- Dinamica legislativa incearca sa balanseze interesul statului de a tine in frau deficitul bugetar cu solicitarile mediului de afaceri, avand in vedere climatul macroeconomic si geopolitic actual. Fara a propune o analiza amanuntita, merita mentionata Legea nr. 102/2023, ce introduce o serie de modificari in domeniul autorizarii constructiilor si urbanismului. O serie de modificari a fost implementata si in materia contenciosului administrativ, prin schimbarea termenelor de introducere a actiunii in anulare a autorizatiei de construire, precum si a termenelor aplicabile actiunii in suspendare a lucrarilor de construire. Aceste modificari au avut in vedere securizarea circuitului civil si eliminarea situatiilor in care autorizatiile de construire sunt atacate in instanta dupa perioade indelungate de la momentul emiterii, uneori chiar ulterior finalizarii lucrarilor de construire. Tot in vederea realizarii lucrarilor de construire, a fost adoptata Legea nr. 166/2023 care faciliteaza realizarea proiectelor regenerabile. Principalele modificari constau in acordarea dreptului de construire in lipsa documentatiilor de urbanism pentru lucrari de construire a capacitatilor de producere si stocare a energiei electrice si hidrogenului din surse regenerabile situate in intravilanul si extravilanul localitatilor, precum si posibilitatea obtinerii mai multor autorizatii de construire, avand la baza existenta unui singur certificat de urbanism, cu conditia posibilitatii de realizare a mai multor obiective de investitii pe acelasi imobil. In materia dezvoltarii proiectelor din domeniul energiei regenerabile ramane de urmarit cum vor fi interpretate de autoritatile publice si aplicate numeroasele schimbari ce au ca prim scop atragerea investitiilor pentru a atinge si chiar depasi obiectivele din asa-numitul "Green Deal".

 

- Un cod al urbanismului reprezinta o necesitate resimtita acut in ultimele decenii pe piata din Romania, amplificata de dinamica dezvoltarilor imobiliare si reconfigurarea mediului urban si rural.

Proiectul de lege este in prezent in dezbatere la Camera Deputatilor, fiind supus avizarii din partea comisiilor, aprobarea sa finala fiind preconizata a avea loc in toamna acestui an. Documentul are in vedere consolidarea intr-un act unitar a trei legi principale (Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii si Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii), impreuna cu alte acte normative secundare, aducand totodata o serie de modificari importante in materie. Cu toate ca in prezent proiectul de lege este in dezbatere si forma sa actuala poate suferi modificari, se contureaza o serie de schimbari importante cum ar fi: simplificarea procedurilor de avizare si autorizare, precum si scurtarea timpului pentru obtinerea autorizatiei de construire; introducerea unui mecanism de "aprobare tacita a autorizatiei de construire"; posibilitatea realizarii anumitor lucrari de construire doar pe baza unei notificari inregistrate la autoritate, fara obligativitatea obtinerii unei autorizatii de construire; posibilitatea mentinerii constructiilor realizate in baza unei autorizatii de construire anulate de instanta de judecata; interzicerea (sub sanctiunea unei nulitati absolute a actului administrativ sau juridic) schimbarii destinatiei terenurilor prevazute ca spatii verzi in documentatiile de urbanism, indiferent de regimul juridic al acestora, singura exceptie fiind corectia erorilor materiale din documentatiile anterioare. Cu toate ca intentia legiuitorului este de unificare a intregii legislatii aplicabile in materie sub umbrela CATUC, observam ca o serie de prevederi legislative nu au fost preluate, inclusiv modificarile aduse prin Legea 166/2023 si prin Legea 21/2023, prin care s-a permis realizarea in extravilan, fara o documentatie de urbanism a proiectelor regenerabile in suprafata de maximum 50 de hectare. O corelare suplimentara va trebui realizata si cu privire la modificarile aduse de Legea 102/2023, in prezent nereflectate in proiectul de lege.

 

- Un proiect de lege mult asteptat a fost pus in dezbatere publica de Ministerul Energiei in data de 17 iulie 2023, fiind vorba despre cel privind exploatarea energiei eoliene offshore. Schimbarile climatice au determinat modificari la nivelul politicii de productie a energiei electrice, precum si orientarea catre utilizarea energiei din surse regenerabile, aspect indelung discutat si analizat pe plan global. La nivelul UE au fost introduse prevederi clare privind planificarea retelei offshore in fiecare stat membru, actualmente existand tari care au inregistrat progrese semnificative in ceea ce priveste implementarea si dezvoltarea energiei eoliene de acest tip. In Romania, in PNRR a fost sustinuta necesitatea aparitiei unui cadru legislativ care sa asigure stimularea investitiilor private in productia de electricitate din surse regenerabile offshore. Ministerul Energiei, prin proiectul de lege proaspat publicat, doreste implementarea unui cadru legislativ si fiscal necesar in dezvoltarea energiei eoliene offshore, stabilind ca directii principale: capacitatea instalata in proiecte de producere a energiei electrice din resurse eoliene offshore; regulile si conditiile privind stabilirea si concesionarea perimetrelor in cadrul carora pot fi derulate activitati de explorare si exploatare, respectiv cele privind acordarea de autorizatii si licente de catre autoritatile competente. Proiectul de lege deschide calea investitorilor privati pentru realizarea proiectelor eoliene offshore.

 

- Majoritatea actorilor din domeniul constructiilor decid asupra aplicabilitatii unei proceduri arbitrale in cazul existentei unor situatii conflictuale, tocmai pentru avantajele pe care aceasta procedura le ofera, inclusiv gradul crescut de confidentialitate a aspectelor ce fac obiectul unei instante arbitrale, precum si solutionarea cu celeritate a oricaror dispute. Cauzele frecvente ce duc la aparitia unor dispute intre parti tin de nerespectarea termenelor de finalizare si livrare, precum si de deficientele calitative ce afecteaza constructia. De multe ori, prevederile neclare din contracte si nereglementarea anumitor scenarii favorizeaza aparitia unor situatii conflictuale, care, din pacate, ajung sa se solutioneze in fata instantelor (arbitrale sau de drept comun) neavand o predictibilitate si o siguranta asupra directiei de solutionare. Criza acuta a fortei calificate de munca determina intarzieri in indeplinirea obligatiilor asumate si scaderea calitatii lucrarilor realizate. Implicarea avocatului inca din procedura de negociere si redactare a documentelor ofera confort si siguranta partii respective, ajutand la stabilirea unui mecanism si a unor clauze clare, ce pot diminua riscul unor interpretari divergente.

 

- Sectorul constructiilor si in general piata imobiliara evolueaza constant, avand capacitatea de a se adapta la schimbarile aduse de contextul economic national si international. Cu toate ca nu se poate vorbi neaparat de o mutare, observam o tendinta de crestere a dezvoltarii proiectelor logistice si in continuare o cerere crescuta pe piata in privinta proiectelor rezidentiale. Piata de birouri continua sa fie dinamica, putand observa ca proiectele bune si cele ce implementeaza sistemul ESG au parte de o atentie sporita din partea chiriasilor.