Cu cinci saptamani inainte ca Franta sa preia presedintia Uniunii Europene, Consiliul Presedintilor BusinessEurope s-a intrunit la Paris, la invitatia MEDEF. Presedintii celor 40 de federatii membre si-au definit prioritatile pentru Presedintia franceza. Acestia au reafirmat angajamentul companiilor europene de a contribui la o redresare durabila, precum si atasamentul fata de valorile UE si de statul de drept. Au discutat sapte teme de importanta cruciala pentru viitorul a milioane de intreprinderi europene mici, mijlocii si mari pe care le reprezinta. Aceste sapte teme se vor afla in centrul agendei viitoarei presedintii franceze a Uniunii Europene. Declaratia de fata stabileste principalele mesaje transmise viitoarei presedintii franceze asupra celor sapte teme.

 

UE nu poate inregistra niciun succes si nu poate avansa catre o autonomie strategica deschisa fara companii competitive. Exista tot mai multe ingrijorari in comunitatea de afaceri europeana cu privire la cerintele legislative si birocratice in curs de elaborare, care ar putea dezavantaja aceste companii in competitia de pe pietele globale.

Presedintia franceza trebuie sa se concentreze pe redresarea economiei, sa faca reformele necesare pentru a imbunatati competitivitatea si sa investeasca in tranzitia verde si in cea digitala pentru a asigura o crestere de durata si ocuparea fortei de munca. O atentie deosebita trebuie acordata consolidarii pietei unice si a pozitiei Europei in lume.

Piata unica europeana este piata noastra interna. Este baza pentru prosperitatea oamenilor si pentru influenta Europei in lume. Institutiile europene si statele membre nu trebuie doar sa-i restabileasca functionarea la nivelurile de dinainte de pandemie. Consolidarea pietei noastre unice este vitala pentru a avea o crestere de durata si un grad ridicat de ocupare a fortei de munca. Trebuie reinnoita atentia acordata inlaturarii obstacolelor din calea liberei circulatii si promovarii mobilitatii dupa criza Covid.

Abordarea blocajelor actuale si a constrangerilor de aprovizionare care genereaza cresteri de preturi si ameninta sa submineze redresarea este, de asemenea, esentiala.

 

Cresterea preturilor la energie, deficitul de semiconductori si de diverse materii prime sau bunuri intermediare (cum ar fi magneziu si lemn), precum si blocajele in serviciile de transport (cum ar fi transportul maritim cu containere) si decalajele de competente (care duc la niveluri record de posturi neocupate) genereaza cresteri ale costurilor de productie si submineaza redresarea.

Multe dintre aceste cresteri de pret sunt tranzitorii, iar reajustarile bazate pe conditiile de piata sunt calea pe care o preferam pentru a reveni la preturile normale. Cu toate acestea, recunoastem necesitatea unor masuri pe termen scurt pentru a aborda implicatiile pentru gospodarii si companii ale preturilor ridicate la energie. De asemenea, credem ca, atunci cand cauzele care stau la baza nu sunt determinate de piata (de exemplu, restrictii de export sau de calatorie), ele trebuie abordate.

Intre timp, se poate dovedi utila o combinatie de actiuni pentru atenuarea presiunii, de la simplificarea procedurilor vamale pana la asigurarea unei mai bune coordonari a masurilor sanitare si de siguranta si a restrictiilor de calatorie, precum si monitorizarea adoptarii de catre guverne a masurilor comerciale restrictive. In ceea ce priveste deficitul de aprovizionare cu materii prime critice care depind de tari terte (cum ar fi magneziul din China), UE ar trebui sa colaboreze indeaproape cu tara in cauza pentru a rezolva problema.

