Banca Mondiala (BM) a finalizat de curand diagnosticul sistematic de tara care evidentiaza vulnerabilitatea Romaniei fata de dezastrele naturale. De-a lungul anilor, inundatiile, seceta si cutremurele au rezultat in mii de victime si miliarde de euro, calculate ca daune aduse infrastructurii fizice. Acestea au afectat capacitatea de productie a economiei si i-au afectat in mod disproportionat pe cei saraci, se arata intr-un comunicat al institutiei.

Potrivit documentului BM, in tarile din intreaga lume apar deja dovezile impactului negativ al schimbarilor climatice, care au facut ca modelele de crestere din trecut sa nu mai fie durabile si care au dus la regresul reducerii saraciei si al prosperitatii comune. Romania este, in acest sens, o tara vulnerabila, care nu face exceptie. Riscurile legate de clima si dezastrele naturale, incluzand cresterea incidentei inundatiilor grave pe continente si a secetelor tot mai intense si mai frecvente, devin „noua normalitate”, ceea ce are intotdeauna un pret ridicat.

Din anul 1990, aproape 77 de evenimente de dezastre grave au fost inregistrate in tara, rezultand in peste 3,5 miliarde USD ca daune directe (la valoarea dolarului de astazi) sau 3,5% din PIB-ul mediu din aceeasi perioada, ceea ce reprezinta o povara grea pentru economie. Dar povestea nu se incheie aici. Indiciile arata ca, in Romania, clima se va schimba considerabil in urmatorii 50-100 de ani, iar estimarile impactului general al pericolelor legate de clima arata ca doar daunele prognozate sa afecteze anual infrastructura s-ar dubla pana in 2020 si ar putea sa fie de sase ori mai mari pana in 2080.

Si alte dezastre naturale, necauzate de schimbarile climatice, au de asemenea un impact semnificativ. In ultimii 100 de ani, 13 cutremure au dus la 2.630 de victime si au afectat peste 400.000 de persoane.

Cu peste 75% din populatie (dintre care, 65 % in mediul urban) vulnerabila la cutremure si 45% din intreaga forta de raspuns nationala aflata in zone cu pericole ridicate de cutremur, un viitor seism ar putea sa aiba consecinte catastrofale pentru intreaga economie nationala.

Potrivit expertilor BM, consolidarea rezilientei in fata schimbarilor climatice si a dezastrelor naturale reprezinta o calatorie de lunga durata, care necesita politici corecte, o coordonare eficienta la diferite niveluri ale Guvernului si intre sectoare si o mobilizare a importante resurse financiare. Pentru a limita consecintele dezastrelor naturale, tarile din intreaga lume au adoptat politici de reducere a daunelor aduse patrimoniului privat. Acestea variaza de la investitii specializate in infrastructura la sisteme eficiente de alerta timpurie, care pot sa imbunatateasca prognoza meteorologica si emiterea din timp a alertelor.

De exemplu, studiile arata ca emiterea timpurie a alertelor inainte de inundatiile cauzate de fluviile Elba si Dunare din 2002 au permis ca 31% din populatia din zonele inundate sa ia masuri de preventie, precum mutarea vehiculelor in afara zonei inundate sau protejarea documentelor importante si a obiectelor de valoare, reducand astfel semnificativ impactul inundatiilor. In fapt, un studiu al Bancii Mondiale si al Programului Global pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (Global Facility for Disaster Risk Reduction and Recovery - GFDRR) estimeaza ca implementarea masurilor de preventie in Romania ar putea sa reduca daunele materiale cu pana la 13% si pierderile legate de bunastarea oamenilor cu pana la 16%.

Multe tari au implementat si politici axate pe cresterea rezilientei din perioada imediat urmatoare unui dezastru. Acestea au inclus masuri care sa faciliteze accesul la resurse financiare sau sa promoveze mecanisme de asigurare care sa accelereze in mod semnificativ reconstructia post-dezastru. Un astfel de exemplu il reprezinta programele de reciprocitate a riscurilor, care incurajeaza sectorul privat sa reduca riscul excesiv. Importanta accesului la un fond global de capital de risc a fost demonstrata imediat dupa cutremurul din Chile din anul 2010, atunci cand aproape 95% din cele 8 miliarde USD din daunele asigurate au fost transferate de pe piata interna catre reasiguratori internationali.

Se estimeaza ca implementarea unor astfel de politici pentru cresterea rezilientei in Romania ar rezulta in reducerea generala a daunelor materiale cu pana la 2,8% si a pierderilor legate de bunastarea oamenilor cu pana la 14%.

Indiferent daca este vorba de reabilitarea cladirilor pentru a rezista la cutremure, imunizarea la schimbarile climatice si modernizarea agriculturii, imbunatatirea gestionarii resurselor de apa sau diminuarea riscurilor de inundatii, gradul de pregatire al Romaniei la consecintele dezastrelor naturale este limitat, din cauza slabiciunii institutiilor, dupa cum se mai precizeaza in raportul BM. Desi autoritatile din Romania recunosc ca imbunatatirea politicilor si a modului in care institutiile functioneaza poate sa aiba un rol important in reducerea costurilor economice ale riscurilor climatice si ale dezastrelor naturale, agenda reformelor nu este finalizata. Implementarea directivei UE privind gestionarea inundatiilor a ajutat Romania sa identifice si sa cartografieze zonele cu risc potential de inundatii. Alte initiative au inclus dezvoltarea planurilor nationale si regionale de gestionare a riscurilor. Cu toate acestea, lipsa investitiilor in reducerea riscurilor seismice pentru cladiri ramane o problema importanta. Pentru a reduce daunele potentiale in cazul unui cutremur, exista necesitatea de a creste suma alocata de catre Guvern pentru modernizarea parcului imobiliar, atat al celui finantat de catre stat, cat si a celui ce apartine mediului privat,  concomitent cu o crestere a nivelului de constientizare de catre locuitori a urgentei gestionarii riscurilor seismice.

Riscurile climatice si legate de dezastre vor creste in viitor si raman multe de facut in Romania pentru a limita consecintele acestora. Politicile mai bune si o coordonare institutionala mai eficienta vor ajuta la reducerea riscurilor, la protejarea vietilor si a bunastarii oamenilor din Romania si vor reduce daunele aduse activelor naturale, fizice si economice, explica, in concluzie, expertii BM. Pentru a descarca raportul Bancii Mondiale, click aici!