Rata anuala a inflatiei IPC a crescut in aprilie la 5,22 la suta si in mai la 5,41 la suta (de la 4,95 la suta in luna martie), peste nivelul prognozat. Evolutia a fost generata de factorii pe partea ofertei, determinante fiind cresterile consistente, peste asteptari, ale preturilor combustibililor si produselor din tutun.

Rata anuala a inflatiei CORE 2 ajustat (care elimina din calculul inflatiei IPC preturile administrate, volatile, ale produselor din tutun si ale bauturilor alcoolice, preturi asupra carora influenta politicii monetare este putin semnificativa sau nula) a scazut insa in luna mai la 2,95 la suta, de la 3,09 la suta in aprilie, coborand sub nivelul inregistrat in martie, de 3,05 la suta. Decelerarea a fost indusa de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, sub influenta atenuarii ritmurilor de crestere a preturilor internationale ale unor produse agroalimentare si a evolutiei cursului de schimb al leului in raport cu euro.

In luna aprilie, rata medie anuala a inflatiei IPC a ajuns la 2,8 la suta si in luna mai 3,3 la suta, de la 2,5 la suta in luna martie; calculata pe baza indicelui armonizat al preturilor de consum, rata medie anuala s-a situat la 2,2 la suta in luna aprilie si 2,6 la suta in luna mai, fata de 1,9 la suta in luna martie.

Datele privind cresterea economica in trimestrul I 2018 indica o decelerare mai pronuntata decat cea anticipata, dinamica anuala a PIB ajungand la 4 la suta, de la 6,7 la suta in trimestrul IV 2017. Consumul gospodariilor populatiei a continuat sa fie principalul determinant al cresterii economice, dar cu o contributie considerabil diminuata. Formarea bruta de capital fix si-a mentinut aportul pozitiv, in scadere totusi fata de intervalul anterior. In schimb, contributia exportului net la cresterea PIB real s-a imbunatatit, in conditiile diminuarii ecartului pozitiv dintre ritmul anual de crestere a importurilor si cel al exporturilor. Pe acest fond a avut loc o temperare a ritmului de crestere a deficitului de cont curent comparativ cu perioada similara a anului trecut, acesta ramanand totusi la o valoare ridicata.

Cele mai recente date statistice consemneaza incetinirea dinamicii anuale a productiei industriale in luna aprilie fata de trimestrul I 2018 si accelerarea ritmului anual de crestere a activitatii din comert si servicii. Dinamica anuala a costurilor salariale unitare din industrie a continuat sa se majoreze, reflectand incetinirea avansului productivitatii muncii. Conditiile monetare si-au atenuat caracterul acomodativ in perioada mai-iunie, in contextul cresterii cotatiilor relevante ale pietei monetare si a ratelor dobanzilor practicate de banci in relatiile cu clientii nebancari, precum si al stabilitatii relative a cursului de schimb al leului.

Creditul acordat sectorului privat si-a continuat cresterea robusta in trimestrul II (6,8 la suta in aprilie si 6,4 la suta in mai, in termeni anuali), devansand ritmul mediu din trimestrul anterior. Plusul de ritm a venit in principal din consolidarea dinamicii inalte a creditului in lei acordat populatiei, pe seama creditelor de consum, al caror flux a atins maximul istoric. Componenta in lei a continuat sa‑si mareasca ponderea in creditul total, pana la 64,7 la suta (de la un minim de 35,6 la suta in 2012). Cele mai recente evaluari reconfirma perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor luni deasupra intervalului tintei si coborarea acesteia la finalul anului curent in apropierea limitei superioare a intervalului, in linie cu prognoza pe termen mediu din mai 2018.

Incertitudinile si riscurile asociate perspectivei pe termen mediu a inflatiei sunt semnificative. Ele au ca surse conditiile de pe piata muncii, evolutia preturilor administrate si a cotatiei petrolului, precum si volatilitatea de pe piata financiara internationala. Relevante sunt si ritmul cresterii economice in zona euro si pe plan global si pericolul escaladarii protectionismului comercial.

Pe baza datelor disponibile in acest moment, si urmarind asigurarea unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, Consiliul de administratie al BNR a hotarat mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta pe an; totodata, a decis mentinerea la 1,50 la suta pe an a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit si la 3,50 la suta pe an a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard). De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.

Deciziile Consiliului de administratie al BNR au ca scop asigurarea si mentinerea stabilitatii preturilor pe termen mediu, intr-o maniera care sa contribuie la realizarea unei cresteri economice sustenabile si in conditiile prezervarii stabilitatii financiare. Consiliul de administratie subliniaza ca mixul echilibrat de politici macroeconomice si implementarea de reforme structurale care sa stimuleze potentialul de crestere pe termen lung sunt esentiale pentru mentinerea stabilitatii macroeconomice si intarirea capacitatii economiei romanesti de a face fata unor eventuale evolutii adverse.