 

COP 26 a aratat ca afacerile europene sunt implicate activ in tranzitie si sprijina progresul pe scena internationala. Ambitia climatica si competitivitatea industriala pot merge mana in mana daca tranzitia ecologica este sustinuta de un cadru juridic inteligent si stabil. Presedintia franceza trebuie sa se asigure ca exista un cadru juridic al UE care sa faciliteze inovarea si sa sustina introducerea de noi tehnologii pe piata, pentru a minimiza costurile de tranzitie pentru intreprinderi si societate.

Resursele financiare adecvate, masurile fiabile in privinta relocarii emisiilor de carbon, progresul in stabilirea pretului global al carbonului, securitatea si accesibilitatea aprovizionarii cu energie regenerabila si cu emisii scazute de carbon, precum si infrastructurile energetice interconectate si flexibile sunt ingrediente esentiale pentru succes. Investitiile in toate sursele de energie si solutiile cu emisii reduse si zero de carbon, necesare tranzitiei trebuie, prin urmare, sa fie integrate in taxonomia finantarii durabile. Elaborarea criteriilor pentru activitatile sustenabile din punct de vedere social este o problema complet diferita si nu credem ca taxonomia ar trebui extinsa la aspectele sociale.

Un mecanism de ajustare la frontiera pentru carbon (CBAM) conform OMC poate fi parte din raspuns, dar necesita o abordare sectoriala si graduala, incepand mai intai cu o faza de testare. CBAM nu ar trebui sa fie considerata o alternativa la cotele gratuite, ci ar trebui sa le completeze, pana cand mecanismul isi va dovedi eficacitatea. In acel moment, ar trebui luate in considerare masurile conforme cu OMC, pentru a sprijini exporturile sectoarelor CBAM.

 

De asemenea, este esential sa existe un cadru juridic favorabil inovatiei in problemele digitale, pentru a mobiliza investitiile necesare unei tranzitii digitale de succes. Suntem pe deplin de acord ca digitalizarea ar trebui sa fie centrata pe utilizatori si sa aduca beneficii societatii si sustinem echilibrul in abordarea unui cadru legal care sa ofere protectie fara a sufoca inovatia.

Ne bazam pe presedintia franceza pentru a ancora progresele inregistrate in ceea ce priveste Legea privind serviciile digitale si Actul legislativ privind serviciile digitale, sustinand principiul tarii de origine care faciliteaza furnizarea transfrontaliera de servicii digitale, sprijinind in acelasi timp eliminarea produselor si continutului online ilegale si stabileste reguli armonizate, capabile sa asigure piete concurentiale si echitabile in sectorul digital administrat in intreaga Uniune Europeana.

Salutam abordarea bazata pe risc a propunerii legislative privind inteligenta artificiala (AI), dar solicitam clarificari cu privire la domeniul de aplicare pentru a ne asigura ca aceasta reglementeaza doar aplicatiile AI cu risc ridicat in domeniile in care a fost demonstrata o lacuna clara de reglementare, cu suficienta flexibilitate pentru a adapta verificarile interne cerute inainte de a vinde un sistem AI in lumina noilor cunostinte.

 

Accesul la finantare si stabilitatea pietei financiare sunt mai importante ca niciodata. Sunt necesare investitii masive in tehnologie si inovare pentru a realiza tranzitiile verde si digitala de succes, iar 80% din aceste investitii trebuie sa vina din sectorul privat.

Presedintia franceza trebuie sa se asigure ca implementarea standardelor Basel III in reglementarea prudentiala pentru banci nu creste in mod inutil cerintele de capital pentru bancile din UE si pentru a mentine asa-numitul „factor de sprijin pentru IMM-uri”, care reduce costul excesiv al creditarii IMM-urilor care decurge din efectul combinat al cerintelor sporite de capital si al regulilor de lichiditate.

 

Obtinerea viitorului cadru al UE cu privire la due diligence si dreptul la o guvernanta corporativa durabila sunt esentiale pentru a pastra Europa un loc atractiv pentru investitii si promovarea valorilor europene in intreaga lume.

