Bucurestiul anului 2012 se dezvaluie ca un oras impestritat, fiind pe de o parte tributar unui amalgam de viziuni si conceptii si, pe de alta parte, contorsionat de intrepatrunderea haotica a cladirilor cu adevarat valoroase din punct de vedere arhitectural cu diverse constructii reprobabile. Asimilata arhitecturii de profil francez si supranumita in perioada interbelica “Micul Paris”, capitala Romaniei si-a pierdut ulterior farmecul sub dominatia cladirilor – tip din anii 1950 - 1989. Totodata, anii de dupa 1990 au contribuit la o complicare profunda a imaginii de ansamblu a Bucurestiului, printr-o dezvoltare dezordonata si imprevizibila. Capitala, privita de renumitul arhitect Dorin Stefan, coordinator al biroului individual de arhitectura (BIA) omonim, nu arata tocmai bine. “Din pacate, Bucurestiului este intr-o cadere libera din punctul de vedere al calitatii mediului construit. Este incredibil ce lacune are inca acest oras. Acestea vin dintr-o proasta administrare, ce rezulta, de fapt, dintr-o legislatie precara”, sustine arh. Dorin Stefan. La randul sau, arh. Alexandru Calin, fondator al atelierului de arhitectura Zebra 3, considera ca “Bucurestiul este un oras al contrastelor, fascinant si detestabil in egala masura”. In opinia sa, un proiect nou reprezinta pentru specialisti o provocare si un dialog cu un mediu construit provocator si intrigant in acelasi timp. Mihai si Adela Ene, cofondatori si asociati la compania ENE + ENE Arhitectura, catalogheaza Bucurestiul ca un oras contradictoriu. „Tendinta de a o lua mereu de la zero a facut mult rau Capitalei de-a lungul timpului. De aici apar fracturile, discontinuitatile, inconsecventele si agresiunile pe care le simtim la tot pasul. Dar exact aceleasi elemente enumerate anterior, la o lectura mai detasata, sunt capabile sa induca Bucurestiului un farmec dezarmant”, precizeaza cei doi arhitecti. Totodata, ing. Petre Dragomir, director general al biroului de proiectare Cons.Co, precizeaza ca este de ajuns sa se circule in orice zona a orasului traditional (exceptand cartierele - dormitor cu cele peste 9.000 de imobile multietajate edificate pana in 1989) ”pentru a intelege mentalitatea mercantila, lipsita de orice responsabilitate si simt estetic a factorilor de decizie institutionali”. De asemenea, “pentru a se convinge asupra lipsei totale de respect pentru profesie, pentru oameni, pentru pozitia de primar sau arhitect-sef intr-o primarie, pentru oricine este de ajuns vizitarea asa-numitei zone rezidentiale Baneasa sau a noilor cladiri din Tunari si un scurt exercitiu de imaginatie asupra a ceea ce se poate intampla acolo in caz de incendiu”, conchide Petre Dragomir. “In Bucuresti, se pot observa cu usurinta cladiri cu valoare istorica, a caror punere in evidenta ar conferi excelenta spatiului urban, insa acestea sunt lasate pur si simplu sa se degradeze”, atrage atentia ing. Radu Constantin Heput, director tehnic al Prodesign Engineering & Construction. La randul sau, ing. Adrian Georgescu, directorul general al companiei ADCA Proiect, spune, despre Bucuresti, ca “este o capitala primitoare si plina de viata, la nivelul multor orase europene, insa lipsesc elemente esentiale, precum: curatenia, amenzile pentru distrugerea bunului public si organele de ordine care sa aplice legea”.