Primele luni ale guvernarii Dancila arata, in cifrele oficiale ale Ministerului Finantelor Publice, fundatura economica si fiscala in care acest guvern duce Romania. Statul cheltuie intr-un ritm iresponsabil in timp ce incasarile nu tin pasul cu mana sparta a executivului PSD-ALDE, ceea ce a dus la un deficit de peste 8 miliarde de lei.

Incasarile statului nu tin pasul cu evolutia generala a economiei, indicand cresterea evaziunii fiscale. Paradoxal, intr-o guvernare social-democrata, impozitarea salariatilor devine principala sursa de venit la buget. Guvernul PSD creste excesiv povara fiscala pe forta de munca, in timp ce reduce povara fiscala asupra capitalului.

In ciuda afirmatiilor premierului Viorica Dancila din Parlament, in timpul dezbaterii motiunii de cenzura, investitiile sunt la un nivel minim al ultimilor ani. De fapt, peste 60% din investitiile guvernului Dancila o reprezinta achizitia de tehnica militara, in timp ce cheltuielile pentru obiective reale de investitii raman modeste.

“Guvernarea PSD a adus un deficit record, venituri anemice si cheltuieli enorme. Este o combinatie letala care duce la inflatie si, pana la urma, la scaderea puterii de cumparare a romanilor”, declara Anca Dragu, fost ministru de finante in Guvernul Ciolos.

Guvernul PSD isi ascunde neputinta de a atrage fonduri europene printr-o scamatorie ieftina. Veniturile din fonduri europene sunt in continuare raportate "eronat" si umflate de peste 8 ori, prin introducerea subventiilor pentru agricultura in categoria fondurilor europene aferente exercitiului bugetar 2014-2020. Totul ca sa iasa “pe plus” in graficele de propaganda.

La nivel bugetar, se pastreaza evolutia nefavorabila a veniturilor statului, a cheltuielilor si a deficitului bugetului general consolidat. Incasarile statului nu tin pasul cu evolutia generala a economiei, indicand cresterea evaziunii fiscale. Pe de alta parte, cheltuielile statului cresc in ritm galopant, in special cheltuielile cu salariile. Investitiile, aparent mari, reprezinta peste 60% achizitia de tehnica militara, in timp ce cheltuielile pentru obiective reale de investitii raman modeste. In conditiile unor rezultate bugetare atat de slabe, singura solutie de finantare a cheltuielilor salariale si a altor reduceri de taxe si impozite (asa cum au fost deja anuntate de PSD in spatiul public) raman contributiile salariatilor la pensia publica administrata privat (pilonul II de pensii). Astfel, deficitul bugetar s-a adancit cu circa 6 miliarde lei fata de perioada similara din 2017, ajungand la 0,9% din PIB (8.1 miliarde lei), in comparatie cu 0.7% din PIB in 2017 si 0.1% din PIB in 2016.

Un paradox al guvernarii social-democrate este cresterea excesiva a poverii fiscale pe forta de munca si reducerea poverii fiscale pe capital. Astfel, efectele combinate ale debandadei fiscale, cauzate de mutarea contributiilor de la angajator la angajat si de politizarea ANAF, au condus la o situatie paradoxala in care impozitele pe forta de munca sunt principala sursa de venit a bugetului general consolidat. Contributiile la asigurari ajung sa reprezinte 4,1% din PIB, impozitele pe salarii si venit sunt 1.1% din PIB, in timp ce impozitul pe profit este de numai 0.8% din PIB, aproape o cincime din impozitele si contributiile platite de forta de munca.

De asemenea, evolutia veniturilor bugetare arata o structura periculoasa a acestora, raportul intre impozitele directe si cele indirecte fiind unul anacronic si daunator competitivitatii economiei romanesti. Contrar bunelor practici la nivel international pentru sprijinirea competitivitatii si stimularea angajarii, in care impozitarea directa a muncii si a veniturilor tinde sa scada si sa fie compensata de impozitarea indirecta, in Romania anului 2018 situatia este exact opusa: impozitele indirecte sunt in scadere (TVA, accize), iar impozitele directe, in crestere (impozit pe venit, impozit pe salarii, contributii).

