AJ BRAND are în diferite etape de implementare în România peste 2 GW de capacități fotovoltaice, aproximativ 200 MW în parcuri eoliene și 2,4 GWh de sisteme de stocare BESS, alături de infrastructura de racordare aferentă. Majoritatea proiectelor reprezentative aflate în dezvoltare au energizarea programată pentru 2027, iar compania urmărește, în paralel, consolidarea poziției de antreprenor EPC integrat și dezvoltarea unui portofoliu propriu de aproximativ 300 MW. Potrivit lui Liviu Toma, Chief Operating Officer AJ BRAND, piața energetică locală intră într-o etapă în care proiectele devin mai mari, mai complexe și mai integrate, iar sistemele de stocare, soluțiile hibride și infrastructura de înaltă tensiune vor genera unele dintre cele mai importante oportunități. Compania estimează pentru 2026 o cifră de afaceri de aproximativ 200 de milioane de euro, după un nivel de circa 55 milioane de euro înregistrat în primele șase luni, evoluție susținută de dimensiunea proiectelor și extinderea responsabilităților către soluții EPC integrate.
- Care sunt cele mai importante proiecte de investiții în domeniul energiei în care compania este implicată în prezent?
- AJ BRAND acoperă întregul ciclu de viață al proiectelor de energie regenerabilă, de la parcuri fotovoltaice și eoliene până la sisteme de stocare și infrastructura de racordare asociată. Compania oferă servicii integrate, care includ dezvoltare și proiectare, achiziții (procurement) și construcție, integrarea sistemelor de stocare, operare și mentenanță, precum și tranzacționarea energiei. În prezent, numai în România, AJ BRAND are în diferite etape de implementare peste 2 GW de capacități fotovoltaice, aproximativ 200 MW în parcuri eoliene și 2,4 GWh de sisteme de stocare BESS, împreună cu infrastructura de racordare asociată, inclusiv stații electrice de 110/33 kV, 220/33 kV și 400/33 kV. Principalele investiții sunt concentrate în județele Dâmbovița, Giurgiu, Brăila și Dolj. Câteva dintre proiectele reprezentative pentru această etapă sunt Butimanu, cu 297,5 MWp fotovoltaic în județul Dâmbovița, și proiectele hibride Corbii Mari, cu 281 MWp fotovoltaic, 434 MWh BESS și infrastructură de înaltă tensiune de 400/33 kV, respectiv Valter Mărăcineanu, cu 175 MWp fotovoltaic, 672 MWh BESS și stație electrică de 110/33 kV.
În județul Giurgiu avem, de asemenea, alte trei proiecte de stocare stand-alone, cu o capacitate cumulată de 720 MWh și infrastructura de racordare aferentă de 400/33 kV. În Brăila dezvoltăm aproximativ 200 MW în parcuri eoliene, împreună cu 600 MWh de capacitate BESS. Majoritatea acestor proiecte au energizarea programată pentru 2027. În paralel, avem și alte proiecte de mare capacitate aflate în diferite etape de implementare sau în faze avansate de negociere, atât în România, cât și pe piețele internaționale.
- Ce obiective strategice aveți pe termen scurt și mediu în zona construcțiilor pentru sectorul energetic?
- Pe termen scurt și mediu, obiectivul nostru este consolidarea poziției AJ BRAND ca antreprenor EPC integrat pentru proiecte energetice de mari dimensiuni. Ne concentrăm pe parcuri fotovoltaice și parcuri eoliene, sisteme de stocare BESS și infrastructura electrică asociată, inclusiv stații de transformare, linii și cabluri de evacuare și conexiuni la rețea. Continuăm să dezvoltăm capacitatea internă de engineering, project management și coordonare a execuției, astfel încât să putem gestiona simultan proiecte complexe și de mare capacitate. Direcția este integrarea într-un singur pachet EPC a componentelor de producție, stocare și infrastructură de racordare, o abordare care devine tot mai importantă odată cu dezvoltarea proiectelor hibride.
Extinderea internațională este o altă direcție strategică importantă pentru AJ BRAND. Ne consolidăm activitatea în Spania, Portugalia și Italia, piețe în care suntem deja prezenți, și urmărim extinderea în Polonia și Germania. În același timp, am deschis filiale în Hong Kong și Singapore, prin care urmărim dezvoltarea de noi oportunități și proiecte pe piețele din Asia.
În paralel cu activitatea EPC, dezvoltăm și componenta de investiții proprii în energie. Obiectivul nostru este să construim un portofoliu propriu de aproximativ 300 MW, pe care să îl finanțăm și să îl construim, completând astfel rolul de contractor EPC cu o prezență directă în calitate de investitor în active energetice. Pe termen mediu, această strategie ne permite să acoperim o parte tot mai mare din întregul ciclu de viață al unui proiect energetic, de la dezvoltare și finanțare până la engineering, achiziții, construcție, racordare și operare.
