Intentia Guvernului de a elimina acordarea tichetelor de masa exclusiv sub forma cardurilor digitalizate si de a le taxa cu 10% ar putea produce pierderi financiare semnificative economiei, dar si bugetului de stat. Firmele care ofera servicii de servire a mesei ar putea raporta o scadere a cifrei de afaceri de pana la 30%, iar asta va insemna pierderi de aproximativ 6 miliarde de lei. La nivelul intregii economii, efectele financiare negative sunt de o amploare si mai mare, avand in vedere ca multi romani folosesc tichetele de masa in magazinele alimentare, arata o analiza realizata de firma de consultanta Frames.

Masurile fiscale anuntate pe surse si aflate in dezbaterea coalitiei de guvernare vor avea efecte negative in economie, spun analistii.

Dincolo de suprataxarea microintreprinderilor, de cresterea taxelor in sectorul imobiliar si majorarea TVA la o serie intreaga de servicii, peste 3 milioane de romani s-ar putea trezi, peste noapte, fara o sursa financiara importanta – tichetele de masa.

Decizia Guvernului de a taxa cu 10% aceste tichete ar putea determina multe firme sa renunte la ele, in conditiile in care nu au buget prevazut pentru a sustine taxele catre stat. O alta masura controversata vizeaza includerea posibilitatii de a livra sumele asociate tichetelor de masa si sub forma de bani cash.

,,Dincolo de taxarea tichetelor, posibilitatea ca acestea sa fie oferite in bani cash spulbera, practic, scopul pentru care au fost create – acela de a asigura plata pentru servicii de masa, pentru achizitia de alimente etc. Ultimul draft al ordonantei permite, practic, ca banii cash sa poata fi cheltuiti pentru tigari, pentru alcool, pentru pacanele si pentru orice altceva.

In plus, daca tichetele de masa pot fi folosite exclusiv pe teritoriul Romaniei, adica in economia romaneasca, sumele in bani vor putea fi folosite oriunde, fara niciun fel de trasabilitate”, arata analiza Frames.

In plus, spun analistii, nu va mai exista certitudinea ca aceste sume sunt fiscalizate, banii putand fi folositi in orice domeniu, chiar si acolo unde nu se platesc taxe si impozite.

,,Spre deosebire de numerar, tichetele sunt, de asemenea, instrumente eficiente in lupta impotriva diferitelor forme de coruptie si a utilizarii frauduloase sau delincvente a mijloacelor de plata. Tichetele, spre deosebire de numerar, contribuie la reducerea economiei subterane si cresterea veniturilor la bugetul de stat’’, arata analiza.

Potrivit celui mai recent studiu OECD, tichetele pe card acorda protectie mai buna impotriva furtului, pierderii si eliminarea fraudei datorita platilor securizate si standardelor crescute in industrie, fiind instrumente pentru incluziunea sociala si dezvoltarea locala.

In plus, Art. 23 din Regulamentul (UE) 2020/559 al Parlamentului European si al Consiliului prevede ca alimentele si/sau asistenta materiala de baza pot fi furnizate celor mai defavorizate persoane fie direct, fie indirect, cum ar fi prin intermediul tichetelor sau al cardurilor, in format electronic sau in alt format, cu conditia ca astfel de tichete, carduri sau alte instrumente sa poata fi folosite numai pentru achizitionarea alimentelor si/sau a asistentei materiale de baza.

 

Potrivit analizei Frames, efectele deciziilor controversate privind tichetele de masa se vor vedea pe scara larga in economie, mai ales in sectoarele care au dezvoltat o oferta speciala dedicata acestei modalitati de plata, precum restaurantele si bufetele din zona marilor centre de afaceri, firmele de food-delivery, fast-food-uri si alte unitati de alimentatie.

Analiza datelor financiare arata ca afacerile companiilor din zona serviciilor de servire a mesei (COD CAEN 5610) ar putea inregistra o scadere de peste 6 miliarde de lei in 2024, in conditiile in care, potrivit unui studiu APET, intre 10 si 30% din afacerile acestora sunt focusate pe tichetele de masa.

