CONCORDIA: Participare redusa a adultilor la activitatile de formare profesionala Imprimare
Piata Muncii & Resurse Umane Publicat de AG&F 30 Sep 2021 09:53
Nevoia de redresare ca urmare a pandemiei de Covid-19 si accelerarea dublei tranzitii verde si digitala au impus masuri fara precedent in societate, generand o serie de modificari si in ceea ce priveste actualizarea si formarea de noi competente si aptitudini care sa raspunda noului context si schimbarilor de pe piata fortei de munca. La nivel global, estimarile arata ca aproximativ 280 milioane de noi posturi pot fi create pana in anul 2030, ca urmare a dezvoltarii tehnologice si a trecerii la economia verde. Aceasta tendinta va conduce insa si la disparitia unor locuri de munca sau la modificarea celor existente, fapt ce va atrage necesitatea calificarii si recalificarii pentru a tine pasul cu tendintele globale privitoare la piata muncii.
Invatarea pe tot parcursul vietii si formarea continua in randul adultilor vor reprezenta instrumentele prin care lucratorii pot ramane relevanti pe piata muncii, imbunatatindu-si constant abilitatile si competentele cu care vor putea face fata schimbarilor profesionale, dar si personale. In statele membre ale Uniunii Europene se estimeaza ca peste 45% din populatia adulta este susceptibila de calificare si recalificare, adica aproape jumatate din populatia europeana (60 milioane de oameni) se confrunta cu riscul de a-si pierde locurile de munca si relevanta pe piata muncii pentru ca au un nivel scazut de educatie/educatie digitala sau nu au competentele potrivite.
Cand vorbim de educatie si formare in randul adultilor trebuie sa tinem cont ca acestea inglobeaza mai multe dimensiuni. Invatarea in cadrul unui loc de munca se face de cele mai multe ori prin educatia non-formala si prin training/formare, scopul fiind de a dobandi noi competente cerute de respectivul loc de munca sau de a creste sansele de a avea mai multe oportunitati pe piata competitiva a muncii, respectiv pentru reprofilare. Aceasta se face, de obicei, dar nu exclusiv, cu costuri suportate total sau partial de angajator si se realizeaza in timpul orelor de program.
Desi invatarea pe tot parcursul vietii este recunoscuta in numeroase documente oficiale la nivel european, statisticile arata ca in fiecare an mai putin de doi din cinci adulti participa la activitati de invatare.
Romania, pe ultimul loc in Europa la participarea adultilor la activitati de formare
Romania este pe ultimul loc in statistica europeana in ceea ce priveste participarea adultilor la activitatile de formare, cu doar 1,1% in anul 2020 (tinta asumata la nivel European pentru anul 2020 fiind de 15%).
Pandemia ne-a aratat tuturor cat de importanta este adaptarea la situatiile de criza si cum tehnologia poate fi folosita in interesul si sprijinul oamenilor. In ultimii ani, ca urmare a avansului tehnologic accelerat, piata muncii a devenit mai degraba lipsita de predictibilitate, dar a adus si noi perspective de formare si inovare. Preocuparea pentru formarea adultilor si stimularea insertiei profesionale capata o importanta tot mai mare si necesita eforturi comune ale tuturor factorilor relevanti, deopotriva guverne, reprezentanti ai mediului academic si privat, ai partenerilor sociali si ai cetatenilor.
Importanta oportunitatilor de invatare de-a lungul vietii pentru toti oamenii este asumata si promovata la cel mai inalt nivel. Unul din cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabila (ODD) votate si asumate de statele membre ONU in anul 2015, inclusiv de catre Romania, sustine ca pana in 2030, vom avea o “crestere substantiala a numarului de tineri si adulti care detin competente relevante, inclusiv competente tehnice si vocationale, care sa faciliteze angajarea, crearea de locuri de munca decente si antreprenoriatul”. Corelat cu obiectivul 8 al Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabila – munca decenta si crestere economica, tot pana in anul 2030 statele si-au asumat promovarea unei creşteri economice susţinute, deschisa tuturor şi durabila, a ocuparii depline şi productive a forţei de munca şi asigurarea de locuri de munca decente pentru toţi.
