La finele lunii octombrie 2018, in Ordinul Arhitectilor din Romania (OAR) erau inscrisi 9.951 membri (dintre care circa 7.500 activi). Potrivit datelor organizatiei, in perioada 2014-2017 s-au inscris, in medie, 460 de membri noi anual, ceea ce semnifica o crestere constanta de aproximativ 5,5% pe an, ritm estimat a se mentine pe termen scurt si mediu. Pe termen lung, insa, evolutia acestui indicator al profesiei va incepe sa tina cont de numarul de absolventi ai universitatilor de arhitectura, care este in scadere, si de asimilarea arhitectilor de interior.

"Piata destul de agresiva a constructiilor a dus, in mod natural, la o reducere a gradului de atractivitate in randul tinerilor si asistam la o descrestere a nivelului de interes pentru studiul si practica arhitecturii. Arhitectii cu varsta de pana la 35 de ani reprezinta doar 25% din membrii OAR, formand, in continuare, un procent destul de mic de crestere raportat la nevoia din piata. Examenul de drept de semnatura a fost testat si ajustat in timp pana a ajuns la o forma care garanteaza un nivel relevant de calitate. Desi acest lucru nemultumeste o parte a arhitectilor, este, totusi, o forma de garantie si un instrument prin care putem ridica stacheta profesionala a arhitectilor, care vor dori sa nu coboare serviciile profesionale sub un anumit prag. Dreptul de semnatura nu este obligatoriu, se poate profesa arhitectura si sub alte forme. Exista, in continuare, arhitecti competenti care nu solicita drept de semnatura si care isi realizeaza proiectele in echipa", a declarat Alexandru Gavozdea, presedintele OAR.

Romania are, in continuare, un numar mic de arhitecti raportat la 1.000 de locuitori si, potrivit presedintelui OAR, pana cand acest grup nu va creste, atat cantitativ, cat si calitativ, impactul arhitectilor va fi limitat. "Pe durata acestui mandat dorim sa crestem nivelul de constientizare privind rolul arhitectului, dar si sa promovam varietatea si responsabilitatile arhitectilor astazi", a precizat Alexandru Gavozdea.

 

In continuare, arhitectii se vor confrunta, in mare parte, cu aceleasi dificultati pe care le-au intampinat in ultimii ani, precum: lipsa unor reglementari clare care sa protejeze actul de arhitectura si pe cel de autorizare in favoarea societatii si membrilor sai, lipsa de specialisti din administratie, lipsa constructorilor si existenta unei piete de materiale care depinde, inca, masiv, de importuri.

"Toate acestea se rasfrang atat asupra activitatii arhitectilor, cat si, implicit, asupra calitatii mediului construit. Ne aflam intr-un moment in care organizatia, la 17 ani de la infiintare, simte nevoia unui salt de imagine. In realitate, ca acest lucru sa se intample, trebuie sa intelegem si contextul general, al altor profesii, al sistemului in ansamblu, deoarece toate profesiile trec acum prin provocari.Ne dorim in primul rand o intelegere mai aprofundata a contextului administrativ si legislativ, pentru a ne determina apoi o pozitionare mult mai buna in spatiul public, in randul decidentilor politici si administratiei centrale. Suntem din ce in ce mai prezenti la diferite mese de negociere cu mai multi actori implicati, iar acest lucru reflecta efortul constant facut de organizatie in anii anteriori", a explicat presedintele OAR.

 

In vederea urgentarii si eficientizarii proceselor de avizare si autorizare a proiectelor, dar si pentru a incuraja digitalizarea in sectorul constructiilor, OAR a lansat proiectul 30zile.ro, pornind de la ideea ca obtinerea unei autorizatii de construire nu ar trebui sa dureze mai mult de 30 de zile. "Pana in acest moment, am colectat experiente din etapele de planificare urbanistica si autorizare. Odata ce vom fi evidentiat care sunt cerintele reale ale administratiei in ceea ce priveste documentatiile aprobate, vom putea solicita seturi relevante de modificari legislative", a precizat Alexandru Gavozdea, referitor la acest proiect.

De asemenea, OAR promoveaza organizarea de concursuri, avand ca obiectiv ca aceste competitii sa devina principala forma de atribuire a contractelor de proiectare pentru investitii din bani publici. "Organizarea licitatiilor publice si transparentizarea lor chiar in scopul organizarii unor concursuri va aduce un plus de activitate arhitectilor, ceea ce va permite si cresterea calitatii produsului de arhitectura si va putea stabili niste exemple de buna practica. Exista foarte multe state unde lucrarile publice se realizeaza exclusiv prin concurs, de regula cu rezultate de calitate superioara si ne dorim sa ajungem acolo", a mai spus arhitectul.

In plus, OAR sustine, in continuare, Timbrul de Arhitectura, fond asociat investitiilor in constructii care se intoarce in folosul public prin proiecte culturale, strategice, editoriale (proiecte ale organizatiilor de arhitecti, filiale, reviste, carti etc.).