Avand in vedere publicarea in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 459 din 4 iunie 2018 a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 45/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative cu impact asupra sistemului achizitiilor publice, care introduce un aliniat nou (31) la art. 187 din Legea nr. 98/2016 privind achizitiile publice, respectiv (31) de la art. 209 din Legea nr. 99/2016 privind achizitiile sectoriale, aducem urmatoarele clarificari cu privire la modul de stabilire a criteriului de atribuire in cazul procedurilor de atribuire pe loturi si in cazul procedurilor de atribuire ce presupun incheierea unor acorduri-cadru:

Potrivit art. 187 alin. (31) din Legea nr. 98/2016, respectiv (31) de la art. 209 din Legea nr. 99/2016, autoritatea/entitatea contractanta poate utiliza criteriul pretul cel mai scazut numai in situatia in care achizitioneaza produse, servicii sau lucrari a caror valoare estimata a contractului nu depaseste pragurile prevazute la art. 7 alin. (1), respectiv art. 12 alin. (1).

Art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. art. 3 alin. (1) lit. k) din Legea nr. 99/2016, defineste contractul de achizitie publica/sectorial ca fiind contractul cu titlu oneros, asimilat, potrivit legii, actului administrativ, incheiat in scris intre unul sau mai multi operatori economici si una ori mai multe autoritati contractante, care are ca obiect executia de lucrari, furnizarea de produse sau prestarea de servicii.

In acelasi timp, subliniem dispozitiile art. 2 alin. (2) din aceleasi acte normative, conform carora unul dintre principiile ce stau la baza atribuirii contractelor de achizitie publica este principiul proportionalitatii, principiu ce presupune stabilirea tuturor conditiilor din cadrul unei proceduri de atribuire proportional cu obiectul si valoarea contractului de achizitie publica ce urmeaza a fi incheiat. Astfel, dreptul conferit de alin. (31) mentionat mai sus se raporteaza la valoarea estimata a contractului de achizitie publica pe care il va incheia autoritatea contractanta si nu la valoarea estimata a intregii achizitii.

Prin urmare, referitor la procedurile de atribuire pe loturi, subliniem ca art. 3 alin. (1) lit. dd) din Legea nr. 98/2016, defineste lotul ca fiind „fiecare parte din obiectul contractului de achizitie publica, obiect care este divizat pentru a adapta dimensiunea obiectului contractelor individuale rezultate astfel incat sa corespunda mai bine nevoilor autoritatii contractante, precum si capacitatii intreprinderilor mici si mijlocii, sau pe baze calitative, in conformitate cu diferitele meserii si specializari implicate, pentru a adapta continutul contractelor individuale mai indeaproape la sectoarele specializate ale IMM-urilor sau in conformitate cu diferitele faze ulterioare ale proiectului”.

Pe cale de consecinta, avand in vedere faptul ca in cazul organizarii unei proceduri de atribuire pe loturi, autoritatea contractanta urmareste incheierea de contracte individuale de achizitie publica pentru fiecare lot in parte, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raporteaza la valoarea estimata a fiecarui lot si nu la valoarea intregii proceduri de atribuire.

Referitor la procedurile de atribuire ce presupun incheierea de acorduri-cadru, aducem in discutie definitia acordului-cadru prevazuta la art. 3 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, respectiv art. 3 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 99/2016, conform careia acesta este „acordul incheiat in forma scrisa intre una sau mai multe autoritati contractante si unul ori mai multi operatori economici care are ca obiect stabilirea termenilor si conditiilor care guverneaza contractele de achizitie publica ce urmeaza a fi atribuite intr-o anumita perioada, in special in ceea ce priveste pretul si, dupa caz, cantitatile avute in vedere”

Amintim totodata prevederile art. 20 din H.G. nr. 395/2016, respectiv art. 22 din HG nr. 394/2016, potrivit carora autoritatea contractanta are obligatia, in cazul atribuirii unui acord cadru, de a estima valoarea celui mai mare contract subsecvent, necesara inclusiv in vederea respectarii principiului proportionalitatii amintit mai sus.

Pe cale de consecinta, avand in vedere faptul ca in cazul organizarii unei proceduri de atribuire a unui acord-cadru, autoritatea contractanta stabileste doar termenii si conditiile care vor guverna contractele subsecvente ce se vor atribui ulterior, modul de stabilire a criteriului de atribuire se raporteaza la valoarea estimata a celui mai mare contract subsecvent.