- Cum evaluați dinamica actuală a pieței de construcții pentru proiecte energetice din România și ce segmente prezintă cele mai mari oportunități?
- Piața energetică din România se află într-o perioadă de dezvoltare accelerată. În ultimii ani s-a format un pipeline important de capacități regenerabile, iar acum vedem o evoluție către proiecte de dimensiuni mai mari, mai complexe și tot mai integrate. Fotovoltaicul va continua să reprezinte un segment important, însă vedem oportunități semnificative și în dezvoltarea parcurilor eoliene, a sistemelor de stocare BESS și, mai ales, a infrastructurii necesare pentru integrarea noilor capacități în sistemul energetic național. Din perspectiva unui contractor EPC, nu mai este suficient să construiești doar capacitatea de producție. Tot mai multe investiții trebuie abordate integrat, împreună cu stocarea, stațiile de transformare, liniile și cablurile de evacuare, sistemele de control și infrastructura de racordare. În acest context, hibridizarea producției regenerabile cu sisteme de stocare devine una dintre direcțiile importante de dezvoltare a pieței.
Considerăm că, în următorii ani, cele mai mari oportunități vor veni din BESS, soluțiile hibride care combină producția fotovoltaică sau eoliană cu sisteme de stocare, parcurile eoliene și infrastructura de înaltă tensiune de 110 kV, 220 kV și 400 kV. Dezvoltarea noilor capacități de producție trebuie să fie însoțită de investiții în infrastructura care permite integrarea și gestionarea eficientă a acestora în sistem. În același timp, piața va deveni mai selectivă. Nu toate proiectele aflate astăzi în dezvoltare vor ajunge efectiv în faza de construcție. Maturitatea proiectului, accesul la finanțare, soluția de racordare și capacitatea reală de implementare vor face tot mai clară diferența dintre proiectele care rămân la nivel de dezvoltare și cele care devin investiții executabile.
- Care sunt principalele provocări întâmpinate în derularea proiectelor de construcții din sectorul energetic?
- În proiectele energetice de mare capacitate, provocarea nu mai este doar execuția fizică, ci coordonarea tuturor componentelor și interfețelor proiectului, de la proiectare, autorizare și achiziții până la execuție, infrastructura de racordare și punerea în funcțiune. Complexitatea crește și mai mult în cazul proiectelor care integrează producție regenerabilă, sisteme BESS și infrastructură de înaltă tensiune în cadrul aceleiași investiții. Procedurile de autorizare și racordare pot influența semnificativ calendarul de implementare, iar în cazul investițiilor de mare capacitate, o întârziere într-o singură etapă poate avea efect asupra întregului program de execuție. De aceea, planificarea și sincronizarea etapelor devin esențiale încă din fazele inițiale ale proiectului.
O altă provocare importantă o reprezintă termenele de livrare pentru echipamentele critice. Transformatoarele de mare putere, echipamentele de 110 kV, 220 kV și 400 kV, anumite componente ale sistemelor BESS sau echipamentele specifice parcurilor eoliene necesită o planificare atentă și din timp a achizițiilor. Resursa umană specializată rămâne, de asemenea, un factor important. Piața are nevoie nu doar de specialiști foarte buni pe fiecare disciplină, ci și de profesioniști capabili să înțeleagă proiectul în ansamblu și să coordoneze interfețele dintre componentele civile, electrice, mecanice, SCADA, protecții, automatizări și punere în funcțiune. În proiectele EPC de mare capacitate, managementul interfețelor, coordonarea echipelor și viteza de luare a deciziilor devin la fel de importante ca execuția propriu-zisă. Capacitatea de a sincroniza toate aceste componente este, în final, unul dintre factorii care determină respectarea termenelor și succesul proiectului.
- Ce tendințe remarcați în ceea ce privește tehnologiile și soluțiile constructive utilizate în proiectele energetice?
- Una dintre cele mai clare tendințe este trecerea către soluții tot mai standardizate, modulare și prefabricate, care reduc volumul lucrărilor executate direct în șantier, simplifică montajul și permit scurtarea termenelor de implementare. În zona BESS, această evoluție este foarte vizibilă. Sistemele sunt dezvoltate tot mai mult sub forma unor soluții modulare și integrate, care includ baterii, PCS, transformatoare, HVAC, protecții și sisteme de control. În același timp, vedem o tendință clară către integrarea stocării cu producția regenerabilă, ceea ce crește complexitatea proiectelor, dar și capacitatea acestora de a răspunde cerințelor sistemului energetic. În cazul parcurilor fotovoltaice și eoliene, accentul se pune tot mai mult pe optimizarea soluțiilor constructive, reducerea cantităților de beton și oțel, utilizarea componentelor prefabricate și eficientizarea proceselor de montaj. La proiectele de mare capacitate, aceste optimizări pot avea un impact semnificativ atât asupra termenelor de execuție, cât și asupra costului total al investiției.
