Performanța energetică a clădirilor intră într-o etapă nouă, în care cerințele nZEB trebuie consolidate, iar piața trebuie să se pregătească pentru standardul ZEB. Directiva (UE) 2024/1275 privind performanța energetică a clădirilor stabilește că, de la 1 ianuarie 2028, clădirile noi deținute de organismele publice trebuie să fie clădiri cu emisii zero, iar de la 1 ianuarie 2030 cerința se va aplica tuturor clădirilor noi. În același timp, transpunerea noii EPBD și accelerarea renovării fondului construit pun presiune pe proiectare, execuție, verificarea conformității, calificarea forței de muncă și finanțarea investițiilor.
În România, aplicarea cerințelor nZEB a adus progrese vizibile în proiectare și în utilizarea unor soluții precum termoizolarea performantă, tâmplăria cu performanțe superioare, etanșeitatea la aer, ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii și integrarea surselor regenerabile, însă diferențele dintre conformarea documentară și performanța reală rămân o problemă importantă.
Horia Petran activează în cadrul INCD URBAN-INCERC din 1995 și este implicat de peste trei decenii în cercetare, reglementare, formare profesională și proiecte privind performanța energetică a clădirilor. În prezent, activitatea INCD URBAN-INCERC și a Clusterului pRO-nZEB include proiecte europene dedicate competențelor pentru tranziția energetică, utilizării realității virtuale în formare și finanțării inteligente a renovării. În continuare, Horia Petran analizează gradul de conformare la nZEB, principalele surse de neconformitate și prioritățile necesare pentru trecerea la ZEB.
- Cum apreciați evoluția construcțiilor eficiente energetic din România în ultimii ani și ce schimbări reale a produs introducerea standardului nZEB în proiectare și execuție?
- Evoluția construcțiilor eficiente energetic în România a înregistrat o accelerare în ultimii ani, trecând de la o zonă de nișă (proiecte experimentale sau case pasive private) la un cadru legal obligatoriu și generalizat prin cerințele nZEB. Există întotdeauna o latență între anunțarea sau chiar intrarea în vigoare a unor cerințe obligatorii noi (cum este, de exemplu, nZEB) și începerea aplicării în realitate (în proiecte, în execuție, în verificare și aprobare), iar acest lucru s-a văzut inclusiv după începerea oficială a implementării în 2021. Se poate recunoaște o conștientizare mai bună în piață, parțial impulsionată de criza prețurilor la energie și de obiectivele europene de decarbonare și sprijinită de oficializarea calculului detaliat (MC001-2022).
În proiectare, arhitecții încep să lucreze cu auditorii energetici din fazele preliminare, grosimile de termoizolație și performanțele tâmplăriei cresc, grija pentru eliminarea punților termice din zonele critice (soclu, balcoane, stâlpi, buiandrugi) și pentru etanșarea la aer începe să intre în rutina proiectanților, iar ventilarea mecanică cu recuperarea căldurii (până nu demult nepopulară) își face loc în proiectele noi.
În execuție, nZEB pare să mute accentul de la viteză și costuri minime către precizie tehnică și etanșeitate; deși încă ignorată pe unele șantiere nereglementate riguros, încercarea cu ușa suflantă a început să fie folosită pentru a se verifica dacă execuția etanșeității anvelopei a fost făcută corect. Totuși, schimbarea reală în procesul de construire poate fi făcută dacă există control și dacă verificările sunt serioase, respectiv dacă există capacitatea tehnică de a se verifica la recepție dacă standardele (precum etanșeitatea) au fost cu adevărat transpuse în realitate.
- Care considerați că este, în prezent, gradul real de conformare a clădirilor noi la cerințele nZEB în România?
- Gradul de conformare a clădirilor noi la cerințele nZEB în realitate este mai bun decât în anii trecuți, dar încă insuficient. Gradul real de conformare depinde în primul rând de solicitarea explicită de conformare. Există încă primării care nu solicită prin certificatul de urbanism încadrarea în cerințele nZEB. Pe de altă parte, rapoartele de conformare nZEB de la nivel DTAC și certificatele de performanță energetică emise la recepția la terminarea lucrărilor pentru o clădire nouă nu sunt verificate în mod eficient. Nu există o procedură de verificare (care să fie aplicată consecvent) a conținutului documentelor, fiind semnalate erori, intenționate sau involuntare, în final documentele respective fiind totuși asumate legal prin semnătură și ștampilă. De multe ori, asumarea inițială prin raportul de conformare nZEB s-a bazat pe o serie de soluții care au fost modificate sau chiar eliminate în execuție, iar certificatul de performanță energetică final atestă îndeplinirea cerințelor nZEB fără a actualiza performanța calculată cu soluțiile finale implementate (as-built).
- Care sunt principalele cauze ale neconformităților sau abaterilor de la performanțele proiectate?
