- In prezent lucram la un proiect de cladire de birouri in nordul Capitalei, un ansamblu comercial, un centru cultural, niste proiecte rezidentiale si niste proiecte cu caracter industrial. Experimentam, de asemenea, in cadrul unui proiect cu amplasament african, o expresie arhitecturala strans legata de resursele materiale si mijloacele de construire locale. Stadiile de implementare ale acestora variaza de la diverse faze de proiectare, aprobare indicatori economici etc. pana la proiecte in proceduri de receptie lucrari, autorizari de functionare. Legat de termenele de executie, am avut satisfactia de a inaugura recent o lucrare in care calitatea colaborarii dintre beneficiar, constructor si echipa de proiectare a generat realizarea unei cladiri de birouri de peste 3.800 mp (Sediul Unitatii Nationale de Informatii privind Pasagerii), imobil de importanta deosebita, in mai putin de 16 luni, incepand cu etapele de proiectare, avizare, autorizare si pana la receptia tuturor lucrarilor si atestarea functionarii in cadrul ISU Bucuresti-Ilfov. Proiectul a fost, printre altele, recunoscut cu distinctia "Arhitectura si investitii publice" in cadrul Anualei de Arhitectura Bucuresti, editia 2021, sectiunea "Arhitectura publica construita". Pentru lucrarile aflate inca in faza de proiectare si implementare exista cateva semne de intrebare si, cel mai probabil, ajustari privind termenele de executie propuse, datorate unui cumul de factori precum lipsa fortei calificate de munca din unele zone ale tarii, inflatia din ultimul an si unele scumpiri disproportionate ale unor materiale de constructii.

 

 

- Majoritatea proiectelor au fost afectate de evolutia inflamatorie a preturilor materialelor de constructii (in special scumpirile fierului si lemnului), ceea ce a presupus, in unele cazuri fericite, suplimentarea bugetului alocat investitiilor, iar in alte cazuri stagnari sau reconfigurari de solutie in scopul atenuarii impactului acestor scumpiri asupra investitiei. Ca si efect imediat in activitatea biroului, aceste evolutii au generat prelungirea unor termene de lucru, segmente de timp alocate cuantificarii impactului evolutiei economice asupra investitiilor, in scopul gasirii de solutii si, deci, aplecarea mai frecventa si mai specifica asupra abordarilor de tip "value engineering and design". De asemenea, intrarea in vigoare in 2020 a normativelor actualizate de eficienta energetica pentru toate categoriile de investitii, deja celebrul indrumar nZEB, precum si evolutia legislatiei si pietei energiei au avut o influenta semnificativa in configurarea solutiilor arhitecturale si de instalatii ale cladirilor. Pentru anul 2022 estimam o crestere specifica a activitatii de proiectare pe domeniul exigentelor eficientei energetice si a sanatatii utilizatorilor si o crestere moderata a volumului proiectelor de investitii private, in special ca expresie a ajustarilor, reasezarilor si oportunitatilor post-pandemice. Toate, insa, daca nu escaladeaza tensiunile politico-militare din Ucraina.

 

 

- Asistam si in Romania la introducerea in practica de scara larga a unor componente de analiza privind costurile pe intreaga durata de viata a cladirii, eventual si costurile post-utilizare, nu doar costurile necesare construirii. Pana recent, aceste analize care informeaza decizia proiectantului si a beneficiarului erau considerate mofturi. De acum insa, lipsa lor va "arde" rentabilitatea investitiilor. In mod succint, noile norme de eficienta energetica vizeaza realizarea unor cladiri cu o performanta energetica foarte ridicata, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scazut si este acoperit, in proportie de minimum 30%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv produsa la fata locului sau in apropiere. In acelasi timp, densificarea zonelor urbane va contura destul de rapid limitarile de aplicare a normelor de eficienta energetica, in special aspectul asigurarii cotei de energie din resurse regenerabile pe amplasament sau la maxim 30 km distanta. Aici Guvernul va trebui sa intervina prin definirea unor solutii alternative viabile, iar unitatile administrativ teritoriale, primariile in special, au datoria de a imbunatati semnificativ regulamentele urbanistice locale, astfel incat eforturile de eficientizare energetica sa aiba sens si efect dorit, nu sa genereze efecte paradoxale sau contra-efecte. Ma refer aici, spre exemplu, la regulamente urbanistice laxe sau inexistente, care lasa mana libera definirii regulamentelor de detaliu sau zonale, cu abuzuri grave privind indicatorii tehnici de construire, generatoare de mari discrepante volumetrice si de densitate in tesutul urban. Acestea, in masura covarsitoare, limiteaza insorirea vecinatatilor, capacitatea de utilizare (dezvoltare) a proprietatii, inclusiv capacitatea de productie a energiei din surse regenerabile si, deci, fac extrem de grea, uneori imposibila, incadrarea in norme a proiectelor de pe parcelele astfel afectate. Ne asteptam, pe cale de consecinta, la intensificarea lucrarilor de evaluare si contestare a proiectelor sau regulamentelor abuzive, in special pe spetele limitarii insoririi naturale. Aici se va transpune foarte pragmatic lupta pentru energie.

 

 

- Paradoxal sau nu, ne apropiem mai tare ca niciodata de conceptul modernist a lui LeCorbusier de "masina de locuit", cu efecte vizibile in palier estetic, ergonomic si cu un grad ridicat de mecanizare si automatizare. Rolul arhitectilor este acela de a media aceasta tendinta de robotizare a cladirii si de a-i asigura valenta estetica sau culturala, in stransa corelare sau ca raspuns la caracterul si identitatea zonei in care urmeaza a fi construita. Iar inginerii sunt extrem de necesari in furnizarea unor solutii tehnice sensibile si eficiente pentru realizarea acestui produs complex, care se doreste sustenabil dar si expresiv, de dragul sanatatii noastre mentale si de dragul identitatii urbane.

 

- Deocamdata observam preocupari de informare, de cuantificare a costurilor acestor noi standarde de eficienta energetica, de reconsiderare a premiselor de proiectare si de configurare a unor "retete" de abordare, cu extremele filo-naturalista si filo-tehnologica intr-un dialog, speram, echilibrat si dedicat in continuare arhitecturii cu caracter. Si da, avem clienti receptivi la aceste idei, constienti, poate "patiti", dar sigur informati de evolutia pietei energetice care deja afecteaza si transforma si alt domeniu major - transporturile.

 

- Inflatia record, cadrul legislativ neunitar si necopt in materie de urbanism si constructii, precum si instabilitatea politica locala si din regiune genereaza un climat cu prea putina predictibilitate pentru dezvoltarea unor proiecte ample si de calitate. Traim intr-o perioada cu multe schimbari de paradigma, unele necesare, altele poate induse fortat, iar provocarile anului 2022 vor fi sa recunoastem si sa evitam pericolele reale la adresa societatii si economiei si sa actionam informati si nu doar influentati de tendinte si curente. Pasii consecventi inspre o piata libera si sanatoasa creeaza un climat stabil si stimulativ pentru performanta. Iar in acest cadru apar oportunitatile.