Companiile europene se angajeaza sa respecte drepturile omului si inteleg pe deplin importanta abordarii riscurilor care pot aparea in lanturile lor de aprovizionare. Acestea vad valoarea normelor armonizate cu privire la due diligence pe piata unica, aplicabile si companiilor din tari terte care opereaza in UE. Presedintia franceza trebuie sa se asigure ca aceste reguli sunt clare, viabile si nu impovareaza IMM-urile. Acestea trebuie sa se bazeze mai degraba pe o obligatie de mijloace (cu un safe harbour - port sigur - pentru companiile care indeplinesc cerintele) mai degraba decat pe o obligatie de rezultate si trebuie sa se limiteze la furnizorii de prim rang. Autoritatile publice trebuie sa ofere instrumentele de asistenta necesare pentru a accesa informatii relevante si de incredere despre lanturile valorice si pentru a ajuta companiile sa isi indeplineasca obligatiile.

Viitoarea initiativa privind guvernanta corporativa durabila ar trebui sa fie temeinic justificata si limitata in scop. Cadrul legal actual ramane in mare masura adecvat scopului de a incuraja companiile sa integreze sustenabilitatea in nucleul strategiilor si modelelor lor de afaceri, asa cum s-au angajat sa faca. Nu exista o abordare unica pentru a echilibra interesele companiei cu interesele diferitelor parti interesate. Presedintia franceza trebuie sa se asigure ca aceasta initiativa nu dauneaza capacitatii companiilor de a face afaceri in mod eficient si nu slabeste modelele actuale de guvernanta corporativa prin estomparea responsabilitatilor directorilor.

 

Comertul international este important pentru a sustine redresarea economica a Europei. UE ar trebui sa ramana un lider mondial in parteneriatul comercial, promovand comertul normativ si sustenabil, deschizand in acelasi timp noi oportunitati comerciale si de investitii pentru companiile sale. Acordurile bilaterale comerciale si de investitii sunt esentiale pentru promovarea competitivitatii europene, standardelor si regulilor necesare pentru a asigura conditii de concurenta echitabile. UE trebuie sa ramana un partener activ si de incredere care negociaza, incheie si pune in aplicare acorduri comerciale care, de asemenea, stabilesc standarde inalte de sustenabilitate.

In contextul unor tensiuni in crestere, unilateralism si protectionism, este mai important ca niciodata ca UE sa ramana angajata in fata unei ordini internationale multilaterale si bazate pe reguli. Cea de-a 12-a Conferinta Ministeriala a OMC, care a fost amanata din cauza pandemiei de COVID si va avea loc in perioada 30 noiembrie - 3 decembrie 2021, va fi un test de foc pentru sistemul comercial multilateral bazat pe reguli.

OMC este fundamentala pentru afacerile europene. Este baza relatiilor UE cu doi parteneri comerciali majori, SUA si China, precum si cu multi alti parteneri importanti din intreaga lume. O a 12-a sedinta ministeriala reusita a OMC este necesara pentru a restabili increderea si eficacitatea in sistem. Riscul de esec este mare. Pentru a reusi, vom avea nevoie de pragmatism si dorinta de compromis din partea tuturor membrilor OMC. BusinessEurope doreste sa vada progres in ceea ce priveste adaptarea normelor OMC la nevoile secolului XXI, de exemplu in domeniul economiei digitale, in ceea ce priveste subventiile industriale si, in general, in domeniul sustenabilitatii si face apel la armonizarea unui plan de lucru care sa remedieze deficientele din sistemul de solutionare a litigiilor.

BusinessEurope saluta initiativele recente in domeniul politicilor comerciale si economice externe, cum ar fi instrumentul privind subventiile straine si asteapta cu interes un instrument eficient de combatere a constrangerii, precum si adoptarea rapida a Instrumentului privind Achizitiile Internationale, menit sa consolideze capacitatea UE de a-si proteja interesele proprii si pe cele ale companiilor sale, creand in acelasi timp noi oportunitati de afaceri prin acorduri bilaterale si multilaterale.