale, care urmeaza sa fie puncte de intrare in sistem pentru pacientii infectati sau suspecti, si, in perspectiva, pentru acoperirea cererii de masti chiar la nivelul populatiei generale. Cerem, de asemenea, interventia statului pentru a grabi reconversia firmelor de produs mobilier pentru a asigura paturile medicale suplimentare.

1.3. In conditiile numarului redus de ventilatoare pulmonare disponibile in sistemul medical, este necesara atat achizitionarea urgenta de astfel de aparate, cat si crearea, in regim de urgenta, a unui lant de productie de ventilatoare pulmonare prin achizitionarea de licente in acest sens. Cerem, de asemenea, productia concomitenta, dupa modelul propus de cercetatorii MIT, a unor ventilatoare mecanice cu cost redus (eventual in regim open-source) pentru a atenua in cel mai scurt timp posibil lipsurile din saloanele de terapie intensiva. Invocam in acest sens experienta Issonova (Italia), Dyson (Anglia), VW (Germania) si Skoda (Republica Ceha). Impulsionat de guvernul federal american, General Motors va produce 10,000 de ventilatoare Ventec pe luna. Este de remarcat ca o parte a industriei auto romanesti face subcontractare pentru aceste companii si, deci, are canale de comunicare cu ele.

1.4. Demararea de urgenta a achizitiei pe scara larga si a productiei de kituri de testare pentru a se asigura testarea frecventa, la intrarea in spital, a intregului personal implicat, a pacientilor precum si a unor esantioane cat mai mari de populatie, in aceasta ordine. Din acest punct de vedere, lectia italiana este clara: Regiunea Veneto din Italia a redus mortalitatea mai mult ca regiunea Lombardia datorita (a) faptului ca, daca cineva a fost diagnosticat pozitiv, intreaga familie si toti vecinii au fost testati imediat, iar, daca nu au fost existat dispozitive de testare suficiente, s-a dispus carantinarea lor, (b) accentului pus pe administrarea testelor la domiciliu si (c) testarii frecvente a celor care, prin natura meseriei, sunt in contact direct cu publicul.

1.5. Reconversia de urgenta a industriei de echipamente de protectie pentru a produce in volume mari izolete mobile si fixe, dezvoltate si omologate de compania de stat Romarm. Economia romaneasca are sute de firme specializate in producerea acestor echipamente si Romarm nu are capacitatea de a produce aceste dotari elementare cu licenta romaneasca in volum mare. Multe spitale judetene au actualmente o singura izoleta.

1.6. Desfasurarea capacitatilor trupelor de geniu si firmelor de constructii private pentru a reconverti sali de sport, complexe expozitionale sau alte asemenea spatii potrivite in spitale de campanie pentru cazurile de coronavirus mai putin grave (medii si usoare). Astfel de spatii sunt necesare datorita supraaglomerarii spatiilor existente si pentru a evita pericolul infectiilor nosocomiale din multe spitale.

1.7. Rechizitionarea, pe perioada pandemiei, a sectorului spitalicesc privat pentru a prelua cazurile non-COVID cat si, unde exista sectii de terapie intensiva, cazurile COVID, precum si in vederea testarii de SARS-CoV-19 si a tratarii cazurilor grave, usoare si medii. Invocam in acest sens masuri similare din Irlanda si Spania. Reamintim pe aceasta cale ca rechizitia este o masura de cedare temporara in interes public imediat si nu inseamna nationalizare.

1.8. Rechizitionarea, pe perioada pandemiei, a stocurilor de teste, masti, combinezoane si alte echipamente necesare, aflate in patrimoniul entitatilor spitalicesti private sau a altor entitati private (care nu sunt destinate protectiei propriilor angajati si bunei desfasurari a activitatii); transparentizarea acestor stocuri in regim zilnic, pentru a intelege necesarul si gradul de acoperire.

1.9. Rechizitionarea, pe perioada pandemiei, de hoteluri si pensiuni pentru carantinarea bolnavilor asimptomatici si cazarea personalului medical, precum si a altor categorii de personal aflate in campul de risc de contaminare. Invocam in acest sens bunele practici din Spania.

1.10. Pregatirea in secventa rapida prin DSU a unui corp de voluntari care sa sustina efortul medical, in cazul unei cresteri masive a imbolnavirilor.

1.11. Recrutarea fara concurs, pe durata starii de urgenta, de personal calificat necesar in unitatile DSP, DASM, ISU si alte institutii publice angrenate in lupta impotriva combaterii pandemiei.

1.12. Dotarea cu masti, manusi si alte echipamente a tuturor angajatilor din sectoarele care desfasoara in mod concret activitati ce presupun un risc ridicat de contaminare (farmacii, comert, transport de marfa si persoane, curierat, salubritate, personal MAI sau MAPN etc.), pentru a-i proteja si pentru a evita raspandirea pe scara larga a virusului.

