Institutul European pentru Performanta Cladirilor (BPIE), cu sediul in Bruxelles, organizeaza anual o serie de seminarii cu tema finantarii proiectelor de crestere a performantei energetice in cladirile din tarile membre ale Uniunii Europene. In cadrul simpozioanelor, expertii organizatiei prezinta documentatii exhaustive referitoare la reabilitarea termica a imobilelor sau la edificarea de constructii sustenabile, evaluand impactul acestor categorii de lucrari asupra pietei de profil din UE. La data de 9 noiembrie 2011, BPIE a reunit mai multi experti ai bransei si factori de decizie pe plan european pentru a le expune un raport, structurat in 124 de pagini, referitor la principiile realizarii constructiilor cu un consum energetic apropiat de zero (nZEB), impuse prin noile directive propuse de Comisia Europeana si Parlamentul comunitar. Coordonat de Bogdan Atanasiu, studiul a fost elaborat de echipa de editori ai BPIE (Chantal Despret, Marina Economidou, Nigel Griffiths, Joana Maio, Ingeborg Nolte si Oliver Rapf) in colaborare cu organizatii importante din domeniu, cum ar fi Ecofys Germany GmbH – Germania (autori: Thomas Boermans, Andreas Hermelink, Sven Schimschar, Jan Grözinger si Markus Offermann), respectiv Danish Building Research Institute (SBI), apartinand de Universitatea din Aalborg – Danemarca (autori: Kirsten Engelund Thomsen, Jørgen Rose si Søren O. Aggerholm). In preambul, Paolo Bertoldi, responsabil cu eficienta energetica din cadrul Institutului pentru Energie si Transport al Centrului Integrat de Cercetare al Comisiei Europene, a declarat ca „pe baza principiului subsidiaritatii si recunoscand diversitatea conditiilor climatice si a pietelor traditionale de constructii din Europa, noua Directiva privind Performanta Energetica a Cladirilor (EPBD) impune ca fiecare stat membru al UE sa defineasca pe plan national conceptul cladirilor nZEB si sa intocmeasca planuri realiste de constructie a acestor imobile, tinand cont de specificul local sau regional. De aceea, se impune ca o necesitate obiectiva crearea unor cadre legislative nationale si europene robuste pentru implementarea efectiva a conceptului nZEB, pentru a maximiza potentialul de salvgardare energetica si beneficiile socio-economice. Mai mult de o patrime din stocul de cladiri ale anului 2050 trebuie sa se edifice in continuare si, de aceea, se impune concentrarea tuturor eforturilor pentru ca imobilele cu un consum minim de energie (fie nou-construite, fie reabilitate) sa devina o realitate cotidiana in Europa. Un prim pas este acela al asigurarii unor principii si linii directoare pentru constructiile nZEB, studiul elaborat de echipa BPIE si de ceilalti autori fiind printre putinele initiative de succes si constituind o actiune de pionierat”.
Investitii anuale de 62 miliarde euro pentru implementarea conceptului la noile cladiri
In cadrul capitolului ce se refera la impactul financiar al aplicarii conceptului nZEB in UE, expertii BPIE sintetizeaza cateva date estimative, pornind de la faptul ca, in 2009, „cifra de afaceri din industria europeana de constructii a insumat aproape 1.000 de miliarde euro, aproape jumatate din acest nivel (470 miliarde euro) fiind cota aferenta noilor constructii”. „Investitiile actuale (din 2011, n.r.) efectuate de dezvoltatorii noilor constructii in achizitia si montajul de pompe de caldura, sisteme de incalzire pe baza de peleti, sisteme de ventilare cu posibilitati de recuperare a calduri, ferestre performante cu vitraje triple si materiale de izolare, in toata Uniunea Europeana, sunt preconizate sa depaseasca 23 miliarde euro. Pentru a implementa conceptul nZEB pentru fiecare imobil nou-construit sunt necesare investitii anuale de 62 miliarde euro/an, acest nivel urmand a fi atins in curand. Diferenta dintre investitiile actuale si cele ulterioare – cifrata la 39 miliarde euro – ar putea genera o crestere de 9% a valorii pietei de constructii noi (in raport cu suma initiala, de 470 miliarde euro), aceasta reprezentand o majorare considerabila ce poate deveni realitate chiar si in conditiile crizei economice actuale, daca se ia in considerare intregul interval temporal ce mai ramane de parcurs pana in 2020 (sporirea va putea fi cuantificata la aproximativ 1% pe an)”, sustin autorii studiului citat. Pentru informatii suplimentare, www.bpie.eu