Sectorul german al construcțiilor respinge ideea că ar fi fost un beneficiar al inflației. Potrivit unei analize publicate de federația industriei construcțiilor din Germania (BauIndustrie), rentabilitatea vânzărilor în construcțiile de bază a scăzut de la 10,2% în 2020 la 7% în 2024, iar la companiile cu vânzări de cel puțin 50 de milioane euro reculul a fost de la 6,1% la 4,4%. În același timp, rata capitalurilor proprii a coborât de la 23,6% la 21,6%, iar la marile companii de la 17,5% la 15,8%. Datele provin din analiza a aproape 10.000 de bilanțuri, realizată de Deutscher Sparkassen- und Giroverband (DSGV) și citată de organizația sectorială. Cu alte cuvinte, creșterea prețurilor din anii 2021 - 2023 nu a dus la o îmbunătățire a structurii financiare a companiilor, ci la o comprimare a marjelor și la o fragilizare a bilanțurilor.
Semnalele pentru 2025 și 2026 nu indică nici ele o revenire clară. Doar 16% dintre firmele de construcții incluse într-un sondaj Creditreform din toamna lui 2025 au raportat o îmbunătățire a situației profitabilității, în timp ce 26% au indicat o deteriorare. Într-un sondaj al Hauptverband der Deutschen Bauindustrie, 39% dintre respondenți au spus că profitabilitatea s-a înrăutățit, față de doar 28% care au văzut o îmbunătățire. Totodată, numărul insolvențelor a crescut puternic: în construcțiile de bază cu 25,7% în 2023, cu 14,3% în 2024 și cu 7,4% în 2025. Această dinamică susține teza centrală a materialului, în sensul că nu există ”câștigători ai inflației” într-un sector în care presiunea pe costuri a fost urmată de scăderea rentabilității și de un nou val de insolvențe.
Costurile au fost transferate doar parțial, iar concurența a limitat posibilitatea unor adaosuri excesive
Argumentul principal este acela că scumpirile la materiale, energie și finanțare au erodat o mare parte din creșterea nominală a vânzărilor. Organizația germană arată că sectorul este puternic dependent de costul materialelor: ponderea directă a acestora în valoarea brută a producției este în medie de 23%, dar poate ajunge, în practică, spre 40% dacă sunt luate în calcul și lucrările subcontractate. La începutul lui 2026, prețul producătorului pentru ciment era cu 59% peste nivelul din ianuarie 2021, motorina era mai scumpă cu 39%, iar asfaltul cu 48%. În 2021, aceste costuri nu au putut fi transferate integral, mai ales din cauza contractelor în derulare, iar această blocare parțială s-a văzut direct în marje. În 2022 și 2023, costurile par să fi fost incluse mai bine în prețuri, dar nici atunci diferența nu a fost suficientă pentru o redresare puternică a rentabilității.
În contextul dat, ideea potrivit căreia constructorii ar fi aplicat ”majorări nejustificate” este combătută inclusiv prin structura pieței. Federația germană amintește că în construcțiile de bază există aproape 82.000 de firme, ceea ce face improbabilă apariția unor adaosuri generalizate impuse în absența concurenței. De fapt, piața pare mai degrabă prinsă între costuri încă ridicate, cerere instabilă și o concurență suficient de puternică pentru a limita transferul complet al scumpirilor către client. În paralel, o altă analiză recentă a industriei germane arată că prețurile lucrărilor de construcții sunt așteptate să mai crească în 2026 cu circa 3,3%, după un avans de 3,1% în 2025, ceea ce sugerează că problema costurilor nu a dispărut, chiar dacă faza cea mai violentă a șocului inflaționist s-a temperat.
În România, contextul este mai puțin sever decât în Germania, dar nu lipsit de tensiuni. Datele INS arată că lucrările de construcții au crescut în ultimul trimestru al anului precedent, iar studiul de conjunctură pentru trimestrul întâi din 2026 arată o așteptare de relativă stabilitate a activității în construcții pe termen scurt. În paralel, prognoza CNSP pentru 2026 indică un avans de aproximativ 4% al volumului lucrărilor de construcții, ceea ce sugerează că piața locală beneficiază în 2026 de un context mai echilibrat decât cel descris pentru Germania, însă presiunea pe costuri și pe marje rămâne o temă credibilă inclusiv pentru firmele românești.
