Productivitatea angajaților din România a crescut cu 17,5% în ultimii patru ani, conform unei analize TPC Concept bazate pe date oficiale ale Ministerului Finanțelor și INS, însă diferența față de media Uniunii Europene rămâne considerabilă. În prezent, un angajat român generează aproximativ 6.000 de euro pe lună, în timp ce productivitatea reală pe oră lucrată este de doar 20 de euro/oră, față de 46 de euro/oră în UE.
România vs media UE – productivitatea muncii
Datele Eurostat, interpretate de TPC Concept, arată că productivitatea muncii în România a crescut semnificativ în ultimele două decenii, mai ales după aderarea la Uniunea Europeană. Acum se situează la aproximativ 72–73% din media UE, sub media UE de 100. Însă România rămâne competitivă pe salarii.
Conform datelor Eurostat pentru productivitatea pe oră lucrată (UE = 100):
• Germania: 103–104;
• Italia: 104–105;
• Spania: 98;
• Cehia: 85;
• Polonia: 79;
• România: 72–73;
• Bulgaria: 70.
România produce astfel cu aproximativ 25–30% mai puțină valoare economică pe oră lucrată decât media UE.
De ce nivelul productivității este scăzut în companiile din România? Ce greșeli fac companiile?
Productivitatea scăzută în multe companii din România nu vine doar din lipsa tehnologiei sau a proceselor bune, ci din modul în care managementul vede angajații. Iar acest lucru face diferența fundamentală între companiile performante și cele care rămân sub potențial, spune Sorin Spiridon.
„În organizațiile în care angajații sunt percepuți în primul rând ca un cost, preocuparea principală a managementului este reducerea cheltuielilor cu personalul. Investițiile sunt orientate mai ales spre utilaje, automatizare sau sisteme care să permită menținerea numărului de angajați la un nivel cât mai redus. Această abordare poate aduce eficiență pe termen scurt, dar limitează dezvoltarea capabilităților interne ale organizației.
În schimb, companiile care privesc angajații ca pe creatori de valoare au o abordare diferită. Ele investesc nu doar în tehnologie și procese, ci și în dezvoltarea competențelor oamenilor, în retenția talentelor și în construirea unei culturi organizaționale orientate spre performanță. În aceste organizații, productivitatea nu este rezultatul presiunii asupra costurilor, ci al creșterii valorii economice generate de fiecare angajat”, punctează consultantul și strategul de business Sorin Spiridon, fondator TPC Concept, cu peste 20 de ani de experiență în management și strategie de business.
Cum este evaluată productivitatea în companii
Cel mai utilizat indicator pentru evaluarea productivității într-o companie este productivitatea per angajat. În practică, aceasta se calculează raportând valoarea economică generată de companie la numărul de angajați.
Iată cum calculăm exact nivelul productivității într-o companie: simulare reprezentativă
• Cifra de afaceri: 10 milioane euro;
• Costuri externe: 6 milioane euro;
• Valoare adăugată: 4 milioane euro;
• Număr angajați: 100;
• Salariu brut anual: 15.000 euro per angajat.
Calcul:
4 milioane euro / 100 = 40.000 euro valoare adăugată per angajat;
10 milioane euro / 100 = 100.000 euro productivitate per angajat;
100.000 euro / 15.000 = 6,6 randament per angajat.
Pentru a evalua corect nivelul productivității într-o companie, aceste valori trebuie analizate în timp, pentru a observa evoluția companiei, dar și comparate cu media industriei și cu principalii competitori. Doar astfel managementul poate înțelege dacă organizația funcționează la potențialul real sau dacă există spațiu semnificativ de îmbunătățire.
Care e nivelul productivității în România: calcul pe date oficiale
Ultimele date oficiale publicate sunt cele pentru 2024, iar calculul productivității angajaților este realizat raportând cifra de afaceri totală a companiilor din România la numărul de angajați, pentru perioada 2020–2024.
Date oficiale pentru 2024:
• Cifra de afaceri totală: 2.000 miliarde lei;
• Număr de angajați: 5,7 milioane;
• Productivitate medie: 29.000 lei/lună (6.000 euro/lună).
Deși productivitatea lunară este mai mare decât în 2020, ritmul de creștere rămâne insuficient pentru a reduce decalajul față de UE.
Evoluția productivității angajaților din România (2020–2024)
*Analiză TPC Concept pe baza cifrei de afaceri totale și a numărului de angajați conform datelor publice ale Ministerului Finanțelor și INS.
Pentru 2025, estimările arată o cifră de afaceri totală de aproximativ 2.120 miliarde de lei și un număr de 5,8 milioane de angajați, ceea ce se traduce într-o productivitate medie de circa 30.125 lei pe lună, echivalentul a aproximativ 6.025 de euro pe lună, respectiv 72.300 de euro pe an per angajat.
