Man and Machine RO

Adopția Building Information Modeling (BIM) în România rămâne parțială, în condițiile în care marile companii de construcții și o parte dintre proiectanți utilizează deja această tehnologie, în timp ce implementarea în sectorul public se află încă în etape-pilot. Extinderea BIM este limitată atât de deficitul de specialiști, cât și de cerințele insuficient definite în documentațiile de licitație, care nu precizează întotdeauna livrabilele, formatele și responsabilitățile de verificare. Potrivit lui Bogdan Matei, Technical Business Development Manager la Man and Machine Romania, includerea tot mai frecventă a cerințelor BIM în contractele publice accelerează digitalizarea, dar transferă riscuri suplimentare către ofertanți. În acest context, compania a dezvoltat servicii dedicate evaluării maturității BIM, implementării mediilor comune de date și pregătirii ofertelor pentru licitații, cu accent pe identificarea cerințelor neclare și verificarea conformității. 

- Cum a evoluat în 2026 cererea pentru software dedicat arhitecturii, proiectării și construcțiilor și ce schimbări observați în bugetele și prioritățile de digitalizare?
- Cererea a crescut odată cu piața. Potrivit Institutului Național de Statistică, lucrările de construcții au urcat cu 11,2% în primele șapte luni din 2026, ca serie brută, cu rezidențialul la +18,6%. S-a schimbat însă felul în care se cumpără. Companiile vor să știe ce folosesc din licențele pe care le au înainte să adauge altele, iar după finalul PNRR, cu termene și lichiditate sub presiune, bugetele merg spre ce aduce un rezultat pe proiectele în curs. În discuțiile noastre, cel mai mare interes s-a manifestat pentru platformele cloud de colaborare, în special pentru Autodesk Construction Cloud, redenumită Autodesk Forma în martie 2026, precum și pentru serviciile de pregătire a ofertelor de participare la licitații care includ cerințe BIM. De aceea am structurat consultanța BIM în patru pachete, care urmează etapele prin care trece de obicei o companie: evaluarea nivelului real de maturitate BIM al organizației, configurarea unui mediu comun de date (Common Data Environment, CDE) pentru coordonarea între discipline și cu beneficiarul, livrarea primului proiect BIM complet, cu echipa proprie, și menținerea procesului pe termen lung. 

- Care este nivelul actual de adopție a BIM în România și ce obstacole limitează extinderea sa, inclusiv în proiectele publice?
- Adopția este parțială. Constructorii mari și o parte din birourile de proiectare lucrează de ani buni în BIM, iar în sectorul public implementarea este încă la stadiul de pilotare, deși cadrul există, prin reglementarea tehnică RTC 8-2022, "Ghid privind managementul și monitorizarea informațiilor generate în sistem BIM", aprobată prin Ordinul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) nr. 2221/2023, și cele cinci ocupații BIM din Clasificarea Ocupațiilor din România (COR).
Obstacolele sunt oamenii, într-o piață cu deficit structural de ingineri, dar și cerințele vagi din licitații. Am citit în ultimele luni cerințele BIM din mai multe documentații publice, de la autostrăzi la spitale, și rareori am găsit precizat concret ce se livrează, în ce format și cine verifică. Licitațiile accelerează tranziția, pentru că BIM se punctează și intră tot mai des în contract, dar o cerință vagă sau neclară mută riscul pe ofertant. Pentru această problemă am dezvoltat un program dedicat licitațiilor publice, pe care îl oferim acum. Lucrăm împreună cu echipa de ofertare a clientului, pe o licitație în curs sau pe una depusă recent, cu un set de instrumente construite din analizele noastre pe documentații reale. Cele mai importante sunt fișa de analiză a cerințelor informaționale, care scoate la suprafață capcanele din documentul de cerințe de informații (Exchange Information Requirements, EIR), respectiv cerințe lipsă, contradicții între anexe și obligații formulate ambiguu, și calculul GO/NO-GO, care arată înainte de depunere ce presupune componenta BIM și ce risc își asumă compania. Echipa va obține și un plan de execuție BIM precontractual (BIM Execution Plan, BEP), o convenție de denumire și o procedură de ofertare pe care le folosește la licitațiile următoare.
Semnalul european contează și el. Pe 9 septembrie, Comisia a propus, prin COM(2026) 590, art. 65, ca BIM să fie cerut la execuția contractelor de lucrări publice de la 25 milioane de euro în sus. Este o propunere aplicabilă realist în jurul lui 2030. 

- Cum schimbă inteligența artificială soluțiile software pentru arhitectură, inginerie și construcții și unde vedeți cel mai mare impact în următorii ani?
- Inteligența artificială (AI) intră în programe (software) prin funcții concrete, cum ar fi verificarea planșelor sau detectarea modificărilor între revizii, iar următorul pas sunt agenții care arată efectul unei schimbări asupra graficului, costului sau fabricației, la Autodesk în preview, cu lansare din 2027. Cel mai mare impact pe termen scurt îl văd la managementul documentelor și la verificarea proiectelor, acolo unde se pierde cel mai mult timp. Pe măsură ce datele din model se structurează, planificarea și costurile vor urma și ele în a fi interpretate de către AI cu mai multă încredere. Riscul este că un BEP impecabil ca formă se obține azi în câteva minute, în timp ce verificarea lui cere la fel de mult ca înainte. Folosim și noi AI pentru prima trecere prin documentații, dar concluziile le trage un consultant care le poate apoi susține. 