Veniturile din fonduri europene sunt in continuare raportate "eronat" si umflate de peste 8 ori, prin introducerea subventiilor pentru agricultura in categoria fondurilor europene aferente exercitiului bugetar 2014-2020. Ca urmare, din suma de aproape 6 miliarde de lei (5.948,9 milioane lei) inscrisa la Sume primite de la UE/alti donatori in contul platilor efectuate si prefinantari aferente cadrului financiar 2014-2020 numai 995 milioane de lei reprezinta fonduri europene de coeziune, iar 4,953 milioane lei sunt subventiile agricole. Pana in 2017, subventiile pentru agricultura nu erau inregistrate in buget, nefiind venituri ale bugetului de stat. In incercarea disperata de a parea mai performant si avand obisnuinta manipularii cifrelor, Guvernul PSD-ALDE a decis modificarea netransparenta si inselatoare a incadrarii fondurilor europene in bugetul general consolidat. In acest fel, fara o corectie corespunzatoare a veniturilor de la UE, orice comparatie cu anii anteriori este irelevanta.

Evolutia nefavorabila a veniturilor nu poate asigura finantarea proiectelor de investitii necesare dar si promise in educatie, sanatate si infrastructura de transport. Veniturile totale ale bugetului general consolidat - corectate cu sumele aferente subventiilor agricole pentru a asigura comparabilitatea datelor - au atins 11,4% din PIB, ceea ce reprezinta o scadere de 0,1 pp fata de perioada similara din 2017. Fata de perioada ianuarie - mai 2016, scaderea este de 0.6 pp, in conditiile in care PIB-ul nominal a crescut cu 22%. Reducerea veniturilor statului in anul 2018 reflecta in principal efectele debandadei fiscale, incertitudinea indusa mediului de afaceri si politizarea ANAF.

Un alt paradox al politicii fiscal bugetare este acela ca Romania ramane tara cu cele mai mici venituri fiscale din Uniunea Europeana, dar si cu cele mai mari nevoi in domenii precum sanatate, educatie, asistenta sociala, infrastructura. Aceasta realitate face ca declaratiile legate de prioritatea acestor domenii la finantare sa ramana doar o promisiune electorala. Veniturile fiscale au scazut dramatic la 7,6% din PIB, cu 0,5 pp fata de 2017 si cu 1,3 pp fata de 2016. In aceste conditii, semnele de incetinire a ritmului de crestere la nivel european, precum si in Romania, constituie riscuri reale pentru politica fiscal-bugetara. In plus, intentiile anuntate recent de PSD de a reduce unele taxe si impozite pun si mai mult in pericol sustenabilitatea finantelor publice si reprezinta reteta perfecta pentru a arunca in aer economia Romaniei.

Avertismentele Platformei Romania 100 cu privire la stagnarea activitatii economice in primul trimestru din anul 2018 sunt confirmate de nivelul incasarilor din impozitul pe profit. Din punct de vedere nominal, acestea au ramas la nivelul din anul precedent, insa raportat la PIB, scaderea este de 0,2 pp. Evolutia extrem de modesta a veniturilor din impozitul pe profit este si rezultatul politizarii ANAF si al balbelor fiscale.

Incasarile din TVA au continuat trendul descrescator, fiind mai mici cu 0,1 pp fata de perioada similara din 2017, si cu 0,5 pp fata de 2016, ajungand la 2,4% din PIB. In conditiile in care nu au fost reduceri de cote de TVA, iar consumul populatiei (1) a inregistrat un ritm de crestere semnificativ, pierderea de aproape 2 miliarde de lei din TVA nu poate fi decat rezultatul cresterii evaziunii fiscale.

Incasarile din accize au crescut foarte putin fata de nivelul inregistrat in perioada similara a anului precedent (ajungand la 1,2% din PIB), cu toate ca a fost reintrodusa supra-acciza la carburant. Daca la nivelul incasarilor bugetare aceasta crestere de taxe nu a avut un efect semnificativ, ea insa se regaseste in inflatie si in pretul la pompa pe care fiecare dintre noi il plateste, pret care a crescut cu 19% in cazul benzinei si cu 26% in cazul motorinei.

Cheltuielile totale ale bugetului general consolidat au crescut la 12,8% din PIB (respectiv 12,3% din PIB, corectate cu subventiile din agricultura). Ritmul de crestere a cheltuielilor este total necorelat cu cel al veniturilor, astfel incat la o crestere anuala a veniturilor cu 13%, cheltuielile bugetare au crescut cu 18%. Ritmul de crestere a cheltuielilor semnificativ mai mare fata de venituri explica nevoia statului de a suspenda si diminua contributiile la pilonul II de pensii.

