In ciuda cresterii economice deosebite statul incaseaza din ce in ce mai putini bani, ceea ce inseamna ca atat de necesarele scoli, spitale si autostrazi se vor lasa asteptate in continuare. Primul trimestru din anul 2018 continua declinul veniturilor pe care statul le are la dispozitie si le poate folosi pentru investitii in sanatate, educatie, infrastructura de transport, precum si pentru plata pensiilor si salariilor. O comparatie corecta a veniturilor incasate in diferite perioade se face prin exprimarea acestora ca procent din Produsul Intern Brut (PIB). Comparatia veniturilor nominale incasate in ani diferiti este lipsita de sens, deoarece nu ia in considerare inflatia si cresterea economica. Ceea ce face Guvernul PSD-ALDE este o scamatorie pentru a lua ochii celor neavizati. Astfel veniturile totale exprimate nominal au crescut, in termeni comparabili - de exemplu daca raportam veniturile totale la Produsul Intern Brut (PIB) - ponderea veniturilor totale exprimate ca procent din PIB a scazut de la 7.3% in 2016, la 6.9% in 2017 si la 6.9% in 2018.

Din pacate, pentru a masca declinul incasarilor, Guvernul prin Ministerul Finantelor Publice continua sa raporteze venituri "umflate" de circa 13 ori, la categoria fondurilor europene de coeziune aferente exercitiului financiar actual. Desi acestea au fost de numai 300 de milioane de lei in trimestrul 1 din 2018, Guvernul raporteaza 4.2 miliarde de lei, respectiv cu 3.9 miliarde de lei mai mult, printr-un truc contabil introdus recent, prin care include in fondurile europene de coeziune subventiile europene aferente agriculturii.

Lipsa de predictibilitate fiscala precum si deprofesionalizarea si politizarea ANAF au facut ca veniturile fiscale sa scada la 3.8% din PIB, fata de 4.7% din PIB in 2016. Cele mai slabe incasari se inregistreaza la impozitul pe profit, TVA si accize. La aceste categorii de venituri chiar si incasarile nominale sunt sub nivelul anilor precedenti. Reducerea incasarilor din TVA si din accize indica o crestere a fenomenului evazionist, pe fondul politizarii ANAF. Incasarile din TVA au scazut cu 0,1 puncte procentuale fata de perioada similara din 2017, in conditiile in care cifra de afaceri din comertul cu amanuntul a crescut intr-un ritm accelerat (+8,7% in perioada ianuarie-februarie 2018). Incasarile din TVA sunt cu 1 miliard mai mici decat in 2016, ajungand la numai 1.44% din PIB, fata de 1.6% in 2017 si 1.9% din PIB in 2016.

Incasarile din accize au evoluat in tandem cu incasarile din TVA (scadere de 0,1pp), ceea ce inseamna ca reintroducerea supra-accizei s-a resimtit doar in buzunarul romanilor, nu si in bugetul de stat. In ciuda reintroducerii supra-accizei la combustibil in 2017, precum si a cresterii consumului de combustibil, statul incaseaza din accize sume in scadere cu circa 300 milioane de lei fata de 2016, respectiv 0.6% din PIB fata de 0.8% din PIB cu 2 ani inainte. In ciuda cresterii activitatii economice, statul incaseaza din impozitul pe profit mai putin cu circa 300 de milioane de lei, respectiv 0.4% din PIB, fata de 0.53% din PIB in 2016 si 0.47% din PIB in 2017.

Un paradox al guvernarii social-democrate este cresterea excesiva a poverii fiscale pe forta de munca si reducerea poverii fiscale pe capital. Astfel, efectele combinate ale debandadei fiscale cauzata de mutarea contributiilor de la angajator la angajat si politizarea ANAF au condus la o situatie paradoxala in care impozitele pe forta de munca sunt principala sursa de venit a bugetului general consolidat. Contributiile la asigurari ajung sa reprezinte 2.4% din PIB, impozitele pe salarii si venit sunt 0.71% din PIB, in timp ce impozitul pe profit este de numai 0.4% din PIB, aproape o optime din impozitele si contributiile platite de forta de munca.

In ceea ce priveste realizarea programului de colectarea a veniturilor publice, toate categoriile de venit sunt sub programul trimestrial proiectat la elaborarea bugetului pentru anul 2018. Veniturile fiscale se situeaza cu mult sub programul asumat, respectiv la 95% din total. Cele mai mari nerealizari sunt la veniturile din accize, TVA si impozit pe profit. Numai 87.6% din sumele datorate statului sub forma de accize au fost incasate de stat. Acest fapt este rezultatul unei combinatii de factori, respectiv cresterea evaziunii fiscale pe piata produselor accizabile, deprofesionalizarea ANAF si supraestimarea posibilitatilor de incasare a veniturilor. Aceasta situatie impune masuri imediate de redresare a incasarilor si recuperare a minusurilor, pentru a evita corectia cheltuielilor. Cele mai afectate cheltuieli vor fi cele de investitii.

Cheltuielile totale ale BGC au reprezentat 7,7% din PIB, ceea ce reprezinta o crestere de aproape 1 punct procentual fata de perioada similara din 2017. Aceasta crestere este total necorelata cu cea a veniturilor bugetare, Guvernarea PSD-ALDE demonstrand o lipsa de viziune in ceea ce priveste cadrul fiscal-bugetar. Ca urmare a rigidizarii structurii bugetare (In T1 2018, 75% din veniturile fiscale se distribuie catre salarii si pensii, fata de 67% in T1 2016) si a evolutiilor de pe pietele externe, cheltuielile cu dobanzile au crescut cu 0,4 miliarde lei fata de perioada similara din 2017 (o crestere de 18,4%). Politica de generare a unor cheltuieli bugetare cu caracter permanet ce sunt apoi acoperite prin aplicarea unor taxe si impozite, uneori de pe o zi pe alta, va fi intotdeauna privita cu scepticism de catre investitori. Acest lucru este cu atat mai important daca privim necesarul de finantare pentru anul 2018 ce se situeaza la aproximativ 75 miliarde lei.

Cheltuielile de capital au crescut cu 0,3 puncte procentuale fata de perioada similara din 2017, insa aceasta crestere este cauzata in principal de achizitia de tehnica militara, investitiile realizate de CNADNR fiind in continuare la nivelul inregistrat in 2017 si 2016. Ca urmare a evolutiilor bugetare din T1 2018, soldul BGC s-a inrautatit cu circa 6 miliarde lei, ajungand la un deficit de 0,5% din PIB. Prin comparatie, soldul bugetar in perioada similara din 2016 si 2017 a fost excedentar (+0,2% din PIB in 2017 si 0,4% din PIB in 2016.

Pentru redresarea acestui derapaj bugetar, Platforma Romania 100 recomanda depolitizarea ANAF si evaluarea cu maxima responsabilitate a cheltuielilor pe care le angajeaza statul. Consideram ca o Agentie Nationala de Administrare Fiscala profesionista, cu atitudine preventiva in relatie cu firmele si cetatenii va putea acoperi golul de venituri. Totodata, trebuie prevenita risipa banilor publici prin prioritizarea si monitorizarea cheltuielilor publice, inclusiv a celor de investitii. Este nevoie si de o mai mare responsabilizare a Guvernului in a explica destinatia cheltuielilor publice. Este momentul ca Guvernul PSD-ALDE sa recunoasca in mod onest esecul politicii fiscal-bugetare si sa recurga la masuri credibile, pana nu e prea tarziu.