1.13. Asocierea sectorului de cercetare-dezvoltare din universitati si din sectorul industrial la efortul de asimilare si de productie a unor echipamente medicale si consumabile. Acordarea de granturi pentru dezvoltarea acelor produse considerate urgenta imediata.

1.14. Instruirea cu celeritate a studentilor de la Biologie din anii terminali pentru operarea testelor RT-PCR si antrenarea biologilor pensionati.

1. 15. Organizarea la nivelul autoritatilor locale a unor unitati speciale de colectare si tratare a deseurilor medicale in contextul pandemiei. Deseurile persoanelor aflate in carantina/izolare devin deseuri medicale daca persoana este confirmata cu COVID-19. In plus, unitatile spitalicesti din prima linie produc de zeci de ori mai multe deseuri medicale in aceste zile, din cauza volumului mare de echipamente de protectie.

Experienta tragica a spitalelor italiene ne arata ca redistribuirea interna si externa a bolnavilor de la sectiile coplesite de cazuri grave este elementara. In acest sens, experienta si competenta Fortelor Aeriene Romane trebuie folosite imediat. In acest sens propunem:

2.1. Colaborarea si coordonarea intre autoritatile civile si militare din Romania si Germania pentru a evacua cazurile grave spre spitalele germane cu capacitate. Exista in acest sens precedentul podului aerian dintre Bergamo si Köln. Cu cat Romania ajunge mai repede pe aceasta lista a solidaritatii medicale europene, cu atat mai bine.

2.2. Echiparea de urgenta a unei parti a flotei de aeronave de transport si elicoptere din dotarea Fortelor Aeriene Romane si a TAROM pentru evacuarea cazurilor grave de COVID-19 dinspre spitalele excedate din tara spre cele care mai au capacitate. Data fiind deschiderea anuntata a Ungariei, de a ajuta efortul transfrontalier de combatere a virusului, se impune stabilirea unor parteneriate in acest sens cu spitalele maghiare care pot avea capacitate de primire, cele romanesti urmand sa fie si ele disponibile. Exista in acest sens precedentul bunei cooperari intre fortele aeriene dintre cele doua tari pentru a asigura transportul aerian de echipamente de interventie medicala in cadrul NATO.

2.3. Angajarea transportatorilor aerieni comerciali activi in Romania pentru un pod aerian spre tarile asiatice care sunt mari producatoare de echipamente de protectie si care livreaza deja in acest fel catre alte tari europene; adaptarea de urgenta a aeronavelor TAROM pentru aceste curse cargo. Invocam in acest sens bunele practici din Franta si Ungaria.

In contextul masurilor luate pentru combaterea epidemiei COVID-19, o parte a populatiei se afla deja sau va ajunge in curand in situatia in care nu-si poate acoperi cheltuielile necesare asigurarii traiului. Acest risc social este automat si un risc medical, cei mai marginalizati fiind mai expusi la infectare. In acest sens, pentru a evita o ampla criza social-sanitara, propunem:

3.1. Introducerea de urgenta a unui Venit Minim Universal la nivel decent pentru angajatii cu contract de munca suspendat fara intrarea in somaj tehnic, lucratori independenti care nu beneficiaza de plati compensatorii si persoane fara venit.

3.2. Introducerea urgenta a asigurarii medicale pentru toata populatia.

3.3. Asigurarea functionarii si echiparea corespunzatoare a retelei de asistenta medicala comunitara la nivelul administratiilor locale, in special in mediul rural, si coordonarea cu medicii de familie, pentru activitati de preventie si tratament la domiciliu a bolnavilor cronici, persoanelor cu dizabilitati, persoanelor aflate in izolare, etc.

3.4. Acordarea unor prime substantiale de risc pentru personalul medical care ia contact direct cu pacientii infectati cu SARS-CoV-2.

3.5. Acordarea de sprijin logistic si financiar de catre autoritatile locale si judetene pentru echipele de voluntari care incearca sa asigure aprovizionarea cu alimente, medicamente si alte produse necesare cetatenilor aflati in imposibilitatea de a si le procura.

3.6. Achizitionarea de alimente, apa potabila si materie prima pentru produsele alimentare necesare sprijinirii celor mai vulnerabili, dar si a celor implicati direct in diminuarea pandemiei, cu preferinta de la producatorii locali. Achizitia si distributia de alimente se va prioritiza in functie de vulnerabilitatea in contextul pandemiei (persoanele de peste 65 de ani, bolnavi cronici, familii monoparentale, persoane fara venituri). Efortul de identificare a nevoilor de alimente pe plan local se va face de catre personalul din Primarii, iar lantul de distributie va fi sustinut de efectivele de logistica militara.