Platforma Romania 100 a atras atentia ca o politica simultana de crestere a cheltuielilor bugetare (unele cu caracter permanent) si de reducere a taxelor si impozitelor nu poate fi sustinuta pe termen lung. In conditiile in care colectarea ANAF este in continuare scazuta, pentru respectarea tintei de deficit de 3% din PIB, Guvernul PSD-ALDE va fi nevoit sa aduca mai multi bani la buget (fie prin diminuarea si suspendarea temporara a contributiei la pilonul II de pensii, fie prin introducerea de noi taxe si impozite) sau sa renunte la anumite cheltuieli, in special de natura salariala, deoarece investitiile sunt deja la un minim istoric.

Astfel, daca excludem achizitia de tehnica militara realizata prin bugetul de stat, cheltuielile de capital (investitii) au ramas la un nivel scazut, usor peste nivelul anului precedent. Mai mult decat atat, ca urmare a rigidizarii structurii bugetare (76% din veniturile fiscale se distribuie catre salarii si pensii, fata de 68% in 2016), spatiul fiscal necesar investitiilor este unul din ce in ce mai redus.

In primele 5 luni ale anului 2018, soldul bugetului general consolidat s-a inrautatit cu circa 6 miliarde lei, fata de perioada similara a anului precedent, ajungand la un deficit de 0,9% din PIB. Prin comparatie, soldul bugetar in perioada similara din 2016 a fost doar usor deficitar (-0,1% din PIB). Aceasta deteriorare a finantelor publice a adus cu sine o mai mare nevoie de finantare, in contextul in care costurile de finantare pentru Romania au crescut, pe fondul cresterii neincrederii in pietele emergente. Romania a fost mai puternic afectata decat tarile din zona, pe fondul incoerentei politice si economice. Astfel, remarcam doua situatii ingrijoratoare incepand cu 2017: cresterea absoluta a costului finantarii, dar si cresterea perceptiei legate de riscul Romaniei relativ la tarile vecine.

Finantarea deficitului bugetar a devenit mai scumpa si mai dificila. In conditiile in care bugetul are nevoie din ce in ce mai mare de imprumuturi de pe pietele financiare (atat externe, cat si interne), cresterea cu 35% a cheltuielilor cu dobanzile (+1,4 miliarde lei). Doua elemente au influentat aceasta crestere: varful de plata a dobanzilor in aprilie 2018, precum si cresterea costului finantarii pe fondul accentuarii neincrederii investitorilor in politicile fiscal-bugetare ale guvernarii PSD-ALDE.

Politicile economice haotice si derapajele de la normele de guvernanta au fost sanctionate de investitori prin cresterea primei de risc de neplata in cazul Romaniei, relativ la tari din zona precum Ungaria si Bulgaria. Cu cat acest indicator este mai mare, cu atat imprumuturile publice sau private sunt mai scumpe. Costul asigurarii este important si prin faptul ca ierarhizeaza economiile in functie de perceptia de risc pe care o au investitorii. Remarcam ca in perioada decembrie 2014 - aprilie 2017, Romania era considerata o tara mai putin riscanta decat Ungaria si Bulgaria. In a doua parte a anului 2017, increderea investitorilor in Romania scade relativ la cele doua tari vecine. Politicile fiscal-bugetare mai prudente din aceste tari, in special in Bulgaria, au facut ca riscul de neplata sa fie considerat mai mic, si, ca atare, costul asigurarii in caz de neplata sa scada, conducand la un cost de finantare mai scazut decat in Romania. Incepand cu ianuarie 2018, Romania este perceputa ca fiind mai riscanta decat tarile din jur (cu exceptia Croatiei), ceea ce a condus la un cost mai mare de finantare, respectiv imprumuturi mai scumpe pentru stat si sectorul privat.

Progresele inregistrate de Bulgaria au fost recunoscute la nivel european prin demararea procesului de adoptare a monedei euro, mai exact prin pregatiri pentru a intra in anticamera monedei euro, respectiv pregatirea aderarii la mecanismul valutar (ERM II).

Imaginea de ansamblu a economiei romanesti este intr-un continuu declin incepand cu jumatatea anului 2017. Politica fiscal-bugetara neadecvata este una dintre cele mai serioase probleme ale Romaniei. Politicile interne incoerente si defazate de ciclul economic au consecinte nefaste in buzunarele tuturor, firme sau cetateni. Un bun indicator al situatiei macroeconomice din tara noastra este reprezentat de Indicatorul de incredere macroeconomica al CFA (2) Romania. In luna mai 2018, Indicatorul a scazut fata de luna anterioara cu 8 puncte pana la valoarea de 41,5 puncte (iar fata de aceeasi luna a anului anterior, indicatorul a scazut cu 25 puncte). Indicatorul de incredere macroeconomica ia valori intre 0 (lipsa increderii) si 100 (incredere deplina in economia romaneasca).