Digitalizarea proiectării intră într-o etapă în care achiziția de software este tot mai strâns legată de modul în care soluțiile sunt integrate în procesele curente ale companiilor, de pregătirea echipelor și de capacitatea acestora de a lucra colaborativ. CADWARE Engineering, companie specializată în soluții și servicii pentru birourile de proiectare CAD/BIM, aniversează în 2026 18 ani de activitate și a anunțat în luna septembrie o reîmprospătare a identității de brand. Compania își definește în prezent oferta printr-un mix de licențiere software, echipamente tehnice, training, audit și consultanță, pe fondul unei piețe în care deciziile de investiții sunt mai prudente, iar utilizatorii solicită un nivel mai ridicat de suport pentru implementare și optimizarea fluxurilor de lucru. În paralel, dezvoltarea BIM, interoperabilitatea dintre platforme și apariția unor funcții bazate pe inteligență artificială modifică treptat modul în care sunt pregătite și coordonate proiectele de arhitectură și inginerie. Compania derulează și programe de formare și certificare dedicate utilizatorilor soluțiilor CAD/BIM. În acest context, Brândușa Pârlog, Managing Partner și cofondator al CADWARE Engineering, analizează evoluția cererii de software în 2026, barierele care limitează extinderea BIM în România, rolul openBIM și efectele pe care noile funcționalități AI le pot avea asupra activității proiectanților. Interviul abordează, de asemenea, direcțiile de dezvoltare ale companiei, investițiile în echipă și servicii, precum și relația cu mediul academic.
- Cum a evoluat în 2026 cererea pentru software dedicat arhitecturii, proiectării și construcțiilor și cum s-au modificat prioritățile de digitalizare ale companiilor din sector?
- Ca volum, investițiile în software din prima jumătate a anului au fost similare cu cele ale anului 2025. Diferența s-a văzut mai degrabă în ritm, pentru că deciziile de achiziție se iau mai greu acum. Multe birouri de arhitectură și proiectare amână proiectele noi și extinderea echipelor, iar întârzierile la plată, împreună cu finalul PNRR, se simt direct în cash-flow. Înțelegem foarte bine această prudență, pe care o auzim zilnic în discuțiile cu clienții noștri. Tocmai de aceea am căutat variante de finanțare flexibilă, astfel încât licențierea software să nu creeze blocaje în activitatea echipelor de proiectare, iar partenerii noștri să își predea proiectele la termen, chiar și atunci când bugetul este limitat. Interesant este că, odată cu procesul de achiziție mai atent, se pun mult mai multe întrebări. Managerii nu se mai limitează la achiziționarea unei licențe, ci vor să știe cum se implementează programul, cine îi ajută atunci când apare o problemă și cât de repede ajunge echipa să lucreze productiv. Aici contează mult faptul că echipa noastră tehnică este formată din arhitecți și ingineri care au livrat ei înșiși proiecte. Prin serviciile de audit, training și consultanță identificăm unde se pierde timp într-o echipă și venim cu soluții concrete, pentru ca programele cumpărate să fie utilizate la capacitate maximă.
- Care este în prezent nivelul de adopție a BIM în România și ce obstacole împiedică utilizarea sa la scară mai largă? În ce măsură cerințele BIM din proiectele publice și marile investiții private accelerează această tranziție?
- Din punctul meu de vedere, adopția BIM este, înainte de toate, o decizie de management, presupunând regândirea completă a felului în care funcționează compania, nu doar a fluxurilor de lucru tehnice, ci și a proceselor de business, a modului în care sunt atribuite rolurile, circulă informația și se livrează proiectele. Companiile mari au experți BIM angajați special pentru a se ocupa de schimbarea organizațională. Majoritatea birourilor din România sunt însă mici și medii, unde toată presiunea este simțită de antreprenor. Înainte să achiziționeze software sau să asigure training echipei, el trebuie să înțeleagă ce presupune implementarea și cum îi va influența afacerea. Obstacolul despre care se vorbește cel mai puțin este, de fapt, mentalitatea. Cuvântul BIM încă sperie, iar în spatele lui stau teama de schimbare și impresia că aceasta presupune o investiție foarte mare.
În plus, există și câteva idei false despre BIM: că acesta înseamnă doar modelare 3D, că e potrivit numai pentru companii mari, că e util doar pentru a bifa o cerință într-un caiet de sarcini sau că implementarea durează ani și investiția nu se amortizează niciodată. Vestea bună este că aceste confuzii apar tot mai rar, iar arhitecții și inginerii sunt curioși să descopere și să folosească acest mod de lucru colaborativ. Schimbările legislative și cerințele BIM din proiectele publice și din marile investiții private ajută, pentru că pun presiune și creează un limbaj comun, însă ele au nevoie de birouri pregătite.
