FLEXABILITY MANAGEMENT (BIM Sprint)

Digitalizarea sectorului construcțiilor va deveni, în următorii ani, o condiție tot mai importantă pentru accesul companiilor pe piață, pe fondul extinderii cerințelor privind utilizarea BIM, interoperabilitatea sistemelor și gestionarea informațiilor structurate. În România, tranziția este încetinită de fragmentarea proceselor, lipsa competențelor digitale, imaturitatea ocupațiilor BIM și dificultățile de integrare a aplicațiilor utilizate în proiectare, execuție și management. BIMsprint, companie specializată în consultanță, formare profesională și implementare BIM, susține că investițiile în tehnologie trebuie însoțite de schimbări organizaționale și de standardizarea fluxurilor de lucru. În perspectiva perioadei 2027-2030, integrarea automatizărilor și, punctual, a inteligenței artificiale, dezvoltarea ecosistemelor digitale și noile cerințe de reglementare vor accelera transformarea sectorului. Ilie Drăgan, MBA, PMP, RMP, PMI-CP, Lead Trainer și Senior Consultant BIMsprint, explică în continuare principalele provocări și oportunități ale acestei tranziții. 

- Cum a evoluat în 2026 cererea de soluții software pentru companii și ce categorii de aplicații au înregistrat cele mai importante creșteri? Care sunt principalele tendințe anticipate pentru perioada 2027-2030?
- În 2026, clienții au încetat să mai cumpere "module" și își pun problema rezultatelor, a beneficiilor pe care le au pe termen mediu și lung. Una dintre întrebările la care toți încearcă să răspundă este "cum ajung datele din documentație sau șantier acolo unde este nevoie de ele, fără să fie reintroduse de câteva ori?". Categoriile cu cea mai mare creștere a cererii sunt platformele de date comune (CDE) și instrumentele de colaborare pe model, împinse de cerințele de conformitate cu SR EN ISO 19650, integrarea și automatizarea fluxurilor între ERP, achiziții și aplicațiile de teren, inclusiv prin platforme low-code și soluțiile pentru beneficiarii publici sau privați, care trebuie să gestioneze portofolii de investiții, nu doar proiecte izolate.
Pentru 2027-2030 anticipăm două tendințe majore. Prima dintre acestea este trecerea de la aplicații închise la ecosisteme deschise, construite pe standarde deschise (IFC, COBie) și API-uri. A doua este că cerințele de reglementare (achizițiile publice europene, pașaportul digital al produselor, registrele naționale prevăzute în CATUC) vor transforma digitalizarea dintr-o opțiune într-o condiție de acces pe piață. Astfel, o parte dintre companii se vor elimina singure prin inacțiune la momentul potrivit. Cine va aștepta ca BIM să fie obligatoriu și abia apoi să se pregătească deja a pierdut. Momentul obligativității trebuie să găsească organizațiile pregătite să livreze BIM pe tot ciclul de viață al activului, de la nevoia investițională la Facility Management, respectiv aceste capabilități BIM să fie deja operaționale. Iar cine din management crede că organizația (personal propriu implicat și tot lanțul de aprovizionare) trece la BIM în câteva luni sau că ai capabilități BIM dacă îți cumperi o aplicație și ai trimis un om la un curs, se pune într-o poziție pe care eu o consider greșeală strategică cu impact eliminatoriu. 

- Cum apreciați nivelul actual de digitalizare a companiilor din România? Explicați principalele decalaje ale sectorului construcțiilor față de industriile în care utilizarea tehnologiei este mai avansată.
- La digitalizarea de bază, România a recuperat mult; la tehnologiile care creează valoare, rămâne mult în urmă. Decalajul este arătat clar de Raportul Comisiei Europene Digital Decade 2025 pentru România. În cazul IMM-urilor, 21% utilizează analiza datelor, comparativ cu media UE de 33%; 14,8% utilizează servicii cloud, față de 39% în UE; 2,8% utilizează aplicații AI, comparativ cu media europeană de 13,5%.
Între industrii, construcțiile se află la coada clasamentului în ceea ce privește digitalizarea. Un program de contabilitate și, eventual, un ERP există în majoritatea firmelor. Tot mai des, proiectarea se face în software cu capabilități BIM. Informația circulă însă încă prin e-mail, Excel, fotografii pe WhatsApp și situații de lucrări tipărite între birou și șantier. Trei sunt cele mai mari decalaje înregistrate de industria construcțiilor față de industriile mai avansate (bănci, retail, auto și producție). Primul privește datele structurate. Băncile și producătorii lucrează pe date unice și standardizate; în construcții, același element apare diferit în proiect, deviz, comandă, aviz de livrare și situația de plată. Al doilea se referă la integrarea proceselor (a fluxurilor de valoare). În industriile digitalizate, un flux este realizat de mai multe sisteme, fie fără, fie cu o minimă intervenție manuală; în construcții, fiecare predare între etape, între diverse organizații ce colaborează, pe lanțul de aprovizionare reintroduce o parte din datele existente, cu întârzierile, ineficiența și riscurile aferente. Al treilea decalaj privește măsurarea performanței. În construcții, abaterile de cost, termen, calitate se descoperă adesea după ce s-au produs. 