Exista insa firme pentru care tichetele de masa electronice reprezinta si 60-70% din afaceri.

,,Daca nu va mai exista obligativitatea folosirii banilor in scopul achizitiei de alimente, mare parte din aceste sume oferite cash vor fi folosite in alte scopuri.

La 35 lei/tichet, inmultit cu 22 de zile lucratoare, pentru multi beneficiari va exista aceasta tentatie, iar efectele le vom vedea in declinul industriei serviciilor dedicate zonei de food’’, afirma Adrian Negrescu, managerul Frames.

OECD apreciaza in acelasi studiu ca tichetele acordate in format electronic prezinta “un potential puternic de a reduce erorile si frauda, deoarece faciliteaza verificarea identitatii utilizatorului si a informatiilor privind valabilitatea” si reprezinta o oportunitate pentru guverne de a promova inovarea si digitalizarea.

Companiile din acest sector au inregistrat, in 2022, o cifra de afaceri de 19,8 miliarde de lei fata de 3,4 miliarde lei in urma cu 10 ani.

In 2023, estimarile Frames indica faptul ca aceasta industrie va trece de borna de 20 de miliarde de lei, marcand un rezultat istoric, pe fondul extinderii numarului de companii, a unitatilor de deservire si a ofertelor de servicii.

,,Sunt peste 15.000 de firme cu peste 95.000 de angajati care si-au focusat mare parte din busines in jurul acestei facilitati – tichetele de masa. Daca firmele vor renunta la ele, pe fondul taxarii, sau beneficiarii vor putea sa foloseasca banii in alte scopuri, multe dintre aceste afaceri ar putea intra in faliment’’, afirma analistii.

Numarul firmelor din acest sector a crescut spectaculos in ultimii ani, de la 6602 in 2012 la 15.662 in 2022. Numarul angajatilor s-a dublat in acest interval, de la 45.575 la 95.470, iar profitul net a avansat de la 116,7 milioane lei (2012) la 3,14 mld. lei in 2022.

,,O scadere cu o medie de 30% a vanzarilor pe baza tichetelor de masa ar genera pierderi de peste 6 miliarde de lei, iar asta va insemna inclusiv o diminuare semnificativa a incasarilor statului din acest sector’’, arata analiza Frames.

 

Dincolo de efectele din zona companiilor specializate, impozitarea tichetelor de masa si transformarea acestora intr-o suma forfetara vor afecta, pe de-a intregul, intreaga industrie alimentara locala, un business anual evaluat in 2022 la peste 110 miliarde de lei.

Asta in conditii in care, in Romania, multi dintre beneficiarii de tichete de masa le folosesc la achizitia de alimente din magazinele specializate.

,,Pentru multe retele de magazine alimentare, achizitiile pe tichete de masa reprezinta intre 5 si 10% din cifra de afaceri. Daca banii nu vor mai fi alocati produselor alimentare, pierderile vor fi unele semnificative, pe intreg lantul, de la producator la retailer.

Iar acest lucru va duce la efecte negative in cascada, de la scumpirea produselor alimentare la disponibilizari de personal si stoparea planurilor de extindere a retelei de magazine moderne si a investitiilor in zona de productie”, afirma expertii de la Frames.

In industria alimentara locala activeaza peste 11.000 de companii, cu mai mult de 175.000 de angajati.

,,Tichetele opereaza intr-un circuit complet fiscalizat, ceea ce garanteaza colectarea de taxe si impozite la bugetul de stat si, in egala masura, nu este incurajata economia subterana. Spre deosebire de sumele acordate in bani, tichetele de masa nu pot fi economisite sau folosite in afara teritoriului national, valoarea lor fiind injectata direct si integral in economia locala, ceea ce genereaza consum, activitate economica, locuri de munca si deci venituri bugetare suplimentare’’, arata analiza.

 

In Romania, aproape 3 milioane de angajati beneficiaza in prezent de tichetele de masa electronice, introduse inca din 1998. Un calcul estimativ arata, daca toate companiile ar acorda valoarea maxima, valoarea acestui program ar depasi, per ansamblu, 25 de miliarde de lei anual, luand in calcul o medie de 35 de lei/tichet/20 de zile pe luna.

