Orașele Viitorului se prefigurează a fi spații în care cetățenii găsesc sensul comunității, petrec mai mult timp împreună în spații publice verzi și recreative, beneficiază de infrastructură de transport digitalizată, de clădiri eficiente energetic și sunt totodată spații mai reziliente la schimbările climatice. Dezbaterile din cadrul conferinței "Cities of Tomorrow", organizată de AHK România, au scos în evidență modul în care orașele pot fi regândite ca ecosisteme atractive pentru investiții, în care sustenabilitatea este un avantaj competitiv și un criteriu pentru investiții. Au fost prezentate soluții care au funcționat bine în orașe mari din Polonia și Germania.
"Cum putem construi orașe mai plăcute, mai atractive pentru locutorii lor? Aceasta întrebare trebuie să ne ghideze pentru construirea orașelor de mâine. Cred că am făcut cu toții un pas bun în direcția corectă în România, pentru că trăim în orașe mai bune, mai reziliente, mai plăcute pentru locuire. Cu toate acestea, vorbim de un proces continuu de îmbunătățire a calității vieții și nu vom putea niciodată spune: gata, am făcut suficient", a spus Sebastian Metz, directorul general al AHK România, în deschiderea evenimentului.
Reziliența urbană și schimbările climatice: provocări pentru infrastructura orașelor
Reziliența orașelor la schimbările climatice este esențială pentru asigurarea alimentării cu energie, de multe ori supusă presiunilor fenomenelor meteo extreme. "Din acest punct de vedere, orașul trebuie apărat și gândit pentru a rezista intemperiilor - inundații, vânt, secetă - și pentru a evita penele de curent. Suntem cu toții dependenți de energie, este o sarcină comună" a menționat și președintele AHK România, Volker Raffel.
Ambasadoarea Republicii Federale Germania în România, Angela Ganninger, a văzut evoluții încurajatoare în urma vizitării mai multor orașe din România, în special în domenii precum transportul public, parcări, calitatea aerului. Ea consideră că lucrurile bune trebuie continuate: "Germania rămâne cel mai important partener economic al României, dar relația noastră depășește cu mult statisticile comerciale. Este un parteneriat construit pe valori comune și pe o viziune europeană împărtășită. În contextul dezvoltării urbane, acest lucru înseamnă colaborare pentru soluții care fac orașele mai plăcute pentru locuit și mai eficiente".
Orașul inteligent: eficiență economică și administrație responsabilă
Eficiența economică în administrarea unui oraș a fost subliniată și de șeful Cancelariei Primului Ministru, Mihai Jurca: "Orașul viitorului sau orașul de mâine, sau un oraș inteligent, smart, e un oraș în care, înainte de orice tehnologie, înainte de orice gadget-uri, nu se face risipă, în care se colectează corect și proporționat veniturile. Într-un oraș în care autoritățile locale sunt responsabile, sunt oneste și sincere în modul în care își oferă serviciile publice, vor apărea investitori, vor apărea experți, urbaniști, arhitecți care vor face lucrurile pe care poate noi astăzi, ca lideri, nu le vedem".
Modele de bune practici din Europa: Varșovia, München și Berlin
Specialiștii internaționali au adus și alte perspective de dezvoltare urbană, exemple de bune practici din care administratorii orașelor românești se pot inspira. Monika Konrad, expertă în politici urbane strategice și instrumente de guvernanță din Varșovia, a explicat că municipalitatea a decis să nu mai susțină extinderea orașului către zonele rurale învecinate. Motivul constă în costurile ridicate ale transportului public: "Este plăcut să locuiești aproape de natură, dar avem nevoie și de acces la servicii publice", a subliniat ea.
Ca urmare, Orașul Varșovia se concentrează acum pe consolidarea transportului public și pe dezvoltarea spațiilor verzi în interiorul orașului. Aceste spații sunt concepute pentru a funcționa ca zone de recreere, care oferă beneficii ecologice și contribuie la atenuarea efectelor negative ale schimbărilor climatice.
Modelul de dezvoltare al orașului München se bazează pe puterea de transformare a orașelor. În urma unui sondaj făcut printre cetățeni, primăria München a elaborat un plan care pune accentul pe spații verzi și conectate, pe coridoare verzi între cartiere, cu rol de împrospătare a aerului și de răcire a temperaturilor pe timpul verii, pe folosirea râului ca mijloc de recreere, pe cartiere rezidențiale dotate cu piațete și spații comerciale inovative, pe revitalizarea patrimoniului cultural. "Orașul este un spațiu dinamic în care oamenii comunică ușor unii cu alții și sunt invitați de autorități să participe la luarea deciziilor legate de funcționarea orașului", a explicat Arne Lorz, șeful departamentului de planificare urbană din Primăria München.
