Octavian Badescu, scrisoare catre Guvern: “Opriti genocidul economic!” Imprimare
Punct de vedere Publicat de Elena Icleanu 01 Apr 2020 17:41
Octavian Badescu, fondatorul Freedom Group - prima companie de consultanta imobiliara care functioneaza ca societate pe actiuni - transmite o scrisoare deschisa Presedintelui si Premierului Romaniei, in numele grupului de initiativa Hai la treaba, solicitand reconsiderarea de urgenta a masurilor de limitare a raspandirii Covid-19, care afecteaza grav economia Romaniei si premisele de dezvoltare a tarii.
"Câti romani care sufera de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câti romani isi vor pierde locurile de munca, economiile de viata si sentimentul lor de valoare de sine? Câti vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Câti isi vor pierde casele, vor divorta sau vor suferi abuzuri? Câti nu se vor recupera niciodata in cariera lor? Câte intreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor disparea din comunitatea dvs.? Câti tineri nu vor mai «decola» antreprenorial? Va creste criminalitatea?", se intreaba omul de afaceri.
Toate acestea s-au intamplat si in alte crize si se vor intampla din nou, spune Octavian Badescu, daca nu se actioneaza imediat.
"Mii si mii de intreprinderi mici si mijlocii sunt destructurate si vor inchide, la fel cum au facut deja multi angajatori mai mari. Milioane de lucratori sunt deja someri, multi altii vor urma. Efectele vor fi in lant si se petrec deja. Consideram ca masurile draconice impuse populatiei si agentilor economici trebuie sa inceteze, facând loc abordarilor rationale, echilibrate, constructive. Intervenţionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus genereaza deja un adevarat genocid economic", considera Octavian Badescu.
 
Textul integral al scrisorii transmise de Octavian Badescu si initiativa #hailatreaba
“Oprirea generalizata a vietii sociale si a economiei românesti prin decrete militare, ar trebui sa se incheie. Daunele de durata si de anvergura cauzate de acest precedent autoritar le depasesc cu mult pe cele cauzate de virusul Covid-19. Poporul roman - indivizi, familii, afaceri - trebuie sa decida singuri cum si când sa revina la viata lor de zi cu zi.
Nicio institutie a Statului nu are caderea (cel putin morala) sa inchida viata economica si sociala a cetatenilor sai, pe termen nedefinit, sub pretextul unor «situatii de urgenta». Functionarii de stat si locali pot pretinde, sau chiar detine, puteri legale pentru a-si inchide comunitatile. Dar ar trebui sa reziste la exercitarea acestor puteri.
Consideram «sanatatea» o chestiune ce intra in primul rând in zona de «responsabilitate individuala» si abia apoi de responsabilitate a comunitatilor (familie, loc de munca, localitate). Responsabilitatea conceptului de «stat» poate fi asumata eventual in profilaxie, in anumite interventii punctuale, tintite si in limitele bugetare prestabilite, fiind constienti ca niciun sistem nu este arhitecturat sa functioneze corect in regim de «suprasarcina» conjuncturala.
 
Nu stim si inca nu putem stii, câti romani se vor imbolnavi sau vor muri de virus. Stim ca predictiile cu privire la infectia si ratele de deces sunt extrem de nesigure.
Chiar si decesele reale atribuite Covid-19 nu sunt atât de usor de numarat. Vârsta, starea generala de sanatate si comorbiditatea sunt variabile dificil de evaluat, iar oamenii pot muri «cu» virusul, dar nu «din» cauza acestuia in mod necesar - dovada rata dintre vindecari si decese. De asemenea, este foarte dificil de evaluat letalitatea virusului in raport cu tipurile de gripa si raceli cunoscute anterior.
Pâna in prezent, decesele Covid-19 in Romania si in alte parti din lume sunt cu mult mai putine decât decesele in anotimpurile gripei obisnuite sau din pandemiile anterioare. Aceasta intelegere este importanta pentru a pune virusul, iar raspunsul guvernului la acesta, in perspectiva. Chiar si in timpul pandemiilor, depresiilor si razboaielor mondiale trecute, oamenii au mers la munca.
Suntem la curent cu statisticile legate de victimele Covid-19 si cu scenariile estimate in functie de gradul de intensitate al reactiei guvernamentale, la nivelul statelor. Ne dorim un numar cât mai mic de victime ale pandemiei dar, in acelasi timp, nu putem ignora numarul victimelor calculat ca rezultat al intregului proces sau costurile financiare ale diferitelor tipuri de interventii ale statelor, costuri care sub o forma sau alta sunt si vor fi suportate in final tot de catre contribuabili.
 
