NOFAR ENERGY ROMANIA

Nofar Energy România își accelerează dezvoltarea pe piața locală a energiei regenerabile, după intrarea în operare comercială a parcurilor fotovoltaice Iepurești și Ghimpați, cu o capacitate instalată cumulată de peste 315 MWp. Compania are în dezvoltare alte trei proiecte solare, la Slobozia, Corbii Mari și Valter Mărăcineanu, care vor adăuga încă 480 MW, și pregătește investiții importante în stocarea energiei. Pentru parcurile deja operaționale sunt contractate sisteme de baterii de 860 MWh, iar obiectivul pe termen mediu este atingerea unei capacități de stocare de 2,3 GWh la nivel național. În interviul acordat revistei Agenda Construcțiilor, Favi Stelian, COO Nofar Europe și Managing Partner Nofar Energy România, prezintă strategia de extindere a companiei, bazată pe modelul producătorului independent de energie (IPP), și analizează provocările pieței, de la limitările rețelei și volatilitatea prețurilor până la predictibilitatea cadrului de reglementare. 

- Cum a evoluat piața energiei din surse regenerabile și care sunt principalele tendințe pe care le remarcați?
- Piața energiei regenerabile este una în curs de maturizare. Tendința de creștere este constantă. Doar în primul trimestru din 2026 s-au adăugat 245 MW de energie solară nouă, în timp ce termocentralele pe cărbune au pierdut 285 MW. O problemă crucială rămâne însă capacitatea rețelei de a face față acestei evoluții. În consecință, cred că investițiile în modernizarea sistemului trebuie să fie prioritare în perioada următoare. Este nevoie și de dezvoltarea capacităților de stocare, deoarece acestea nu țin încă pasul cu evoluția pieței energiei regenerabile. În lipsa bateriilor, sistemul absoarbe cu greu noile unități de producție. În primul trimestru s-au adăugat instalații de stocare de doar 105 MW, deși ritmul s-a accelerat vizibil în trimestrul al doilea. În prezent, cred că este destul de clar pentru industrie că paradigma se mută de la baterie ca bonus tehnic la baterie ca o condiție de funcționare a sistemului. Tot la capitolul "tendințe", trebuie să menționăm cererea industrială tot mai mare și orientarea către servicii integrate, care presupune prezența pe mai multe segmente ale lanțului valoric: producție (convențională și regenerabilă), furnizare, distribuție și, uneori, servicii tehnice sau trading. Este o direcție pe care o vom urma și noi în perioada următoare. 

- Ce proiecte aveți în derulare, în ce stadiu se află și ce capacități vor adăuga?
- De curând au intrat în operare comercială parcurile fotovoltaice de la Iepurești și Ghimpați (județul Giurgiu), două dintre cele mai mari proiecte de energie solară dezvoltate până în prezent în România, cu o capacitate instalată cumulată de peste 315 MWp. Cu o putere instalată de 169,4 MWp, parcul fotovoltaic Iepurești este, în prezent, cea mai mare unitate de acest tip operațională din România. Împreună, cele două proiecte vor produce anual aproximativ 430 GWh de energie electrică verde. Mai avem trei parcuri în lucru. Cel de la Slobozia va fi conectat la finalul anului și va adăuga 70 MW în sistem; cel de la Corbii Mari, cu o capacitate de 250 MW, va fi finalizat anul viitor, iar proiectul Valter Mărăcineanu (din comuna Iepurești) are o capacitate de 160 MW. 

- Cum evaluați cadrul de reglementare din România și ce modificări ar putea sprijini proiectele regenerabile?
- Legislația are nevoie de mai multă predictibilitate, pentru că în ultima perioadă au intervenit multe modificări. De exemplu, ANRE a majorat de patru ori garanția financiară cerută pentru emiterea unui ATR, de la 5% la 20% din valoarea tarifului de racordare. Se vehiculează propunerea ca autoritățile să ceară o garanție de 10% din valoarea totală a investiției. Este nevoie de mai multă predictibilitate a accesului la rețea, iar reglementarea ar trebui să stimuleze mai activ stocarea. Ne dorim, de asemenea, ca ANRE să devină membră a AIB (Association of Issuing Bodies), organizația europeană care supraveghează standardizarea certificatelor electronice (GO) ce atestă că diferite tipuri de energie au fost produse din surse regenerabile. 