Educatia, formarea profesionala si invatarea, primul principiu
Educatia, formarea profesionala si activitatile de invatare pe tot parcursul vietii reprezinta primul principiu al Pilonului European al drepturilor sociale, lansat de Comisia Europeana in aprilie 2017. Guvernele nationale sunt astfel responsabile de implementarea acestor principii la nivel national, astfel incat orice persoana sa aiba dreptul la educatie, formare profesionala si invatare pe tot parcursul vietii, incluziva si de inalta calitate, pentru a dobandi si a mentine competente care sa ii permita sa participe deplin in societate si sa gestioneze cu succes tranzitiile pe piata fortei de munca.
In vederea implementarii unitare a principiilor Pilonului, Comisia Europeana a lansat in 2021 un Plan de actiune ce include o serie de masuri, inclusiv in domeniul educatiei adultilor si o tinta ambitioasa pentru 2030: cel putin 60% din adulti vor participa la sesiuni de formare in fiecare an. Guvernele au confirmat angajamentul in cadrul Summit-ului Social de la Porto din mai 2021. Potrivit acestuia, Comisia si statele membre vor investi in programe de training si invatare pe tot parcursul vietii pentru a facilita accesul la calificare, recalificare, angajabilitate si inovare.
Comisia plaseaza astfel imbunatatirea competentelor si formarea unora noi in centrul agendei sale politice pentru urmatoarea perioada, reiterand importanta colaborarii cu partenerii sociali in procesul de tranzitie, oferind cadrul politic si financiar pentru ca cetatenii sa aiba posibilitatea sa invete si sa se formeze pe tot parcursul vietii, tinand astfel pasul cu dinamica pietei muncii cu scopul de a asigura atat atingerea obiectivelor sociale, cat si economice ale UE.
Romania, pe ultimul loca la participarea adultilor la formare
In statistica europeana privind participarea adultilor la formare, Romania este pe ultimul loc, cu doar 1,3% dintre adulti implicati in astfel de activitati (in anul 2019). Fata de anul 2010, cifrele sunt chiar mai scazute.
Potrivit unui studiu pe Romania al Bancii Mondiale si datelor Eurostat, angajatorii reprezinta 45% din totalul furnizorilor de formare pentru adulti, cea mai mare parte facandu-se prin intermediul educatiei nonformale (29%) si doar 5% prin educatia formala, restul fiind acoperite prin contributie proprie sau de diverse organizatii. Cele mai multe companii externalizeaza acest proces de formare prin furnizori externi (mai ales acolo unde continutul formarii vizeaza abilitatile soft), durata de formare variind de la 3 la 6 luni, cu o perioada ulterioara de evaluare. Exista si situatii in care managerii si angajatii lucreaza direct pentru dezvoltarea planurilor personalizate de formare care sunt revizuite anual. In functie de categoria lucratorilor, formarea acestora este diferita. Daca pentru acei lucratori care efectueaza mai degraba munca fizica (blue-collar) formarea este mai intensiva si structurata, cu o durata mai scurta de instruire, pentru cei de tip white-colar formarea tinde sa fie mai flexibila. Cu privire la finantare, acelasi studiu mentioneaza ca cele mai multe companii intervievate au avut un buget special alocat pentru formarea lucratorilor, orele de formare fiind realizate in timpul orelor obisnuite de lucru.
Legislatia nationala privind formarea profesionala este destul de vasta cu aproximativ 30 de acte normative care reglementeaza formarea si calificarea adultilor (la nivelul Ministerului Muncii). Conform Ordonantei Nr. 129/2000 din 31 august 2000, pentru realizarea formarii profesionale a propriilor salariaţi, angajatorii vor consulta organizaţiile sindicale sau, dupa caz, reprezentanţii salariaţilor in vederea elaborarii planurilor de formare profesionala in concordanţa cu programele de dezvoltare şi cu strategiile sectoriale si teritoriale.
Strategia nationala pentru ocuparea fortei de munca 2021-2027 si Planul de actiune pentru perioada 2021-2027 elaborate de Ministerul Muncii si aprobate in mai 2021 propun dezvoltarea unei resurse umane cu un nivel inalt de calificare si competente adaptate la cerintele pietei muncii, consolidarea dialogului social la toate nivelurile pentru a facilita adoptarea, implementarea si respectarea politicilor cu impact pe piata muncii, insa nu vine cu solutii concrete.
Pentru informatii suplimentare, click aici!