,,Daca numai 30% din aceasta suma va migra catre alte servicii (pacanele, tigari, alcool, alte servicii), ar insemna undeva la 7,5 miliarde de lei pe care industria alimentara ii va pierde, iar statul va contabiliza incasari mai mici din taxe si impozite’’, arata analiza.

Cehia a adoptat o masura similara acum 2 ani, iar impactul masurii a fost unul negativ: suma forfetara acordata in locul tichetului de masa a costat bugetul public intre 3,8 miliarde CZK si 5,6 miliarde CZK (146 milioane EUR si 215 milioane EUR) in 2022.

,, In Belgia, atunci cand s-a adus in discutie o astfel de masura (care nu s-a implementat insa niciodata), Consiliul Constitutional a reactionat cu fermitate si a atras atentia asupra unei eventuale discriminari: sumele acordate in bani sunt de fapt salariu, prin urmare fie primesc toti angajatii din tara facilitati fiscale identice pentru o parte a salariului, fie nu se implementeaza o astfel de masura’’, arata o scrisoare deschisa trimisa premierului de 35 de organizatii care acopera tot spectrul de business, de la patronate, sindicate, IMM-uri pana la industria ospitalitatii.

Organizatiile respective isi manifesta profunda ingrijorare cu privire la ultimele informatii care circula in spatiul public potrivit carora Guvernul intentioneaza sa introduca alternativa in bani, cu aceleasi facilitati fiscale, la toate tipurile de tichete: tichete de masa, vouchere de vacanta, tichete cadou, tichete culturale, tichete de cresa.

In ceea ce priveste industria ospitalitatii, potrivit datelor Aliantei pentru Turism, impactul direct al eliminarii/suspendarii voucherelor de vacanta sau acordarea alternativa a banilor este reprezentat de o scadere cu 35% a incasarilor. 20% dintre cei care acum primesc vouchere de vacanta nu isi vor mai permite sa mearga in vacanta, in timp cei alti 20% vor pleca, cel mai probabil, in afara tarii.

De asemenea, avand in vedere ca beneficiarii voucherelor de vacanta cheltuiau si sume suplimentare celor 1.450 lei (cu o medie de 1.000 de lei cheltuiti suplimentar), impactul negativ va fi cu atat mai mare.

In Romania, potrivit unui studiu de perceptie privind biletele de valoare, derulat de Asociatia Profesionala a Emitentilor de Tichete (APET), tichetele de masa sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.

Obiectivul major al acordarii de tichete de masa este acela de a asigura angajatilor hrana necesara pentru fiecare zi lucrata. In prezent, tichetele sunt destinate exclusiv achizitionarii de produse alimentare si pot fi utilizate doar pe teritoriul Romaniei.

Conform unui Studiu realizat de Academia Romana, fiecare leu acordat in tichete de masa aduce incasari bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contributii sociale scutite de la plata sunt injectati in economia locala aproape 4 lei.

Mai mult, tichetele de masa aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rata de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiti prin tichete de masa se creeaza un loc nou de munca.

Analiza Frames a fost realizata pe baza datelor de la Registrul Comertului si Ministerul Finantelor, CNP, Academia Romana, OECD, Regulamentul European, APET, Alianta pentru Turism.

Datele financiare privind evolutia companiilor din sectorul cu COD CAEN 5610 fac referire la activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienti, fie ca sunt serviti stand la masa sau se servesc singuri dintr-un galantar cu produse, fie ca mananca mesele preparate in incinta, ca le iau acasa sau ca le sunt livrate la domiciliu. Aceasta clasa include activitati din: restaurante, bufete expres, restaurante fast-food, pizzerii, unitati de alimentatie care servesc pentru acasa, carucioare mobile care vand mancare, activitati ale restaurantelor si barurilor conexe transportului, atunci cand sunt efectuate de unitati distincte, altele decat unitatile de transport.