Ultimele valori raportate al inflatiei au facut ziarele sa titreze ca "Criza a dus inflatia in Romania in 2020 aproape de nivelul cel mai sanatos pentru economie", iar pe analisti sa remarce ca "Dinamica anuala a preturilor de consum a decelerat de la 2,14% in noiembrie la 2,06% in decembrie, cel mai redus nivel din septembrie 2017". Intr-adevar, criza, prin prabusirea consumului, a dus la scaderea presiunilor asupra preturilor. Dar ea a mai avut un efect pervers care, pana acum, a fost mai degraba ignorat.

Cosul de consum pe baza caruia se calculeza indicele preturilor de consum, masura inflatiei, este utilizat cu o intarziere de aproximativ 2 ani. Cu alte cuvinte, inflatia anului 2020 a fost calculata pe baza cosului de consum ce reflecta comportamentul romanilor in 2018. Un element important, nu-i asa? Pentru ca preferintele de consum ale romanilor s-au modificat substantial in 2020 in contextul pandemiei.

Putem usor sa ne amintim despre cresterea semnificativa a cheltuielilor cu produsele igienico-sanitare sau cu serviciile de comunicare si scaderea pana la disparitie a cheltuielilor cu serviciile turistice, cele recreative sau cu transportul. Ponderea reala a cheltuielilor cu chiriile a scazut si ea in conditiile in care o parte a chiriasilor s-a intors in orasele de origine pentru a lucra de acasa.

Cu alte cuvinte, abordarea care presupunea conservarea in mare masura a cosului de consum de la un an la altul, pentru 2020 a produs o imagine incorecta a structurii de consum a romanilor. Ce pondere au avut mastile de protectie in anul 2018? Cel mai probabil nci nu au existat in cos...

O evaluare a impactului pe care schimbarile comportamentale aduse de pandemie le-au avut asupra cosului real de consum este facuta in studiul publicat intr-un buletin al Bancii Centrale Europene care subliniaza si el distorsiunile care au aparut in masurarea inflatiei din zona euro. Graficul de mai jos ilustreaza schimbarile estimate in structura cosului de consum in perioada pandemiei in zona euro.

Iar distorsiunea masurarii inflatiei nu provine doar din structura nereprezentativa a cosului de consum, ci si din preturile in sine. Deoarece, pe de o parte, bunurile cele mai cautate si subestimate ca pondere in cos au suferit si majorari de preturi, in conditiile in care, la un moment dat, oferta nu mai facea fata cererii. In acelasi timp, si masurarea preturilor in sine a avut de suferit din cauza carantinei in care s-au aflat mari concentrari urbane. Inchiderea multor spatii comerciale a oferit oportunitati limitate de inregistrare a preturilor.

Cu cat a fost mai mare inflatia de fapt? Probabil ca nu cu mult, o diferenta mai degraba de ordinul zecimilor de procent, asa cum o sugereaza si studiul ECB.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Deoarece inflatia anilor urmatori va fi distorsionata si ea de utilizarea, din nou, a unui cos de consum nereprezentativ. Al celui din 2020.