Pe 6 februarie, provinciile din sud-estul Turciei au fost lovite de cutremure care au ucis peste 40.000 de oameni in Turcia si Siria. Aceast bilant, departe de a fi definitiv, s-ar putea dubla, potrivit Natiunilor Unite. Milioane de oameni au nevoie de ajutor umanitar, iar personalul medical lucreaza pentru a preveni raspandirea bolilor in centrele care adapostesc zeci de mii de refugiati.

Impactul dezastrului asupra economiei turce este inca foarte incert, dar suma necesara pentru redresare este deja estimata intre 50 si 85 de miliarde de dolari (conform Confederatiei de Intreprinderi si Afaceri din Turcia). Totodata, a fost declarata stare de urgenta pentru 11 orase. Acestea includ Kahramanmaras, Hatay si Gaziantep, care sunt centre regionale cheie pentru logistica, productie si export. Aceste regiuni genereaza aproximativ 12% din PIB-ul tarii, 20% din productia totala agricola si forestiera, 10% din productia industriala si aproape 15% din activitatea de constructii. In timp ce inflatia este deja foarte mare (58%), pierderea productiei agricole si inceperea Ramadanului in martie ar trebui sa amplifice fenomenul. Coface estimeaza ca inflatia va atinge o medie de 50% in 2023, dupa un nivel de 72% in 2022.

Pe termen scurt, cresterea economica este de asteptat sa incetineasca brusc. Dupa cutremurul din 1999, PIB-ul s-a contractat cu 3,3% inainte de a reveni la 6,8% in 2000. Coface estima la inceputul anului ca PIB-ul va creste cu 3,5% in 2023, estimare ce nu tine cont de efectele cutremurului. Intr-adevar, unele fabrici au fost total sau partial distruse. De asemenea, Organismul turc de supraveghere bancara (BDDK) a extins flexibilitatea pentru datorii pentru cei afectati de cutremure. Acest lucru ar permite companiilor afectate sa compenseze o parte din pierderile lor de profit si deteriorarea fluxurilor de numerar.

Potrivit analizei Coface, sectoarele cele mai afectate de dezastru sunt textile, imbracaminte, alimentatie, servicii, TIC, metale, produse chimice si retail. Pe termen mediu, necesitatea reconstruirii unei suprafete de aproximativ 110.000 km2 (mai mare decat Danemarca, Tarile de Jos, Elvetia sau Belgia) si populata cu 13 milioane de oameni ar putea sprijini sectorul constructiilor. Presedintele Erdogan a spus ca ridicarea a 30.000 de cladiri rezidentiale in zona cutremurului va incepe in martie.

Pe frontul politic, impactul cutremurului impreuna cu turbulentele economice de anul trecut (inflatia ridicata, deprecierea lirei turcesti etc.) pot muta atentia alegatorilor catre conditiile interne. Alegerile au fost planificate pe 14 mai, insa exista o dezbatere daca acestea pot fi organizate. Opozitia cere ca alegerile sa se tina, dar exista o mare incertitudine in aceasta privinta.

 

Cele doua mari cutremure care au lovit Turcia in data de 6 februarie au provocat pagube fizice directe in valoare de 34,2 miliarde de dolari, insa costurile totale cu reconstructia si redresarea care vor fi suportate de Turcia este posibil sa fie de doua ori mai mari, a estimat luni Banca Mondiala, transmite Reuters.

Institutia financiara internationala estimeaza ca cele doua cutremure vor sterge cel putin o jumatate de punct procentual din prognoza de crestere economica a Turciei pentru acest an, care miza pe un avans al Produsului Intern Brut cuprins intre 3,5% si 4%, a spus managerul de tara al Bancii Mondiale pentru Turcia, Humberto Lopez, la o conferinta de presa.

Situatia din Siria, care a fost si ea afectata de cele doua cutremure, este "cu adevarat catastrofala", a declarat la randul sau Anna Bjerde, vicepresedintele Bancii Mondiale pentru Europa si Asia Centrala. Institutia financiara urmeaza sa dea marti publicitatii o estimare separata privind pagubele provocate in Siria.

Bjerde a precizat insa ca estimarea rapida initiala privind pagubele de 34,2 miliarde de dolari provocate in Turcia este echivalenta cu aproximativ 4% din PIB-ul tarii in 2021, dar ca aceasta nu include impacturile directe si indirecte asupra cresterii economiei turce si nici cel mai recent seism din urma cu o saptamana.

"Experienta noastra arata ca nevoile de reconstructie pot fi de doua pana la trei ori mai mari decat estimarile privind pagubele fizice directe", a spus Anna Bjerde.

Conform celui mai recent bilant oficial, cele doua cutremure cu magnitudinea de 7,8, respectiv 7,5 grade, din data de 6 februarie au ucis peste 44.300 de persoane in sudul si sud-estul Turciei. Seismele au distrus sau au deteriorat grav peste 170.000 de cladiri din unsprezece provincii ale Turciei.

Banca Mondiala mentioneaza ca peste 7.500 de replici s-au produs in Turcia dupa seismul de la 6 februarie, ceea ce a creat cel mai mare dezastru de acest fel care a lovit Turcia in ultimii 80 de ani.

Un raport publicat luni de Banca Mondiala estimeaza ca 1,25 milioane de persoane au ramas fara adapost din cauza pagubelor provocate locuintelor lor sau a prabusirii lor complete in urma cutremurelor din 6 februarie.

Cele mai importante pagube au fost inregistrate in 11 provincii din sudul Turciei, care au si unele din cele mai ridicate rate ale saraciei din Turcia si de asemenea adapostesc peste 1,7 milioane de refugiati sirieni, adica aproape jumatate din numarul total al refugiatilor sirieni din Turcia, se arata in raportul publicat luni.