- Ce soluții software pot genera cele mai mari câștiguri de eficiență în construcții? În ce măsură companiile solicită integrarea aplicațiilor ERP, CRM, de management al proiectelor, achiziții, financiar, resurse umane și a sistemelor utilizate pe șantier?
- Integrarea dintre modelul informațional și beneficii (valoare), nu un singur software, aduce cele mai mari câștiguri. Randamentul cel mai rapid îl vedem în cinci procese: coordonarea proiectului pe model (detectarea conflictelor între specialități înainte de execuție și gestionarea modificărilor pe parcursul lucrărilor), care reduce refacerile și comenzile suplimentare; extragerea cantităților din model și corelarea lor cu devizul și achizițiile, care elimină erorile de antemăsurătoare; urmărirea progresului fizic din șantier (aplicații mobile, fotografii georeferențiate, scanare 3D) și compararea acestuia cu planificarea, inclusiv fluxurile de predare a livrabilelor si decontare; gestionarea modificărilor și a revendicărilor, cu trasabilitate completă a deciziilor; predarea digitală către beneficiar (cartea tehnică electronică, date COBie pentru exploatare), care devine tot mai relevantă odată cu Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor (Legea 169/2026).
Cererea de integrare într-un singur ecosistem a ERP-ului, CRM-ului, managementului proiectelor, achizițiilor, financiarului, resurselor umane și aplicațiilor de șantier este reală, însă se exprimă diferit în funcție de mărimea companiei. Marii antreprenori o formulează explicit și caută arhitecturi de integrare. Firmele mijlocii o resimt prin dificultăți concrete (rapoarte reconciliate manual, lipsa unei imagini unitare a profitabilității pe proiect), fără să o numească încă "ecosistem".
Recomandarea noastră este pragmatică: nu un sistem monolitic, ci un model de date comun și un strat de integrare, cu fiecare aplicație performantă în domeniul ei. Fără unificarea elementelor (de la model la deviz, comandă, livrabile și plată), orice integrare rămâne fragilă și ulterior greu de reintegrat pentru partea care lipsește. 

- Cum influențează inteligența artificială serviciile BIMsprint și activitatea companiilor de construcții? Detaliați aplicațiile AI cu cel mai mare potențial în proiectare, planificare, achiziții, execuție și exploatare.
- AI, dincolo de "vuietul" investițional, nu înlocuiește BIM, ci îl face, în sfârșit, util și pentru cei care nu deschid niciodată un model 3D. Directorul financiar, managerul comercial, managerul de proiect, șeful de șantier sau reprezentantul beneficiarului sau supervizorului pot interoga direct datele proiectului, în limbaj natural, fără să știe toate detaliile legate de ce înseamnă managementul informației, acest aspect fiind treaba Managerului BIM, Consultantului BIM, Coordonatorului BIM, Specialistului BIM sau Tehnicianului BIM.
AI schimbă, nu doar în BIM, trei aspecte ale serviciilor noastre: viteza cu care analizăm datele - documentația existentă (caiete de sarcini, contracte, reglementări), calitatea verificărilor de model și modul în care putem dezvolta fluxuri și livrabile.
Aplicațiile cu cel mai mare impact în următorii ani acoperă toate etapele unui proiect. În proiectare, verificarea automată a modelelor în raport cu normativele și cerințele beneficiarului va reduce numărul erorilor ajunse în șantier, iar generarea de variante și optimizarea consumului de materiale și energie vor permite calcularea costurilor și a amprentei de carbon încă din faza de autorizare. În planificare, programele de lucrări generate din model și calibrate pe baza proiectelor anterioare vor permite stabilirea unor termene realiste și identificarea timpurie a riscurilor. În achiziții, extragerea cerințelor din caietele de sarcini și compararea ofertelor vor reduce timpul de evaluare și numărul omisiunilor. În execuție, analiza fotografiilor și scanărilor pentru monitorizarea progresului fizic și a calității va permite detectarea abaterilor în zile, nu în luni, iar predicția depășirilor de cost și termen pe baza datelor din șantier va facilita luarea deciziilor înainte ca problemele să genereze litigii. În exploatare, asistenții care utilizează documentația conform execuției (as-built) și datele de mentenanță vor permite ca o clădire să rămână inteligibilă și după predare. 