Am vorbit exact despre aceste lucruri la evenimentul nostru dedicat BIM, organizat vara aceasta la Iași. Iar pentru birourile mici de arhitectură, care sunt la început de drum în ceea ce privește BIM și nu au un expert dedicat în echipă, am pregătit un ghid în care am prezentat cadrul normativ, fluxurile de lucru și instrumentele pentru implementarea BIM, traducând standardele în repere concrete pentru activitatea arhitecților, în contextul practicii din România. Poate fi descărcat gratuit de aici.
- Cum schimbă inteligența artificială soluțiile software pentru arhitectură, inginerie și construcții și în ce zone considerați că va avea cel mai mare impact în următorii ani?
- Deocamdată, inteligența artificială nu schimbă programele de proiectare în totalitate, dar le îmbogățește cu funcționalități noi. Unele ajută la vizualizare, altele la analiză, iar altele ghidează proiectantul spre o utilizare mai eficientă a respectivului software. Pot să vă dau câteva exemple din soluțiile din portofoliul nostru. În Archicad, AI Visualizer generează imagini conceptuale pornind de la modelul 3D, iar AI Assistant, aflat încă în versiunea beta, răspunde la întrebări despre program, selectează elemente din proiect după criteriile pe care i le dai și poate căuta informații pe internet. În BricsCAD, AI-ul preia sarcinile repetitive, învață felul în care lucrezi și îți sugerează comanda de care ai nevoie. Totodată, optimizează desenele detectând obiectele care pot fi transformate în blocuri, iar în zona BIM clasifică automat elementele modelului.
Întâlnesc des teama că proiectanții vor fi înlocuiți în curând de AI, dar încă nu suntem acolo. Astăzi, acesta doar scurtează munca de rutină și lasă mai mult timp pentru deciziile care contează cu adevărat. Fără îndoială, aceste funcții se vor extinde în anii următori și vor ajunge să acopere întregul lanț, de la concept la proiectare și execuție.
- Ce progrese s-au făcut în integrarea soluțiilor de proiectare, BIM, ERP, management de proiect și șantier și cât de importantă devine abordarea openBIM pentru utilizatori?
- Dacă vorbim despre lucru colaborativ, atunci și schimbul de informații trebuie să funcționeze fără blocaje, atât în interiorul firmei între programe diferite, cât și între specialități și între companiile partenere. În practică, situațiile sunt foarte diverse. Arhitectul lucrează într-un program, inginerul de structuri în altul, inginerul de instalații în al treilea, iar beneficiarul solicită livrarea într-o platformă de management. Fără formate deschise, fiecare predare de fișiere înseamnă timp pierdut și informații care se pierd pe drum. De aceea, openBIM contează tot mai mult, iar producătorii mai mici de software au împins constant în această direcție, uneori împotriva unor jucători mari care preferă ecosistemele închise. Lucrurile încep totuși să se miște. Un exemplu concret este conexiunea nativă dintre Archicad (produs de către Graphisoft, parte a grupului Nemetschek) și platforma Autodesk Forma (cunoscută până de curând sub denumirea ACC - Autodesk Construction Cloud). Această integrare permite încărcarea modelelor Archicad și le face disponibile ca date de referință în aplicațiile conectate. În acest fel, echipele care utilizează Archicad pot colabora la proiectele care impun Forma, fără compromisuri și fără a-și schimba instrumentul principal de proiectare.
- Cum estimați evoluția CADWARE în 2026 și care sunt principalele direcții de investiții și dezvoltare ale companiei?
- Estimăm că vom încheia anul cu o creștere de aproximativ 15% față de 2025. Într-o piață prudentă, rezultatul ne confirmă că funcționează direcția aleasă de a fi aproape de clienți și de a le oferi mai mult decât licențe. Pentru că am împlinit 18 ani de activitate și ne-am maturizat odată cu clienții noștri, în 2026 ne-am reîmprospătat și identitatea de brand. În 2026, am investit în primul rând în oameni și ne-am mărit echipa. Ne-am extins atenția și spre proiectarea de infrastructură, prin soluțiile Aplitop, și am dezvoltat serviciul de audit și consultanță lansat anul trecut. Ne-am concentrat și pe dezvoltarea de resurse gratuite, prin care să aducem valoare comunității de profesioniști. Pe lângă Ghidul BIM pentru arhitecți menționat deja, în luna martie am organizat două conferințe virtuale cu speakeri internaționali: BricsCAD Online Summit și Archicad Online Summit, la care am invitat atât reprezentanți ai producătorilor soluțiilor CAD și BIM, cât și clienți CADWARE care au prezentat studii de caz din România. În luna iunie am organizat un eveniment fizic la Iași, unde experții noștri tehnici au vorbit despre BIM, Archicad și alte soluții inteligente pentru arhitecți. O prioritate a fost și rămâne în continuare dezvoltarea de parteneriate cu mediul academic, atât prin oferirea de licențe educaționale gratuite pentru studenți și laboratoare, cât și prin organizarea de prezentări și workshop-uri tehnice în universitățile de profil din întreaga țară.
