Noi prognoze pe piata de constructii: +5,7% in 2022 si +8,4% in 2023
Sectorul constructiilor ar putea inregistra o crestere de 5,7% in acest an, urmata de o evolutie de +8,4% in 2023, potrivit celei mai recente proiectii publicate de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza (CNSP) - Prognoza de primavara 2022. Institutia a revizuit in sens negativ predictiile anterioare, din luna februarie 2022, cand estima evolutii record de +9,6% in 2022, respectiv +11% in 2023. Preturile din constructii ar urma sa creasca, in acest an, cu 14,3% (fata de +7,9% conform prognozei din februarie), evolutia acestora in ritm anual urmand a se atenua in a doua parte a anului, ca urmare a unui efect de baza. Noile estimari au fost elaborate in contextul in care CNSP a revizuit in scadere si evolutia economica a Romaniei, PIB fiind proiectat a creste, in acest an, cu 2,9% (fata de +4,3% cat era prevazut in februarie). Evolutiile indicatorilor macroeconomici au fost reevaluate in contextul conflictului declansat intre Rusia si Ucraina si a sanctiunilor internationale impuse.
Piata locala a constructiilor a inregistrat o scadere de 1,7% in 2021, comparativ cu nivelul din 2020, cand a avut o crestere-record a ultimilor ani (+9,3%). Pentru anul in curs, prognoza actualizata prevede o crestere de +5,7%, ce va fi urmata de o majorare de +8,4% in 2023, +9,2% in 2024 si +7,5% in 2025. In medie, sectorul va inregistra o crestere medie anuala de +7,7% in intervalul 2022-2025. Activitatea din domeniu se va situa peste nivelurile din celelalte sectoare contribuitoare la PIB, precum industria (crestere medie anuala de +3,7%), agricultura (+2,35%, evolutie medie) sau serviciile (+4%, medie in 2022-2025). Evolutia semnificativa a sectorului de constructii este prognozata pe baza investitiilor din PNRR, dar si pe fondul masurilor guvernamentale anuntate in directia majorarii investitiilor.
In termeni valorici, la finalul anului 2021 piata de constructii inregistra, potrivit CNSP, o valoare adaugata bruta (VAB) la preturi curente de 77,4 miliarde lei (aproximativ 15,6 miliarde euro). Productia din domeniu a fost evaluata la 211,4 miliarde lei, iar consumul intermediar, la 134 miliarde lei. In 2022, productia din constructii ar urma sa ajunga la 257,1 miliarde lei preturi curente, din care 166 miliarde lei reprezinta consumul intermediar si 91,1 miliarde lei, valoarea adaugata bruta. Productia din constructii ar urma sa se majoreze si in anii urmatori, in 2025 prognoza indicand o valoare de 379 miliarde lei preturi curente, un consum intermediar de 246,2 miliarde lei, respectiv o valoare adaugata bruta de 132,8 miliarde lei (nivel dublu fata de cel inregistrat in 2021).
Nivelul estimat al cresterii preturilor este usor superior prognozelor anterioare, respectiv 9,7% fata de 9,5% pentru sfarsitul anului si 10,1% fata de 9,9% ca medie anuala. In estimarile realizate, efectele favorabile in evolutia preturilor din sectorul energetic determinate de implementarea si prelungirea pentru un an a schemelor de compensare si plafonare au fost contrabalansate de o crestere mai accentuata a preturilor pentru combustibili si produse alimentare. Masurile guvernamentale de sprijin pentru populatia vulnerabila luate recent, dar si masurile privind majorarea salariului minim in agricultura si industria alimentara, vor determina mentinerea dinamicii puterii de cumparare la valori pozitive (circa +0,7%), in conditiile unei inflatii medii anuale ridicate (+10,1%).
Indicii preturilor produselor industriale, precum si ai costului in constructii, isi vor continua ascensiunea si in anul curent, peste estimarile anterioare, inregistrand dinamici de doua cifre, evolutia acestora in ritm anual urmand a se atenua in a doua parte a anului ca urmare a unui efect de baza.
In pofida situatiei economice, financiare, fiscale, energetice si geopolitice dificile, Romania este, in continuare, in fata unei oportunitati probabil unice, avand la dispozitie finantari generoase de peste 90 miliarde euro cumulat, cu care va trebui ca, in urmatorii 5-6 ani, sa se angajeze pe drumul ireversibil spre modernizare si transformare profunda. Pentru ca "fereastra" de oportunitate este atat de scurta si pentru ca sunt de recuperat decalajele acumulate, prioritatile trebuie sa fie focusate pe semnarea Acordului de Parteneriat pentru perioada de programare 2021-2027 - trimis oficial Comisiei Europene pe 14 aprilie 2022, transmiterea primei cereri de plata aferente Planului National de Redresare si Rezilienta, precum si asupra simplificarii prin debirocratizare a accesului si utilizarii fondurilor europene, in timp ce procesul de descentralizare trebuie, de asemenea, continuat.
Talon de comanda
Descarca document
Platile se realizeaza prin
portalul de plati securizat
