- Conform datelor statistice puse la dispozitie de INS, la nivelul lunii iulie 2023, comparativ cu aceeasi luna a anului anterior, volumul lucrarilor de constructii, a crescut pe total cu 12,4%. In ceea ce priveste elementele de structura, evolutii au avut loc la lucrarile de reparatii capitale (+33,5%), lucrarile de constructii noi (+10,5%) si la cele de intretinere si reparatii curente (+10,4%). De asemenea, conform analizei obiectivelor de constructii, s-au inregistrat cresteri la constructiile ingineresti (+33,6%) si la cladirile nerezidentiale (+0,4%), in timp ce cladirile rezidentiale au scazut cu 6,4%. 

Cu toate acestea, pentru a doua jumatate a anului 2023 se observa o scadere a cererii si exista asteptari ca aceasta tendinta sa continue cel putin in prima jumatate a anului 2024. Un argument in acest sens il reprezinta si numarul autorizatiilor de constructie. De exemplu, in luna august 2023, s-au eliberat 3.115 autorizatii de construire pentru cladiri rezidentiale, in crestere cu 1,9% fata de luna iulie 2023 si in scadere cu 23%, fata de luna august 2022.

- Asociatia APIVMR are ca obiective promovarea eficientei energetice si a beneficiilor extinse ale utilizarii vatei minerale in materie de siguranta la incendiu si izolatie fonica, contribuind la imbunatatirea cadrului legislativ si a normativelor din acest domeniu. De asemenea, un obiectiv prioritar pentru Asociatia APIVMR il reprezinta cresterea gradului de constientizare cu privire la beneficiile utilizarii solutiilor de vata minerala, informarea si instruirea cu privire la tehnicile corecte de aplicare, principiile economiei circulare si dezvoltarea unor programe de instruire pentru specialisti sau aplicatori. 

 

- Dintre principalele provocari cu care se confrunta producatorii si importatorii de vata minerala, putem enumera urmatoarele:

- In prima faza, majorarea preturilor a dus la o scadere a cererii, o incetinire a consumului. Piata s-a redresat din a doua jumatate a anului, iar acum observam un interes sporit, in special din partea proprietarilor de locuinte individuale, care solicita grosimi mai mari pentru termosistemul utilizat la izolarea eficienta a caselor. 

De asemenea, existenta unui cadru important de finantari canalizate prin intermediul PNRR, RePower, fondurile de coeziune, bugetul national pentru renovari si constructii noi, reprezinta un important stimulent de dezvoltare sustenabila a pietei de profil. Mai mult, este foarte important ca UAT-urile sa isi canalizeze eforturile pentru accesarea acestor finantari, in vederea imbunatatirii infrastructurii de cladiri din Romania, in acord cu normele din pachetul legislativ "Fit for 55".

 

- Desi, conform prevederilor Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD), inca de aproape 3 ani, Romania s-a obligat sa se asigure ca toate cladirile noi au consum de energie aproape zero, putem spune ca abia incepand cu adoptarea noii Metodologii de Calcul a Performantei energetice a Cladirilor 2022 - Mc001, in ianuarie 2023, piata constructiilor are un cadru normativ clar si riguros care sa stimuleze atingerea standardului NZEB si sa impuna un nivel corespunzator al calitatii lucrarilor. Totusi, primii ani de conformare cu standardul NZEB pentru cladiri noi au fost esentiali pentru a constientiza faptul ca inca de la faza de proiectare ar trebui sa avem ca obiectiv construirea unei cladiri pentru care sa asiguram:

In contextul actualului proces de revizuire a Directivei privind performanta energetica a cladirilor (EPBD) in vederea adoptarii unei viziuni mai ambitioase, care sa asigure tranzitia energetica a cladirilor de la standard NZEB la cladiri cu emisii zero (ZEB), devenind noul standard pentru cladirile noi sau renovare in profunzime incepand din 2030, Romania are nevoie sa continue eforturile de adoptare a unor reglementari mai ambitioase in materie de construire si renovare a cladirilor, in materie de verificare si control al calitatii lucrarilor executate si de implementare, in cadrul achizitiilor publice, a principiilor de promovare a achizitiilor verzi si evaluare a beneficiilor si costurilor pe toata durata de viata a cladirii. De asemenea, este esentiala instruirea si cresterea gradului de constientizare in randul beneficiarilor cu privire la beneficiile extinse ale utilizarii materialelor sustenabile si a solutiilor inovative, in vederea asigurarii performantei energetice a cladirii, precum si a sigurantei si protectiei sanatatii ocupantilor cladirii. 

 

- Noua metodologie MC001/2002 aduce, pe de o parte, o serie de clarificari tehnice cu privire la cerintele pentru conformarea cladirii la standardul NZEB, precum si o flexibilitate cu privire la materialele si solutiile pe care auditorii, proiectantii si constructorii le vor avea in vedere, intr-o maniera integrata, pentru a obtine o reducere substantiala a consumului de energie finala si a emisiilor de dioxid de carbon, precum si o crestere a procentului privind energia consumata din surse regenerabile in cladire. Astfel, inca din faza de proiectare, specialistii vor avea in vedere ca materialele, tehnologiile si sistemele utilizate sa asigure indeplinirea simultana a mai multor cerinte aferente cladirii, precum: nivelul maxim de energie primara, limite maxime de emisii de dioxid de carbon precum si asigurarea a minimum 30% din energia primara totala, din surse regenerabile. 

De asemenea, revizuirea formei si continutului certificatului de performanta energetica (CPE), detalierea cuprinsului unui raport de conformare energetica sau al unui raport de audit energetic, reprezinta elemente esentiale venite in sprijinul specialistilor (proiectanti si auditori energetici) pentru a propune beneficiarilor solutii performante cu privire la cresterea performantei energetice a cladirilor, in care calitatea mediului interior sa fie asigurata, indiferent de conditiile exterioare climatice.

De asemenea, conform conceptului de "cost global optim", beneficiarii vor avea in vedere ca materialele de constructii si echipamentele de instalatii utilizate sa fie mai sustenabile, mai eficiente si mult mai atent puse in opera, beneficiile fiind cuantificate pe intreaga durata de viata a cladirii.

 

- Avand in vedere stocul existent de cladiri ineficiente energetic, tintele ambitioase privind reducerea substantiala a consumului de energie si a emisiilor de gaze cu efect de sera din cladiri pana in 2030, precum si transformarea cladirilor existente in imobile cu emisii zero pana in 2050, autoritatile centrale ar trebui sa urmeze o viziune clara si un plan de actiuni pentru atingerea acestor obiective, cu tinte intermediare la nivelul 2030, 2040. De asemenea, este necesara armonizarea viziunilor strategice ale institutiilor centrale cu responsabilitati in acest sector (Strategia de renovare pe termen lung a cladirilor, PNIESC, Strategia de dezvoltare durabila orizont 2030 etc.), precum si o eficientizare a programelor de finantare, a cresterii capacitatilor tehnice ale Autoritatilor de Management in vederea cresterii gradului de absorbtie, dar si dezvoltarea instrumentelor necesare pentru atragerea finantarilor private. Toate aceste demersuri trebuie sa se faca intr-un parteneriat de dialog cu asociatiile profesionale si cele reprezentand industria, pentru a asigura o calitate superioara atat a documentelor programatice, cat si cresterea gradului de absorbtie a finantarilor disponibile prin calitatea proiectelor depuse si implementare.