In 1850, economistul francez Frédéric Bastiat a ajutat lumea sa inteleaga «costurile vazute si nevazute» ale politicilor statului. Este simplu sa vezi cum carantinele si blocajele vor incetini raspândirea Covid-19. Este esential, dar nu atât de simplu, sa vedeti costurile si prejudiciile cauzate de oprirea economica. Doar atunci vom putea intelege rational compromisurile implicate.
In mai putin de o luna, mii de proiecte antreprenoriale mici si medii sunt complet destructurate. Companii mijlocii si mari se confrunta cu probleme majore. Aproximativ 10% din populatia activa este deja in somaj. Sute de mii de venituri sunt afectate. Libertatea individuala este profund afectata.
Câti romani care sufera de alte boli nu pot vedea acum un medic? Câti romani isi vor pierde locurile de munca, economiile de viata si sentimentul lor de valoare de sine? Câti vor ceda depresiei, abuzului de droguri, alcool sau sinucidere? Câti isi vor pierde casele, vor divorta sau vor suferi abuzuri? Câti nu se vor recupera niciodata in cariera lor? Câte intreprinderi mici, inclusiv cele vitale ale medicilor vor disparea din comunitatea dvs.? Câti tineri nu vor mai «decola» antreprenorial? Va creste criminalitatea?
Aceste intrebari nu sunt retorice. Toate aceste lucruri s-au intâmplat, intr-o anumita masura cu ocazia si in urma recesiunilor anterioare.
Se vor intâmpla din nou - foarte curând - daca nu reusim sa actionam imediat. Mii si mii de intreprinderi mici si mijlocii sunt destructurate si vor inchide, la fel cum au facut deja multi angajatori mai mari. Milioane de lucratori sunt deja someri, multi altii vor urma. Efectele vor fi in lant si se petrec deja.
 
Consideram ca masurile draconice impuse populatiei si agentilor economici trebuie sa inceteze, facând loc abordarilor rationale, echilibrate, constructive. Interventionismul politicului pentru combaterea epidemiei de coronavirus genereaza deja un adevarat genocid economic.
Consideram ca abordarea «#stamacasa», in forma continuata si impusa politic a declansat si va accentua o criza economica, o posibila situatie de «stagflatie», ce poate depasi ca impact negativ, ca pagube totale, criza medicala provocata de pandemia Covid-19.
Ne este teama ca din aceasta criza provocata de interventia politicului (care reprezinta Statul) vom iesi cu totii mai saraci si mai lipsiti de libertati si de independenta economica. «Interventionismul etatist» ocupa gradual un teren apartinând «pietei libere» si consideram «etatovirusul» mai periculos pentru societate in ansamblu decat «coronavirusul».
 
Ne este teama ca exista o probabilitate semnificativa ca evolutiile viitoare sa afecteze prin diferite masuri intr-o proportie mult mai mare pe cei mai cumpatati si mai productivi, indivizi si companii, prin diferite masuri ce vor fi impuse de catre factorul politic si justificate apoi prin «nevoia de solidaritate».
 