3.7. Extinderea suspendarii executarilor silite dincolo de perioada starii de urgenta, pana la un an, si aplicarea restrictiilor de suspendare a evacuarilor la nivelul aparatelor Primarilor, care pot efectua evacuari fara ordin judecatoresc, daca proprietatea publica a administratiei locale face obiectul evacuarilor respective. Se impune si masura interzicerii suspendarii utilitatilor de baza (apa, caldura, electricitate, internet) pentru neplata.

3.8. Suspendarea sau preluarea timp de un an de catre administratiile locale a platii chiriilor si utilitatilor pentru cei ramasi fara locuri de munca, precum si a lucratorilor independenti si zilieri, neacoperiti de masurile compensatorii aflate pe rol. Reducerea platii chiriei cu 50% pentru cei aflati in somaj tehnic.

3.9. Retragerea din activitatea la locul de munca, inclusiv pentru personalul din institutiile sanitare, a persoanelor in grupe medicale de risc (boli autoimune, diabet tip I si II, insuficienta renala, istoric de afectiuni respiratorii, boli cardiovasculare, istoric oncologic recent, femei insarcinate), indiferent de varsta, cu plata echivalenta concediului medical sau somajului tehnic.

3.10. Asigurarea de urgenta a unor locuinte/spatii de cazare adecvate, hrana si medicamente pentru oamenii fara adapost, inclusiv pentru persoanele care nu dispun de spatii de locuire adecvate auto-izolarii sau carantinei impuse de autoritati, pentru a-i proteja si pentru a evita raspandirea virusului.

3.11. In cazul in care victima violentei domestice beneficiaza de un ordin de protectie, agresorul sa fie mutat in spatiile destinate izolarii medicale sau intr-un alt loc intrucat siguranta si viata victimelor violentei domestice trebuie aparate si in situatii de urgenta.

3.12. Asigurarea unei linii telefonice nationale pentru cazuri de violenta domestica si a unor centre de primire si spatii locative sau a unor centre de relocare a agresorului.

3.13. Elaborarea de urgenta a unui mecanism de decongestionare a penitenciarelor prin conversia executarii pedepsei cu inchisoarea in arest la domiciliu sub supraveghere electronica, pentru condamnatii care nu prezinta pericol social.

3.14. Crearea unui mecanism pentru a preveni si a denunta abuzurile politiei.

Pe langa suportul european asteptat, este necesara finantarea acestui efort medical fara precedent din resurse interne. Sugeram cateva masuri ce trebuie adoptate si implementate in regim de urgenta:

4.1. Suspendarea, pe perioada pandemiei, a tuturor evenimentelor festive precum si a achizitiilor, si investitiilor publice neesentiale ce urmeaza a fi facute la nivelul bugetului central, precum si a bugetelor locale, in vederea realocarii acestor resurse pentru a finanta masurile de mai sus si cheltuielile de asistenta sociala care sa asigure minimul necesar celor mai vulnerabili dintre cetateni.

4.2. Plafonarea tuturor pensiilor speciale (prin impozitare) la nivelul a doua salarii medii pe economie.

4.3. Aplicarea unui impozit de solidaritate pe proprietati imobiliare de lux, a doua si urmatoarele locuinte din patrimoniul personal, dividende, active financiare, tranzactii imobiliare, consum de lux, profitului firmelor din industria lemnului, precum si pe proprietatile si veniturile cultelor din Romania.

4.4. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil pe cifra de afaceri a companiilor IT, pe profiturile comerciantilor de bunuri de consum, companiilor energetice si lanturilor de retail, precum si impunerea rezidentei fiscale obligatorii a managerilor expati.

4.5. Impozit de solidaritate pe timp de un an, aplicabil tuturor veniturilor (salarii, indemnizatii, pensii, venituri nesalariale etc.) peste salariul mediu pe economie.

4.6. Aplicarea de urgenta a recomandarilor OCDE in materie de optimizare fiscala.

4.7. Plafonarea, pe durata pandemiei, a preturilor la care se fac achizitiile publice de material medical disponibil actualmente in tara

4.8. Pe palier macroeconomic, se impune amplificarea relaxarii cantitative demarata de BNR pentru sustinerea sustenabilitatii datoriei publice a statului roman pe pietele de capital; negocierea de acorduri swap cu BCE si Fed pentru a evita riscul de depreciere a monedei nationale, altfel aparand presiune pe amploarea relaxarii cantitative tintita la datoria publica.

4.8. Emiterea de coronatitluri de stat care sa fie sustinute pe piata secundara de BNR.Suntem in ceasul al unsprezecelea si fereastra de interventie care sa limiteze semnificativ proportiile dezastrului se inchide cu fiecare zi ce trece. Coronavirusul a aratat ca sistemul nostru economico-social si cel de preintampinare a dezastrelor este nepregatit pentru a garanta fie si dreptul la viata, fara a vorbi de alte drepturi constitutionale.

Pentru a evita o catastrofa umanitara fara precedent in istoria noastra recenta, transformarea lui trebuie inceputa acum.

Petitia online poate fi consultata si semnata aici!