“Pentru management, un indicator important de productivitate este randamentul forței de muncă, adică raportul dintre valoarea economică generată și costul salarial total. Acest indicator arată câtă valoare produce compania pentru fiecare euro plătit sub formă de salarii.
În multe industrii, un nivel sănătos al acestui raport se situează, orientativ, între 7 și 12. Cu alte cuvinte, pentru fiecare euro plătit în salarii, compania ar trebui să genereze între 7 și 12 euro valoare economică. Intervalul variază în funcție de industrie: în companiile cu marje operaționale mai mari, cum sunt unele firme de servicii sau consultanță, raportul poate fi mai redus, în timp ce în industriile cu volume mari și marje mai mici el tinde să fie mai ridicat”, detaliază Călin Spiridon, managing partner TPC Concept.
Ce companii au productivitate scăzută
Productivitatea scăzută apare mai ales în companii care au crescut mai repede decât s-au organizat. Sunt firme în care businessul s-a extins, dar structura internă, procesele și mecanismele de coordonare nu au evoluat în același ritm. În aceste situații, compania ajunge să adauge oameni pentru a compensa lipsa de claritate sau de disciplină operațională, nu pentru a genera mai multă valoare.
Un alt element important este capacitatea organizației de a gestiona complexitatea. Pe măsură ce firmele cresc, apar produse noi, piețe noi, procese suplimentare și niveluri de coordonare mai multe, spun specialiștii TPC Concept.
Companiile care nu reușesc să simplifice procesele și să controleze această complexitate ajung, de regulă, să funcționeze cu un număr mult mai mare de angajați decât ar fi necesar în mod normal. Practic, oamenii ajung să compenseze prin muncă suplimentară ceea ce ar trebui rezolvat prin organizare, procese sau tehnologie.
De asemenea, productivitatea tinde să fie mai redusă în companiile în care decizia rămâne foarte concentrată la vârf. Atunci când prea multe lucruri depind de fondator sau de un număr foarte mic de oameni-cheie, organizația funcționează sub potențial, iar activitatea este încetinită de blocaje decizionale.
În general, companiile cu productivitate scăzută nu sunt definite doar de industrie, ci mai ales de modelul lor de management, de gradul de organizare internă și de capacitatea de a transforma activitatea zilnică în valoare economică reală.
Ce măsuri ar trebui să ia companiile ca să ridice nivelul productivității
Creșterea productivității nu este rezultatul unei singure decizii, ci al unui ansamblu de măsuri care vizează modul în care este organizată și gestionată activitatea companiei:
• reducerea complexității organizațională - pe măsură ce firmele cresc, apar procese, niveluri de coordonare și activități administrative suplimentare. Dacă aceste elemente nu sunt simplificate periodic, organizația ajunge să funcționeze cu prea mulți oameni pentru a gestiona aceeași activitate.
• investiția în dezvoltarea angajaților - companiile cu productivitate ridicată tratează oamenii ca pe un creator de valoare și investesc constant în pregătirea profesională, în dezvoltarea competențelor și în creșterea autonomiei echipelor.
• definirea clară a proceselor de lucru - procesele bine structurate reduc erorile, elimină activitățile redundante și permit organizației să funcționeze mai eficient, fără a crește proporțional numărul de angajați.
• stabilitatea echipei - companiile care reușesc să fidelizeze angajații păstrează competența acumulată în interiorul organizației și reduc costurile generate de fluctuația de personal.
• investițiile în tehnologie, sisteme informatice și utilaje moderne - acestea pot contribui semnificativ la creșterea productivității, deoarece permit automatizarea unor activități și utilizarea mai eficientă a resurselor.
În general, companiile care reușesc să combine aceste elemente – simplificarea organizației, dezvoltarea oamenilor, procese bine definite și investiții în tehnologie – sunt cele care obțin, în timp, un nivel de productivitate competitiv.
De multe ori, productivitatea devine o temă de discuție abia atunci când apar presiuni externe: creșterea costurilor salariale, scăderea marjelor sau dificultăți în găsirea forței de muncă. În acel moment, managementul începe să își pună întrebarea dacă organizația funcționează la potențialul real.
“În experiența mea de consultanță, productivitatea este rar o preocupare explicită a managementului. Majoritatea companiilor urmăresc indicatori precum cifra de afaceri, creșterea vânzărilor sau profitul, dar mult mai puțin eficiența cu care sunt utilizate resursele pentru a genera aceste rezultate”, conchide consultantul de business Sorin Spiridon.
În realitate, productivitatea ar trebui să fie unul dintre indicatorii centrali ai performanței unei companii, pentru că ea arată câtă valoare economică generează fiecare angajat. Companiile care urmăresc constant acest indicator reușesc, în general, să crească mai sănătos și să își păstreze competitivitatea pe termen lung.
În următorii ani, competitivitatea companiilor din România nu va mai depinde atât de costul muncii, cât de capacitatea lor de a crește productivitatea.