- Toate etapele sunt importante și în fiecare dintre ele există aspecte care conduc la neconformități. Proiectarea corectă reprezintă fundația oricărui obiectiv nZEB, iar erorile din această etapă se propagă în lanț. Dacă proiectarea este insuficient detaliată, atunci în execuție nu se poate urmări conformitatea în mod real. Pe de altă parte, chiar și un proiect perfect poate eșua dacă punerea în operă este deficitară, iar aici cauzele sunt în general legate de calificarea insuficientă a personalului de execuție și de coordonare, nerespectarea detaliilor de execuție sau utilizarea unor tehnologii de lucru inadecvate. Calitatea materialelor și a echipamentelor utilizate influențează direct durata de viață și performanța sistemului ca întreg, iar problemele care apar de regulă sunt legate de înlocuirea neconformă a materialelor (în general, substitute mai ieftine, fără acordul proiectantului, care nu respectă performanțele tehnice cerute), lipsa certificărilor și depozitarea/ manipularea defectuoasă pe șantier. Controlul calității este important în toate fazele și, din păcate, este insuficient fie din lipsa instrumentelor specifice (de exemplu, proceduri, liste de verificare), fie din lipsa personalului suficient calificat sau din comportamentul utilizatorului (insuficient informat sau care ignoră necesitatea mentenanței).
- Sectorul se pregătește pentru trecerea de la nZEB la ZEB. Cât de pregătită este piața din România pentru această tranziție?
- În condițiile în care conceptul nZEB, în general, este corect înțeles și aplicat, iar mijloacele prin care se poate atinge nivelul de performanță nZEB sunt deja înglobate în practica curentă de construire, nu ar trebui să fie un pas foarte mare până la ZEB. Cei care au înțeles importanța izolării termice performante a anvelopantei fără punți termice, a ferestrelor performante, a etanșeității la aer și a ventilării mecanice cu recuperarea căldurii, împreună cu instalații eficiente și compatibile cu furnizarea energiei din surse regenerabile, și care sunt deja obișnuiți cu aplicarea acestor soluții în bilanțul energetic al clădirii pentru a se obține nivelul de performanță nZEB sunt pregătiți pentru trecerea la ZEB. În același sens ca și în cazul implementării nZEB, tranziția către ZEB redefinește rolurile tuturor celor implicați în procesul de construcție - abordare interdisciplinară și digitalizată în proiectare, trecere de la tehnicile clasice la execuții de înaltă precizie urmată de încercarea performanțelor, instalarea de sisteme avansate integrate (pompe de căldură de înaltă eficiență, sisteme de ventilare cu recuperare de căldură, panouri fotovoltaice și soluții inteligente de stocare și automatizare a energiei), reducerea amprentei de carbon și considerarea economiei circulare la fabricarea produselor pentru construcții și, nu în ultimul rând, înțelegerea la nivelul dezvoltatorilor/ proprietarilor a beneficiilor ZEB legate de confort, sănătate, factură la energie și impact asupra mediului înconjurător. Piața din România se află într-o etapă de adoptare asimetrică și conștientizare accelerată, fiind parțial pregătită, iar succesul tranziției de la clădirile de astăzi (prin nZEB) către ZEB depinde de o colaborare strânsă între mediul public și cel privat, dar mai ales de crearea unor programe masive de recalificare pentru instalatori și constructori.
- Ce soluții și tehnologii vor avea cel mai important rol în atingerea cerințelor ZEB?
- Nivelul de performanță ZEB poate fi atins cu tehnologiile existente pe piață. Unele dintre ele sunt utilizate de foarte mulți ani, altele sunt încă nepopulare, dar mai important este modul în care aceste soluții și tehnologii sunt combinate între ele, astfel încât prin bilanțul energetic și de emisii să rezulte nivelul de performanță ZEB. Primul pas trebuie să fie spre obținerea unui necesar de energie cât mai scăzut (abordarea "Energy Efficiency First" - prin creșterea performanței anvelopei clădirii și dotarea cu instalații HVAC de înaltă eficiență), urmat de integrarea sistemelor de furnizare a energiei din surse regenerabile (SRE), cu asigurarea compatibilității între acestea, inclusiv prin utilizarea de sisteme de emisie la temperaturi scăzute, trecerea de la combustibili fosili la electrificare și recuperare maximă, stocarea energiei, managementul consumului și interacțiune inteligentă cu rețeaua de furnizare a energiei electrice.
- În ce măsură performanța energetică trebuie abordată integrat încă din primele etape de proiectare?
- Este necesară redefinirea rolurilor și implicarea timpurie a celor care participă la procesul de construire. Auditorul energetic nu este doar un "semnatar" al unui document care este eliberat la final (Certificatul de Performanță Energetică), ci el ar trebui să joace rolul de consultant de performanță energetică încă de la tema de proiectare. El poate ghida echipa de proiectare oferind ținte clare de consum și verificând periodic dacă soluțiile arhitectului și ale inginerului de instalații se aliniază cu obiectivele nZEB, ZEB sau ale altui standard de performanță dorit. Pe de altă parte, beneficiarul trebuie să înțeleagă că un cost inițial de proiectare și execuție ușor mai ridicat se traduce în costuri de exploatare extrem de mici pe toată durata de viață a clădirii (costul total pe durata de utilizare a clădirii), iar tema de proiectare trebuie să specifice clar performanța dorită, nu doar cerințele de bază (de exemplu, numărul de camere).