- Care sunt principalele obstacole care împiedică digitalizarea companiilor din construcții și ce măsuri considerați necesare pentru depășirea acestora?
- Obstacolele cele mai mari nu sunt tehnologice, ci contractuale, organizaționale si legate de oameni. Experiența proiectelor noastre evidențiază șase bariere principale.
Prima este lipsa de cunoașterea în ceea ce privește cerințele privind datele din partea beneficiarului. Licitațiile cer planșe, nu modele și informații structurate; CATUC lasă BIM opțional, iar atunci când se solicită utilizarea acestei metodologii, beneficiarul nu știe întotdeauna de ce a introdus cerința. Soluțiile constau în includerea cerințelor de informații ale beneficiarului (EIR) în caietul de sarcini și a unor criterii de evaluare care recompensează livrarea digitală, precum și în justificarea utilizării BIM în contextul proiectului, activului și organizației.
O altă barieră este fragmentarea lanțului valoric: proiectantul, antreprenorul, subcontractorii, furnizorii lucrează în sisteme separate. Soluția este stabilirea unui mediu comun de date încă de la începutul proiectului, cu reguli de schimb agreate de toate părțile contractuale.
Lipsa competențelor reprezintă, de asemenea, o dificultate importantă. Cadrul nu este reglementat complet, sunt puțini specialiști BIM, top managementul nu are experiență digitală și "nu știe ce nu știe", iar când BIM este definit incorect ca software, cad în capcana cumpărării unor soluții scumpe dar care nu rezolvă problema, ci doar deschid cutia Pandorei. Soluțiile sunt instruirea practică pe roluri, inclusiv pentru management, nu doar pentru operatori, și implementarea graduală a BIM în organizații, la nivelul tuturor celor implicați în fluxul de date, inclusiv a furnizorilor si prestatorilor strategici.
Alte obstacole sunt marjele mici și presiunea pe preț, care fac ca digitalizarea să fie percepută drept un cost, nu ca o investiție. Soluția constă în dezvoltarea de proiecte-pilot, încă de pe acum, cu indicatori măsurabili (refaceri, abateri, timp de raportare) care să permită o calibrare graduala. La acestea se adaugă procesele nedocumentate, în condițiile în care fiecare echipă lucrează "în felul ei". Soluția este cartografierea fluxului de valoare organizațional înainte de alegerea software-ului. Nu în ultimul rând, rezistența la schimbare îngreunează adoptarea tehnologiei: instrumentele noi sunt ocolite, iar utilizarea acestora este uneori refuzată. Soluția constă în aplicații simple și beneficii vizibile pentru cei care introduc datele.
Principiul nostru este simplu: întâi procesul, apoi datele, apoi software-ul. Companiile care cumpără întâi licențele ajung să digitalizeze haosul existent. 

- Cum se modifică cerințele privind interoperabilitatea, utilizarea cloud-ului, analiza datelor și securitatea cibernetică? Explicați importanța conectării sistemelor de business cu modelele BIM, platformele de management și informațiile colectate din șantier.
- De la "să funcționeze", cerințele s-au mutat la "să comunice, să fie auditabile și să fie protejate". Interoperabilitatea devine cerință contractuală. Formatele deschise (IFC, BCF, COBie) și API-urile documentate contează mai mult decât funcțiile unui produs anume. Beneficiarii publici vor dori să nu depindă de un singur furnizor pe toată durata de viață a activului. Cloud-ul este acceptat ca standard pentru colaborare, cu o atenție nouă la locul în care sunt găzduite datele și la suveranitatea lor, mai ales pentru infrastructura critică. Analiza datelor trece de la rapoarte lunare la tablouri de bord în timp aproape real pe portofoliu, nu doar pe proiect. Securitatea cibernetică trebuie să se regăsească pe lista de preocupări a managementului. Un model BIM al unui spital, al unei stații de pompare, al unui baraj sau al unei clădiri guvernamentale este o informație sensibilă, iar cerințele europene pentru operatorii esențiali se propagă spre furnizorii lor. În construcții, conectarea sistemelor de business cu BIM, platformele de management al proiectelor și datele din șantier nu mai este o opțiune. Propunerea de regulament european privind achizițiile publice prevede utilizarea BIM pentru lucrările de peste 25 de milioane de euro, iar pașaportul digital al produselor va aduce în model date despre materiale și performanța lor de mediu. La nivel național, registrele construcțiilor și cartea tehnică electronică prevăzute de noul cod cer date structurate la predare. Cine nu își leagă modelul de cost, de program și de realitatea din șantier va livra în continuare documente, până la momentul când nu o va mai putea face și va fi prea târziu să înceapă transformarea. Cine reușește să o facă, chiar daca pe parcursul implementării poate fi dureros, va livra rapid și ușor informație care își păstrează valoarea pe toată durata de viață a clădirii (activului), astfel încât va transforma livrarea BIM în avantaj competitiv strategic.