Potrivit unui nou raport special publicat de Curtea de Conturi Europeana, UE nu a atins obiectivul de a cheltui cel putin 20 % din bugetul sau pentru perioada 2014-2020 pentru actiuni climatice, obiectiv pe care si l-a impus ea insasi. Comisia Europeana anuntase ca UE a atins acest obiectiv de 20 %, raportand ca a cheltuit 216 miliarde de euro pentru actiuni in domeniul climei. Or, auditorii au constatat ca cheltuielile raportate nu au fost intotdeauna relevante pentru actiunile climatice si ca suma raportata ca fiind cheltuita in acest scop fusese supraevaluata cu cel putin 72 de miliarde de euro. Totodata, auditorii sunt ingrijorati ca raportarea realizata de Comisie pentru perioada 2021-2027 ar putea continua sa fie afectata de probleme de fiabilitate atunci cand obiectivul in materie de cheltuieli legate de clima va fi majorat la 30 %.

„Abordarea schimbarilor climatice este o prioritate-cheie pentru UE, care si-a stabilit obiective ambitioase in materie de energie si clima”, a declarat doamna Joëlle Elvinger, membra Curtii care a condus acest audit. „Curtea a constatat ca, in perioada 2014-2020, nu toate cheltuielile legate de clima din bugetul UE care au fost raportate erau intr-adevar relevante pentru actiunile climatice. Drept urmare, Curtea formuleaza mai multe recomandari in vederea unei corelari mai adecvate a cheltuielilor UE cu obiectivele acesteia in materie de energie si clima. De exemplu, Curtea a recomandat Comisiei sa justifice relevanta pentru clima a finantarii pentru agricultura.”

Principalele domenii ale programelor de cheltuieli publice ale UE raportate ca fiind relevante pentru clima sunt agricultura, infrastructura si coeziunea; Comisia atribuie coeficienti diferitor componente ale programelor, in functie de contributia preconizata a acestora la actiunile climatice. Potrivit auditorilor, raportarea cu privire la cheltuielile legate de clima este afectata de deficiente, care o fac sa fie, in ansamblu, nefiabila. Metoda actuala de urmarire a cheltuielilor se sprijina pe ipoteze: ea nu evalueaza contributia finala la obiectivele climatice ale UE si nu exista un sistem care sa monitorizeze rezultatele din domeniul climei. Coeficientii nu sunt intotdeauna realisti: in unele cazuri, cheltuielile se considera a fi relevante pentru clima chiar daca proiectele si schemele pe care le finanteaza au un impact minor sau niciun impact asupra climei (de exemplu, infrastructura in zonele rurale). In alte cazuri, efectele negative potentiale nu sunt contabilizate (de exemplu, impactul negativ al emisiilor de dioxid de carbon).

Cheltuielile legate de clima sunt supraestimate in cea mai mare masura in cadrul finantarii pentru agricultura: cu aproximativ 60 de miliarde de euro, potrivit auditorilor. Comisia a raportat ca 26 % din finantarea din domeniul agricol acordata de UE sau, cu alte cuvinte, aproximativ jumatate din cheltuielile totale ale UE in domeniul climei, erau relevante pentru clima. Cu toate acestea, emisiile de gaze cu efect de sera generate de sectorul agricol in UE nu au scazut din 2010. In mod similar, auditorii considera ca Comisia a supraestimat contributia la obiectivele climatice a finantarii alocate principalelor subsectoare ale infrastructurii si a finantarii pentru coeziune, cum ar fi transportul feroviar, energia electrica si biomasa.

In urma aplicarii unor coeficienti mai rezonabili, auditorii au calculat valoarea probabila a contributiei cheltuielilor relevante pentru clima din cadrul bugetului UE la circa 13 % (aproximativ 144 de miliarde de euro), ceea ce difera fata de proportia raportata de 20 %. Totodata, auditorii avertizeaza ca exista riscul ca sumele planificate sau angajate sa nu fie cheltuite, ceea ce ar putea creste si mai mult, in mod artificial, cheltuielile raportate in domeniul climei.

Auditorii au analizat, de asemenea, modificarile preconizate in ceea ce priveste urmarirea cheltuielilor legate de clima dupa 2020, cu scopul de a sprijini Comisia sa imbunatateasca raportarea viitoare cu privire la cheltuielile legate de clima. Auditorii isi exprima ingrijorarea cu privire la fiabilitatea raportarii privind clima pentru perioada 2021-2027. In pofida imbunatatirilor propuse in ceea ce priveste metodele de raportare, majoritatea problemelor identificate pentru perioada 2014-2020 persista. Instrumentul de finantare NextGenerationEU (NGEU), introdus in 2020, incorporeaza principiul-cheie de „a nu prejudicia in mod semnificativ”, conform caruia activitatile economice nu ar trebui sa prezinte o amenintare pentru obiectivele de mediu sau climatice. Auditorii au constatat insa ca NGEU aduce cu sine noi provocari, din cauza legaturilor neclare dintre plati si obiectivele climatice.