Digitalizarea este una dintre transformările majore ale sectorului. SCADA, PPC, monitorizarea în timp real, platformele de asset management și integrarea datelor din proiectare, execuție și exploatare devin componente esențiale ale infrastructurii energetice. Proiectul nu mai este privit doar ca o infrastructură fizică, ci ca un sistem integrat, controlat și monitorizat digital. În același timp, soluțiile tehnice sunt evaluate tot mai mult pe întreg ciclul de viață al investiției. Nu mai contează doar CAPEX-ul inițial, ci și fiabilitatea, disponibilitatea, eficiența, mentenanța și costurile de operare pe termen lung. Această abordare influențează tot mai mult atât alegerea tehnologiilor și a echipamentelor, cât și soluția de engineering încă din fazele inițiale ale proiectului.
- Cum anticipați evoluția pieței construcțiilor pentru proiecte energetice în următorii 2-3 ani?
- Estimăm că volumul investițiilor în sectorul energetic va rămâne ridicat, însă structura pieței se va schimba semnificativ în următorii ani. Prima etapă recentă de dezvoltare a regenerabilelor în România a fost dominată în mare măsură de fotovoltaic. În următorii 2-3 ani ne așteptăm la o piață mai echilibrată, în care, alături de noile capacități fotovoltaice, vor avea o pondere tot mai importantă parcurile eoliene, sistemele de stocare BESS și soluțiile hibride care integrează producția regenerabilă cu stocarea. În același timp, dezvoltarea accelerată a noilor capacități de producție pune o presiune tot mai mare asupra infrastructurii de transport și distribuție. Din acest motiv, investițiile în stații electrice, linii, cabluri de evacuare, infrastructură de racordare și soluții de flexibilitate vor deveni cel puțin la fel de importante ca investițiile în noi capacități de producție. Cererea pentru construcția acestor capacități va rămâne ridicată, însă capacitatea de execuție a pieței nu este nelimitată. Există un număr relativ restrâns de companii care pot gestiona proiecte de sute de MW și care, în același timp, pot integra inginerie, achiziții, construcții, sisteme de stocare, infrastructură de racordare și punere în funcțiune. Din acest motiv, considerăm că piața va intra într-o etapă de maturizare și consolidare. Investitorii și finanțatorii vor pune tot mai mult accent pe experiența demonstrată, capacitatea reală de execuție, soliditatea financiară și capacitatea contractorului EPC de a gestiona riscurile tehnice și interfețele unui proiect complex. În acest context, companiile capabile să livreze soluții integrate și să își asume responsabilitatea pentru întregul proiect vor avea un avantaj competitiv tot mai important.
- Ce cifră de afaceri ați înregistrat în primele șase luni din 2026 și ce estimări aveți pentru întregul an? Care sunt principalii factori care determină această evoluție?
- În primele șase luni ale anului 2026, AJ BRAND a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 55 milioane de euro, iar pentru întregul an estimăm atingerea unui nivel de aproximativ 200 de milioane de euro. În proiectele EPC de mare capacitate, evoluția cifrei de afaceri nu este liniară pe parcursul anului, deoarece facturarea este corelată cu etapele contractuale și cu progresul efectiv al lucrărilor. O parte importantă dintre proiectele pe care le avem în execuție ajunge în etape relevante de implementare și facturare în a doua jumătate a anului, ceea ce susține estimarea noastră pentru finalul lui 2026. Creșterea este determinată în principal de dimensiunea tot mai mare a proiectelor în care suntem implicați și de extinderea responsabilității noastre către soluții EPC integrate, care includ parcuri fotovoltaice și parcuri eoliene, sisteme de stocare BESS, stații electrice și infrastructură de racordare. În același timp, urmărim o creștere controlată și sustenabilă, corelată cu dezvoltarea capacității interne de engineering, project management și execuție, astfel încât să putem gestiona simultan proiecte de mare capacitate, menținând nivelul de calitate și control tehnic necesar.
Evoluția companiei reflectă și transformarea rolului unui contractor EPC în sectorul energetic. Nu mai este suficient să construiești o capacitate de producție; trebuie să poți integra și gestiona întregul sistem, de la proiectare și infrastructură civilă până la producție, stocare, stații electrice, SCADA, racordare și punere în funcțiune. Tocmai această capacitate de integrare va face diferența în următoarea etapă de dezvoltare a pieței energetice.
