In vederea realizarii excavatiilor la nivelul proiectat -9,8 m, solutia tehnica adoptata a impus realizarea unor pereti de sustinere ingropati, de tipul peretilor mulati sprijiniti cu spraituri metalice, precum si o zona de taluz tintuit (soil nailing). Pe zona peretilor mulati acestia s-au realizat la cote superioare diferite. Pe zona locuintelor la calcan, peretii s-au realizat aproximativ la cota superioara a terenului, iar pe zona unde nu exista vecinatati sau distanta intre acestea si nu influenteaza stabilitatea constructiilor si a incintei, cota superioara a peretilor mulati a fost -3,4 m, ramanand ca pana la cota terenului sa se realizeze un taluz cu panta de 1:1.

Pentru sustinerea pamantului, pe perioada executiei subsolului, proiectul a impus realizarea unei incinte din pereti de panouri (pereti mulati) avand grosimea de 60 cm si fisa de la 13 la 15,5 metri, pe tot conturul (cu exceptia strazii Viilor), avand cota superioara a peretelui mulat la cote diferite, in functie de pozitionarea in plan. Carcasele de armatura sunt dimensionate corespunzator eforturilor maxime ce actioneaza asupra peretilor. Pe latura cu strada Viilor s-a prevazut realizarea excavatiei taluzata cu panta de 2:1, ancorata cu soil nailing si torcretata cu un torcret armat cu grosimea de 6 cm.

 

 

Conform Proiectului Tehnic, datorita diversitatii vecinatatilor construite, au fost considerate incarcari diferite provenite de la aceste constructii atat ca marime si extindere, cat si ca adancime de aplicare, in functie de regimul de inaltime al constructiilor, de tipul fundatiei si de adancimea de fundare a acestora.

Infrastructura s-a realizat sub forma unei cutii rigide, compuse din ansamblul peretilor de contur din subsol si cei interiori, de diafragma orizontala reprezentata de placa de cota ±0.00, respectiv radierul la partea inferioara.

Aceasta a fost considerata suficient de rigida si rezistenta pentru a asigura conditia de incastrare a elementelor verticale ale suprastructurii la nivelul planseului peste subsol. Prin proiectare s-a urmarit ca elementele structurale de pe inaltimea subsolului sa aiba o comportare elastica sub incarcarile seismice de proiectare. Acest lucru s-a realizat prin majorarea rigiditatii si rezistentei pentru aceste niveluri.

 

 

Fundarea corpurilor s-a realizat in mod direct, prin intermediul unui radier general, de inaltime variabila, avand 1,3 metri in dreptul tuburilor centrale, 1 m sub suprastructura si 0,7 m in rest.

Peretii perimetrali ai subsolului au grosimi de 25 cm, 30 cm, local 40 cm si 50 cm, iar in zonele ALA, 40 cm. Dimensionarea peretilor din infrastructura s-a realizat pe baza eforturilor maxime obtinute considerand atat incarcarile gravitationale, cat si fortele orizontale maxime generate de actiunea seismica de proiectare.

Placa de la cota ±0.00 este realizata in solutie de planseu dala cu grosimea de 30 cm.

Peretii infrastructurii au dimensiuni variabile, de la 25 cm la 40 cm. Dimensionarea peretilor din infrastructura s-a realizat pe baza eforturilor maxime obtinute considerand atat incarcarile gravitationale, cat si fortele orizontale maxime generate de actiunea seismica de proiectare.

 

 

Sistemul structural propus pentru suprastructura este alcatuit din nuclee de beton armat si un cadru perimetral. Elementele structurale principale cu rol in preluarea fortelor laterale generate de actiunea seismica sunt peretii de beton armat. Acestia conlucreaza cu cadrele perimetrale prin intermediul planseelor, ce au rol de diafragme rigide. 

Peretii de beton asigura transmiterea fortelor taietoare generate de incarcarile orizontale la infrastructura si teren de fundare si, partial, a momentelor globale de rasturnare. Suplimentar, transmiterea momentelor de rasturnare pe structura este asigurata de cadrele perimetrale prin efectul indirect al fortelor axiale care se mobilizeaza in stalpi.

Peretii de beton armat au grosimea de 25, 30 si 40 cm, constant pe toata inaltimea cladirii. Cadrele sunt alcatuite din stalpi de 50x100 cm, respectiv 50x80 cm si grinzi 30x60 cm si 50x60 cm. Planseul este realizat in solutie de planseu dala de beton armat, avand grosimi de 20, 22 si 25 cm.

 

Structurile de rezistenta ale tuturor corpurilor au fost calculate in conformitate cu standardele, codurile si normativele in vigoare. S-au realizat modele 3D complete ale structurilor, ce includ si deformatiile elementelor structurale ale infrastructurii.

Pentru determinarea starii de eforturi si deformatii in cadrul structurilor, s-a utilizat ca referinta metoda de calcul modal cu spectre de raspuns. S-au considerat toate modurile de vibratie cu o contributie semnificativa la raspunsul seismic total si pentru care suma maselor modale efective depaseste 97% din masa totala a structurii.

Pentru verificarea deplasarilor relative de nivel, structurile s-au incastrat la nivelul radierului. Incarcarile masice au fost definite considerand coeficientii de grupare asociati gruparii seismice de incarcari conform CR0-2012.

 

Toate materialele utilizate au certificate de calitate in conformitate cu normele in vigoare si sunt agrementate. Betoanele folosite si in cadrul structurii de rezistenta respecta specificatiile SR EN 1992-1-1, respectiv NE 012-1/2007 si NE 012-1/2010 si variaza astfel:

 

 

In zonele critice ale peretilor, armaturile principale din zonele de bulbi, care se formeaza la intersectii si extremitati, dar si cele din zonele de talpi alternativ intinse si comprimate au fost imbinate cu dispozitive mecanice de imbinare tip S2, conform ISO15835-1 si HLC2, conform SR13515-1. Deoarece in aceasta zona critica sunt asteptate deformatii post-elastice alternante cu valori semnificative, este necesara utilizarea unui sistem de imbinare care sa asigure o capacitate de rezistenta superioara in zona de imbinare, astfel incat cedarea barei sa se produca intotdeauna in afara zonei de imbinare.

 

Ansamblul rezidential a fost proiectat in conformitate cu normele si codurile de proiectare in vigoare din Romania, rezultand astfel o structura de rezistenta optima atat din punct de vedere arhitectural, cat mai ales tehnic si economic. Calitatea lucrarilor de constructii a fost asigurata printr-o urmarire riguroasa a santierului atat in perioada realizarii lucrarilor de demolare, cat si in timpul executiei structurii de rezistenta, prin realizarea de vizite de urmarire saptamanale.