Diviziunile sociale, economice si tehnologice in crestere au implicatii asupra capacitatii noastre de a rezolva riscurile majore existente la nivel de societate, companie si/sau industrie. Cresterea rezilientei si invatarea din lectiile pandemiei pun accentul pe previzionarea si gestionarea macro-riscurilor. Analizarea acestora este un demers curativ, de intelegere si reflectie, pentru identificarea solutiilor potrivite.

In editia din 2021 a Raportul de riscuri globale, Forumul Economic Global pune accentul pe urmatoarele:

Socul economic al pandemiei a expus deficientele sistemelor de sanatate si educatie, dar si diferentele de stabilitate financiara si tehnologizare dintre tari, care dau capacitatea lor de raspuns si impactul diferentiat. Pe masura ce tot mai multe tari intra in valul trei al pandemiei devine tot mai evident ca impactul economic si sanitar va continua sa aiba efecte devastatoare asupra economiei.

Statisticile arata ca doar 28 de tari au inregistrat crestere economica in anul 2020 si este tot mai clar clivajul care se creeaza intre pietele de consum si cele emergente sau in curs de dezvoltare. In acelasi timp numarul mare al deceselor si reducerea mijloacelor de trai creste riscul de corodare a coeziunii sociale si subliniaza fragilitatea economica.

Prin digitalizare interactiunea umana si-a gasit loc in mediul online, a crescut comertul electronic, s-a propagat educatia online si munca la distanta. Aceste schimbari vor transforma societatea mult timp dupa pandemie si promit beneficii importante subliniind atat avantaje, cat si riscuri.

Pandemia a aratat diferentele dintre tari cu privire la infrastructura necesara pentru utilizarea instrumentelor digitale. Am vazut cu totii locuitori din zone defavorizate constransi de situatie sa-si plateasca taxele online sau copii din mediul rural, fara acces la un laptop sau internet, pusi sa faca educatie online.

In conditiile unei tot mai mari dependente digitale, „inegalitatea digitala” se contureaza drept o amenintare majora pe termen scurt, poate agrava fracturile sociale si submina perspectivele unei recuperarii a decalajelor intra si inter-comunitare.

In timp ce progresul digital a adus oportunitati pentru unii tineri, multi intra acum pe o piata a fortei de munca blocata sau cu putine oportunitati de angajare. Dupa perioada 2008-2012, tinerii se confrunta acum cu cea de-a doua criza globala majora din ultimul deceniu. Expusa deja degradarii mediului inconjurator, consecintelor crizei financiare, inegalitatii in crestere si discontinuitatilor de tot felul, aceasta generatie se confrunta cu provocari serioase pentru educatia, perspectivele economice si sanatatea lor emotionala.

Dezamagirea produsa de ”lumea primita” de la parintii lor da nastere unor curente contestare de tip anti-natilism. Nepregatiti pentru aceasta lume, uneori, copiii ajung sa-si dea in judecata proprii parintii pentru motivul de a-i fi nascut fara sa-i intrebe.

Neglijata de mare parte dintre decidenti, dezamagirea acestei generatii se poate converti in proliferarea teoriilor conspiratiei si curentelor anarhiste, harnice share-uri de mesaje in social media care sa cheme la dezangajare sau revolta, neincredere in institutii si anomie. In timp ce ghetarii se topesc, se creeaza premisele unei probabile epoci de glaciara evolutie.

In baza traditiei, lumea va gestiona aceasta criza crezand ca o va evita pe urmatoarea. Riscurile economice care rezulta din aceasta gestionare sunt amplificate de durata prelungita a crizei si includ stagnare in economiile avansate, cost de oportunitate in pietele emergente sau accentuarea decalajelor in cazul celor in curs de dezvoltare.

Formularea cadrelor de analiza detaliate necesare pentru a avea o imagine holistica a impactului acestor riscuri asupra sistemelor economice si sociale ajuta la depistarea potentialelor dependente, consecinte, vulnerabilitati si punctele oarbe. Institutii guvernamentale, reprezentantii mediului economic si societatea civila au toate un rol in dezvoltarea acestor perspective sistemice.

Analiza sistemica ofera o baza sigura pentru testarea ipotezelor, identificarea si compararea diferitelor solutii, examinarea capacitatilor de reactie in cazul unor noi crize, precum si pentru crearea unor scenarii anticipative.