- Care sunt obiectivele Nofar Energy pe termen mediu și lung?
- Ne bazăm strategia de dezvoltare pe un portofoliu diversificat, construit pentru o creștere predictibilă și stabilă. Pe termen lung, filosofia noastră de creștere urmează modelul IPP (Independent Power Producer - producător independent de energie electrică), ce presupune deținerea și operarea pe termen lung a proiectelor, nu develop & sell. Modelul nostru energetic și de business se sprijină pe piloni complementari, care au în vedere producție vândută în piață, CfD-uri - acorduri pe termen lung menite să stabilizeze prețurile la energie electrică, PPA-uri corporate și creșterea capacității de stocare. Vrem să fim prezenți în România pe toată durata de viață a proiectelor pe care le dezvoltăm și să ne poziționăm pe două planuri: cel de dezvoltator/ operator și cel de trader/ furnizor de soluții pentru surse de energie regenerabilă (RES).
Modelul după care funcționăm ne asigură stabilitate și posibilitatea de a gândi pe termen lung prin active proprii, capacități de stocare și soluții comerciale personalizate. Concret, pe termen mediu, planurile noastre includ finalizarea următoarelor parcuri (Slobozia, Corbii Mari, Valter etc.) la finalul acestui an și în 2027. În paralel, vrem să creștem capacitatea de stocare. Pentru parcurile de la Iepurești și Ghimpați avem 860 MWh deja contractați, iar ținta națională pe termen mediu este de 2,3 GWh.

 - Care sunt cele mai mari dificultăți tehnice, financiare și administrative în dezvoltarea proiectelor?
- Sunt mai multe tipuri de provocări și le putem delimita în unele de ordin tehnic, financiar și birocratic. Principala provocare tehnică, pe care am menționat-o și mai sus, ține de capacitatea rețelei de a ține pasul cu producția. În această privință, este nevoie de investiții consistente în modernizarea rețelei. Din punct de vedere financiar, ne confruntăm cu o canibalizare prin prețuri negative, ce erodează veniturile producătorilor expuși la piața spot și pune presiune pe modelul clasic de PPA cu preț fix. În aceste condiții, stocarea energiei - ca sursă de flexibilitate a veniturilor - capătă o relevanță strategică. Spre deosebire de o parte din piață, modelul nostru nu depinde de fonduri PNRR sau finanțări publice, structura noastră de finanțare implicând finanțări BERD și capital privat/ corporate, ceea ce ne permite să investim în parcuri și capacități de stocare din fonduri proprii.
La capitolul "birocrație", o provocare de etapă ține de reforma ATR-urilor (majorarea de patru ori a garanției financiare cerute pentru emiterea unui ATR). Putem vedea însă și o utilitate pe termen lung a acestui demers, pentru că filtrează proiectele credibile și solide. 

- Cum colaborați cu antreprenorii generali și ce evoluție observați în specializarea sectorului construcțiilor?
- Procesul de construcție al parcurilor este unul rapid, deoarece ne ghidăm după un set de standarde de lucru eficiente atât ca timp, cât și din punct de vedere financiar sau al sustenabilității proiectelor. Standardele BERD impun niște cerințe foarte concrete legate de alți parteneri, care fac ca lucrurile să se miște foarte repede. Ritmul bun este posibil și pentru că piața construcțiilor din România s-a profesionalizat și s-a specializat foarte mult, fiind deja una matură. 

- Cum va influența tranziția energetică piața imobiliară și a construcțiilor?
- Cererea industrială nouă creează presiune suplimentară pe rețea. Sunt tot mai multe proiecte comerciale și industriale noi, iar cerințele de raportare CSRD împing tot mai multe companii din real estate/ construcții spre surse verzi documentabile. Iar toți acești jucători au nevoie de surse stabile, predictibile de energie, punctul de vedere atât al consumului, cât și al costurilor.