- Ce progrese s-au făcut în integrarea soluțiilor de proiectare, BIM, ERP, management de proiect și șantier și ce rol are openBIM?
- Progresul real vine din standardele deschise, iar pentru un client contează să știe ce acoperă fiecare. Interoperabilitatea are, practic, trei straturi. Primul este modelul, schimbat prin IFC. Versiunea 4.3 a devenit standard al Organizației Internaționale de Standardizare (ISO), ISO 16739-1:2024, și acoperă acum și drumuri, căi ferate și poduri, inclusiv poziționarea elementelor față de axul traseului. Al doilea este reprezentat de observațiile de coordonare, care circulă între programe diferite prin formatul BIM Collaboration Format (BCF). Al treilea este schimbul de documente între platforme CDE diferite, unde standardele buildingSMART (openCDE) există, dar sunt încă puțin implementate.
În documentațiile de atribuire pe care le-am citit, cerințele se opresc de regulă la primul strat. Cea mai frecventă confuzie pe care o întâlnim este aceea că un fișier IFC care se deschide fără erori pare corect, deși poate să nu conțină informațiile cerute de beneficiar, cum ar fi proprietățile elementelor, clasificarea sau codurile de identificare.
Verificarea are doi pași. Structura fișierului se validează, inclusiv gratuit, prin serviciul de validare buildingSMART. Conținutul se verifică față de cerințe prin Information Delivery Specification (IDS), standard final din 2024, în care cerințele de informații se scriu într-un format pe care software-ul îl poate verifica automat. Dacă beneficiarii publici ar atașa un fișier IDS la caietul de sarcini, o bună parte din ambiguitățile de azi ar dispărea.
Pentru infrastructură, recomandăm companiilor care ofertează să verifice ce exportă efectiv programul pe care îl folosesc. Suportul pentru IFC 4.3 se maturizează de la o versiune la alta, la Civil 3D, de exemplu, exportul IFC 4.3 trece printr-o extensie separată, iar o cerință acceptată fără test poate deveni o neconformitate la predare. Legătura cu ERP-ul și cu devizele rămâne veriga slabă, dintr-un motiv concret. Nu există încă o clasificare folosită curent în România care să lege elementele din model de articolele de deviz, așa că majoritatea cantităților trece tot prin Excel. O parte mare din problemă se poate rezolva la nivel de companie, cu parametri de clasificare definiți din șablonul de proiect. În paralel, platformele deschid acces direct la datele din model, element cu element.
La Autodesk, din octombrie, există acces la interfața de programare a aplicațiilor (Application Programming Interface, API) AEC Data Model, ceea ce permite legarea modelului de sistemele financiare fără exporturi manuale. Cele două direcții se completează. Formatele deschise servesc schimbului între companii și predării către beneficiar, care trebuie să poată deschide datele și peste zece ani, iar propunerea europeană cere explicit formate deschise și interoperabile. Conexiunile directe servesc automatizărilor din interiorul companiei. Când configurăm un mediu comun de date, testăm exportul IFC pe modelele reale ale clientului și scriem în BEP versiunea de IFC, seturile de proprietăți și modul de verificare. 

- În ce măsură digitalizarea a ajuns efectiv pe șantierele din România și ce cerere există pentru CDE, aplicații mobile, scanare 3D și digital twins?
- Inegal. Constructorii mari folosesc aplicații mobile pentru inspecții și neconformități, iar scanarea 3D apare tot mai des la reabilitări și în infrastructură. La companiile medii, informația de pe șantier circulă încă prin e-mail și grupuri de mesagerie. Cererea pentru CDE vine din contracte. Vedem contracte de execuție cu obligații BIM comparabile cu cele din proiectare, iar constructorul care le câștigă are nevoie de platformă configurată în câteva săptămâni. Se configurează și se predă echipei, licențele se comandă prin noi, iar mediul și datele rămân în contul clientului. Digital twins sunt încă la început și au sens pe active complexe. 

- Ce rezultate a raportat grupul în 2026 și în ce direcții a investit Man and Machine Romania în dezvoltarea serviciilor și utilizarea AI?
- Grupul Mensch und Maschine, din care facem parte, a raportat pentru primul semestru vânzări de 130,75 milioane de euro (+8,2%) și un EBIT de 28,14 milioane de euro (+5,2%), cu obiectivele anuale confirmate. Anul acesta am investit mai ales în servicii, prin pachetele BIM și programul pentru licitații publice, care se livrează pe proiectele reale ale clienților și lasă în urmă o echipă care poate continua singură. AI va avea un rol tot mai mare în aceste servicii, în ritmul în care reușim să îl testăm. Îl folosim deja pentru prima trecere prin documentațiile de licitație, iar următorii pași sunt verificarea cerințelor de informații, compararea modelelor cu ce s-a cerut în caietul de sarcini și pregătirea rapoartelor de coordonare. 

- Cum estimați că se va transforma piața software pentru arhitectură și construcții în perioada 2027-2030 și ce tehnologii vor avea cel mai mare impact?
- Aplicațiile se vor muta treptat în cloud, pe date comune, AI va prelua verificări și rapoarte, iar BIM ar putea deveni cerință europeană la contractele publice mari în jurul lui 2030. Italia arată însă că obligația nu aduce singură cerințe clare. Potrivit Asociației organizațiilor italiene de inginerie, arhitectură și consultanță tehnico-economică (OICE), doar aproximativ o treime dintre licitațiile italiene cu BIM din 2025 aveau un caiet de sarcini informațional. Avantajul îl vor avea companiile care știu să scrie, să citească și să verifice cerințele de informații, indiferent de software. Ca tehnologii, cel mai mult vor conta datele structurate combinate cu AI, captura realității legată de model și standardele deschise, care fac modelul predat la recepție util în exploatare. Noi vom continua să lucrăm cât mai mult pe proiectele clienților. Dacă peste câțiva ani au nevoie de noi mai rar pentru ce facem azi, ne-am făcut treaba.