Constructorul ar trebui tratat ca partener de execuție. Implicarea timpurie a acestuia (sau consultarea sa în faze avansate de proiectare) asigură că soluțiile propuse sunt realizabile tehnologic. Nu în ultimul rând, este nevoie de o schimbare de paradigmă în comunicare și management, iar, în acest sens, implementarea metodologiei BIM (Building Information Modeling) poate îmbunătăți semnificativ procesul de construire, prin utilizarea unei platforme unice (model 3D partajat, care permite tuturor specialităților să lucreze pe aceeași geometrie), prin simulări energetice timpurii (exportarea modelului arhitectural în software-uri de simulare energetică BEM - Building Energy Modeling - pentru a testa scenarii de consum încă din faza de schiță), respectiv prin evitarea conflictelor.
- Care ar trebui să fie prioritățile României în următorii 3-5 ani pentru creșterea gradului de conformare și pregătirea trecerii la ZEB?
- Transpunerea noii Directive privind Performanța Energetică a Clădirilor (EPBD recast) impune un ritm accelerat, transformând eficiența energetică dintr-un obiectiv de mediu într-o necesitate economică și de securitate energetică. Pentru a accelera renovarea energetică, a asigura tranziția către clădiri cu emisii zero (ZEB) și a crește conformarea legislativă în următorii 3-5 ani, România trebuie să acționeze strategic pe trei piloni interconectați - claritate legislativă, finanțare predictibilă și capacitate tehnică. Claritatea legislativă ar trebui nu doar să asigure eliminarea ambiguităților de definire și aplicare practică a cerințelor de performanță energetică, ci să prevadă modalități eficiente de control și verificare a conformității și să clarifice rolurile diverșilor specialiști implicați în procesul de construire (corelarea cadrului legal privind construcțiile și performanța energetică a clădirilor). Finanțarea sectorului construcțiilor trebuie să sprijine continuitatea, dar în același timp ar trebui să stimuleze eficiența energetică și practicile sustenabile, prin modele financiare combinate (finanțare nerambursabilă + împrumuturi cu condiții avantajoase), de exemplu, pentru stimularea implementării de standarde de performanță mai bune decât cele minime obligatorii sau pentru renovare la nivel nZEB/ZEB (aprofundată). Suplimentar, dezvoltarea și asigurarea sustenabilității Ghișeelor Unice (One-Stop-Shops) pentru eficiență energetică ar trebui să sprijine trecerea de la centre de informare la entități care oferă asistență completă (tehnică, juridică și financiară) pentru asociațiile de proprietari și cetățeni. Capacitatea tehnică ar trebui susținută prin programe masive de formare și certificare pentru profesioniști atât din proiectare, cât și din execuție (proiectanți, auditori energetici, instalatori de pompe de căldură, sisteme fotovoltaice și specialiști în izolări avansate), cu acoperirea competențelor "verzi" - legate de performanțele nZEB/ZEB - și a celor necesare pentru digitalizare și economie circulară, care să includă formarea continuă, prin actualizarea cunoștințelor și abilităților la noile tehnologii și soluții. Nu în ultimul rând, este nevoie de comunicare printr-o strategie integrată asumată politic, care să includă mecanisme de informare, educare și conștientizare care să stimuleze comportamentele energetice sustenabile și să sprijine participarea activă la programele de eficiență energetică pentru diferite categorii de părți interesate.
- Ce inițiative derulează în prezent Clusterul pRO-nZEB pentru pregătirea pieței și a specialiștilor?
- În ultimii 10 ani, Clusterul pRO-nZEB a promovat dezvoltarea unei culturi a colaborării între mediul public și cel privat și între actorii implicați în procesul de construire pentru a sprijini implementarea "organică" a nZEB, pentru a asigura tranziția spre ZEB și sustenabilitate în construcții. În acest sens, continuând eforturile anterioare și rezultatele obținute prin nZEB Roadshow ("Săptămâna nZEB") și nZEB Ready (acțiuni de conștientizare și dezvoltarea de cursuri de specializare nZEB), respectiv prin dezvoltarea de activități pentru stimularea utilizării de personal calificat în construcții (elaborarea foii de parcurs BUS4RoBOOST), Clusterul pRO-nZEB sprijină implementarea de soluții inovatoare cu conținut VR (realitate virtuală) pentru aplicații practice în cursurile de formare pentru nZEB în proiectul DiVIRTUE (LIFE), sprijină implementarea finanțării inteligente a investițiilor în eficiență energetică în cadrul proiectului SMAFIN Expanded (LIFE), participă la dezvoltarea de Comunități de Practici (CoP) în cadrul proiectului BUSUnited (LIFE) și continuă organizarea evenimentelor de tip "Zilele nZEB" într-un cadru coordonat de implementare a foii de parcurs pentru calificarea forței de muncă BUS4RoBOOST, facilitat de proiectul SKILLSBOOST SEE (LIFE).