Berlinul are o strategie amplă de dezvoltare, care include și soluții de fluidizare a traficului sau de economie circulară prin refolosirea apelor pluviale. Câteva exemple: lărgirea trotuarelor sau amenajarea malurilor râului pentru crearea pistelor de biciclete. Pentru apele pluviale a fost înființată Agenția pentru Apa de Ploaie din Berlin, care oferă o bază de date și consultanță. În practică, apa strânsă de pe acoperișul unor clădiri comerciale sau în butoaie de la școli este folosită pentru udarea plantelor de pe străzi. Crearea pădurilor urbane este utile nu doar pentru absorbția apei de ploaie, dar și pentru înverzirea și răcorirea orașului.
"Protecția climatică și adaptarea la schimbările climatice au deja un rol foarte important în politicile de regenerare urbană din Germania. Cred că planul nostru integrat de dezvoltare urbană, cu abordarea sa transversală și elementele participative, este un instrument foarte important, iar comunicare adecvată privind clima este absolut necesară pentru a obține acceptarea publiculu", a explicat dr. Christiane Westphal, coordonatorul Fondului de Dezvoltare Urbană, Clădiri și Locuințe din Primăria Berlin.
Proiecte inovatoare premiate la Cities of Tomorrow
Parte a evenimentului a fost un concurs de proiecte adresat tuturor celor care au idei inovatoare de dezvoltare urbană, pe trei categorii : autorități publice, companii și societate civilă. În prima categorie, câștigătoare a fost Primăria sectorului 1, cu proiectul "Leagănul Ecaterina", la categoria business, proiectul "deplano - Strategia de reziliență la inundații pentru orașul Tulcea", realizat de arhitecta Laura Covaci, iar la categoria societate civilă, publicul a desemnat câștigător proiectul "Academia de compost" al Gabrielei Iordan.
Problemele orașelor din România: lipsa viziunii și blocajele administrative
În cadrul conferinței au fost organizate și două paneluri, pe teme de transformarea urbană sustenabilă, prin strategii verzi și dezvoltare strategică.
Participanții au vorbit despre punctele slabe ale Bucureștiului, cum ar fi lipsa de viziune sau problemele legate de proprietate, care împiedică autoritățile să pună în aplicare proiecte mari de revitalizare urbană. Cu toate acestea au fost începute lucrări de amenajare la nivel de sectoare, ca de exemplu transformarea spațiilor industriale sau a celor "uitate" în parcuri sau spații de recreere cu accent pe crearea de zone verzi de proximitate, pentru a evita deplasarea locuitorilor către zone mai îndepărtate și pentru a reduce traficul. Fostele zone industriale reprezintă un punct de interes atât pentru autorități, cât și pentru investitorii privați datorită potențialului lor de a deveni centre culturale, comerciale și recreative dar și pentru că sunt ușor accesibile cu transportul în comun.
De asemenea, municipalitățile urmează să beneficieze de o platformă elaborată de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației prin care vor putea acorda de permise digitale de construire. Alte aspecte discutate au fost legate de problema depopulării orașelor mici și a prețurilor mari la locuințe. Accesul la o locuință cât și menținerea tinerilor în orașele mici sunt probleme pe care autoritățile le iau în calcul, prin folosirea fondurilor europene, dar și a celor de la bugetul de stat.
Cities of Tomorrow: direcții pentru dezvoltarea orașelor sustenabile în România
Regenerarea urbană prin investiții în patrimoniul cultural, mobilitate verde și inteligentă dar și dezvoltare economică prin dezvoltarea parcurilor industriale cu potențial de transfer tehnologic sunt parte a unui plan pe termen lung, care aduce creștere economică și prosperitate pentru locuitorii orașelor. Este un demers la care atât autoritățile cât și mediul privat au fost invitați să participe.
Conferința anuală Cities of Tomorrow, ajunsă la cea de-a 14-a ediție, s-a bucurat în acest an de prezenta a aproximativ 200 de participanți, din administrația publică, mediul academic, societatea civilă, dar și din companii din infrastructură, energie, digitalizare, planificare urbană, arhitectură, real estate, sectorul financiar.