Consideram ca abordarea politica in problema «coronavirus» este marcata, in general, de populism. Acesta are ca si cauze principale sistemul actual de vot, caracterizat prin necorelarea intre puterea de vot si contributia la bugetele publice si consecinta sa directa, permanenta expansiune a statului in dauna sferei private (persoane fizice si juridice), la nivel de reglementari, de arii de responsabilitate si de marime a bugetelor.
Consideram ca oportunitatea care se cere a fi fructificata in aceasta conjunctura nefericita poate fi aceea de a deschide o discutie serioasa cu privire la reducerea atributiilor statului si implicit a costurilor sale, despre nevoia de echilibru bugetar si despre actuala forma a sistemului de vot, intrucât in aceste aspecte se afla radacina tuturor problemelor, a abordarilor eronate.
 
Nu vrem sa «primim» nimic de la stat pentru care nu am platit.
Nu vrem sa fim «protejati» fara sa cerem.
Nu vrem sa ne fie «ingradita libertatea» atunci când nu deranjam pe nimeni.
Vrem sa fim lasati sa ne «asumam individual responsabilitatea» pentru propriile decizii!
 
Consideram ca nu virusul este cauza problemelor economice aparute deja, ci raspunsul inadecvat, disproportionat al politicului la aceasta provocare.
Nu exista niciun conflict intre preocuparile umanitare si cele economice. O Romanie mai saraca va fi o Romanie mult mai putin sanatoasa, una mai vulnerabila la boli viitoare. O abordare locala, de jos in sus, este singura cale eficienta de a lupta cu virusul. Dupa cum vedem acum si am vazut si in trecut, in general, conducerea unui stat manifesta structural un deficit de competenta in timp de criza.
La nivel fundamental, libertatea este cu adevarat mai importanta decât securitatea sau – in acest caz – decat o iluzie a securitatii.
Guvernul nu poate decide ce aspecte ale vietii noastre sunt esentiale sau neesentiale. Poporul nu poate sta pur si simplu acasa si nu poate astepta ajutoarele guvernamentale din fonduri pe care guvernul, aflat intr-un permanent deficit bugetar, nu le are.
Stim ca nu suntem o societate avansata medical, tocmai din aceasta pricina tinem sa mentionam ca abordarea de fata este in deplina concordanta cu bunele practici pe care tarile din prima linie a combaterii pandemiei SAR-COV2, adica Coreea de Sud, Japonia si Taiwan le-au dovedit. Aceste tari, prin cele doua masuri simple si eficace: distributia de masti si distributia de teste, acompaniate de izolarea celor simptomatici sau asimptomatici, au reusit sa conjuge cele doua segmente din societate atât de importante acum: sanatatea si economia fara a le prejudicia impreuna sau separat.
 
Economia si urgenta repornirii sale nu este, in opinia noastra, un moft sau o atitudine de insubordonare ori de fronda, ci, asa cum arata nenumarati antreprenori, economisti, companii de analiza si strategie, o necesitate imediata interconectata in mod vital si cu strategia de combatere, pe termen mediu si lung a pandemiei, de diminuare consistenta a efectelor sale cumulate si bineinteles de repornire accelerata a economiei.
Dupa cum stim cu totii, evolutia României nu a fost usoara in ultimii 30 de ani. De la angajat la angajator, de la firma mica la companie transnationala, provocarile si dificultatile imense ne-au calit pe toti in feluri extrem de complicate. Or, ratiunea, experienta, datele statistice, stiinta economica si o miriada de alte discipline, ne arata cât de greu se construieste un climat economic stabil si cât de usor se pierde.
 
Prin urmare, pledam pentru un semnal inechivoc de a ne intoarce in cel mai scurt timp posibil in deplina activitate, doar aceia care gasim de cuviinta sa o facem, in deplina cunostinta de cauza si prin respectarea fireasca a regulilor de preventie in contextul actual.
Numai prin schimbarea de urgenta a paradigmei din #stamacasa in #hailatreaba putem reporni economia, limita pagubele produse deja si demara revenirea la o normalitate imperios necesara.
Stimati decidenti politici – Redeschideti economia, redati-ne libertatea! Hai la treaba!”.