Agenda Constructiilor
Luni, 11 Noiembrie 2024
PAGINA PERSONALIZATA


PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI (PMB)

PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI (PMB)

Adresa: Splaiul Independentei nr. 291-293, Bucuresti, S6
Telefon: 021/305.55.00
Fax: 021/312.00.30
E-mail: presa@bucuresti-primaria.ro
Web site: www.pmb.ro
Domenii: Investitori institutionali
Descriere activitate
Institutie publica locala
Prezentare companie/institutie
PMB: Cultivarea patriotismului local, pornind de la schimbarea radicala a Capitalei
 
 
 
 
 
 
Stelian Bujduveanu (34 de ani)
Functia/Institutia: Viceprimar, PMB;
Experienta profesionala: 7 ani in administratia locala.
 
Stelian Bujduveanu este unul dintre cei mai vizibili inalti functionari publici activi in Primaria Muncipiului Bucuresti (PMB), de pe pozitia de viceprimar facandu-se remarcat in ultima perioada prin asa-numita "revolutie a parcarilor". In sarcina sa intra insa si o serie de alte aspecte extrem de importante in economia administratiei locale, cum ar fi lucrarile de infrastructura sau revitalizarea patrimoniului imobiliar al Capitalei. Despre obiectivele curente si cele viitoare, oficialul PMB ofera in continuare o serie de detalii.
 
- Caracterizati succint dezvoltarea urbanistica a Capitalei in ultimul deceniu.
- In Bucuresti, vorbim, in principal, despre o dezvoltare sustinuta de mediul privat in sectorul de locuinte. Din pacate, exista o discrepanta intre ritmul de dezvoltarea a programelor si proiectelor publice (scoli, gradinite, licee etc.), a celor de infrastructura si a celor din sectorului privat (locuinte), diferenta fiind coroborata cu distribuirea incorecta, haotica, a zonelor de lucru in oras (de exemplu, cladiri de birouri amplasate aproape exclusiv in nordul orasului). Aceasta lipsa a planificarii urbane a dus la o supraaglomerare.
- Care sunt principalele schimbari pe care le urmariti?
- Din martie 2022, am preluat coordonarea unor domenii importante pentru oras, precum transporturile, parcarile publice sau patrimoniul. Printre cele mai importante proiecte in care m-am implicat au fost, pe segmentul de transporturi, schimbarea si modernizarea flotei transportului in comun, concretizata prin achizitia de tramvaie, troleibuze si autobuze electrice noi, concomitent cu demararea procesului de reabilitare a 50 km de linie de tramvai. In ceea ce priveste sistemul de parcare, am creat un regulament, am realizat locuri noi de parcare si am implementat un sistem de taxare eficient, care ofera inclusiv posibilitatea platii online. Beneficiile sunt evidente: pe langa organizarea orasului, aducem bani la bugetul local si eliberam trotuarele de masini, creand noi spatii publice pentru pietoni. Pentru fluidizarea traficului mi-am stabilit un obiectiv clar: sa redau cetatenilor o parte din timpul pierdut in trafic. M-am concentrat astfel pe crearea de sensuri unice si benzi speciale pentru transportul public la nivelul intregului oras. Cand circula pe benzi unice, autobuzele castiga timp, iar traficul in ansamblu se amelioreaza. Referitor la lucrarile de infrastructura, atentia s-a concentrat pe pasaje/poduri (odata cu realizarea expertizelor tehnice), respectiv pe inventarierea patrimoniului Municipiului Bucuresti, cu scopul de a revitaliza si refunctionaliza anumite zone (inclusiv istorice). In acest domeniu, am propus si s-a aprobat in CGMB un regulament de inchiriere a spatiilor comerciale aflate in proprietatea PMB. Scoatem astfel din paragina aproape 70.000 de mp de spatii aflate in centrul orasului. Este un castig enorm pentru estetica urbana, pentru mediul de afaceri, pentru bugetul Capitalei si, mai ales, pentru imaginea orasului.
- Cum vedeti dezvoltarea urbanistica viitoare a capitalei Romaniei?
- Aparitia proiectului de revizuire a Planului Urbanistic General al Municipiului Bucuresti ne arata intentia de a crea un cadru de dezvoltare integrata. Este vorba despre un cadru complex, prin care este propusa dezvoltarea orasului in relatie cu palierele economic, social, de mediu si administrativ. Efectele vor fi: realizarea eficienta a investitiilor, aparitia unui sistem de spatii publice de calitate, echitabile si accesibile pentru toti, cresterea calitatii vietii urbane si, prin biodiversitate si spatii verzi atractive, asigurarea de confort si intimitate. Obiectivul este sa avem o capitala europeana competitiva.
- Cum comentati varianta actuala a codului de urbanism?
- Proiectul de lege privind Codul Amenajarii Teritoriului, Urbanismului si Constructiilor (CATUC) contine un set de derogari de la lege, ce vor duce la situatia in care regulamentul se subordoneaza fiecarei noi constructii ridicate ilegal, iar rezultatul nu poate fi decat dezordine si confuzie la nivel urbanistic. Scoaterea de sub incidenta legii a anumitor zone sau actiuni, in interes privat sau, in anumite cazuri in interes public punctual sau sectorial, impotriva interesului public general, ar trebui revizuita. Un astfel de exemplu este construirea fara autorizatii a locuintelor care nu depasesc 150 mp, in mediul rural.
- Care sunt cele mai mari proiecte de investitii pe care le aveti in dezvoltare, in acest moment, la nivelul Primariei?
- Bucurestiul este una dintre cele mai aglomerate metropole din lume. Am ordonat prioritar reabilitarea carosabilului si a trotuarelor, eliberarea trotuarelor de masini, crearea de strazi cu sens unic, crearea de benzi unice pentru transportul public, crearea de sensuri giratorii. Un domeniu de care nu s-a atins nimeni in ultimii 34 de ani este reprezentat de crearea de noi locuri de parcare (80.000 pana la sfarsitul anului viitor). In ceea ce priveste transportul public, investitiile vizeaza achizitia de tramvaie Astra Imperio, reabilitarea liniilor de tramvai, cumpararea de autobuze electrice si troleibuze. Imi doresc ca bucurestenii care stau in trafic, sa se uite la autobuzele care trec cu viteza pe banda dedicata si sa-si doreasca sa-si fi lasat masina acasa. Transportul public devine modern, digital si la timp si o alternativa reala. Patrimoniul este un alt proiect de anvergura pe care il coordonez. Am inceput cu inventarierea, am creat regulamente de inchiriere a spatiilor comerciale, am facut primele licitatii publice cu strigare - in mod transparent si competitiv. Transformam patrimoniul Municipiul Bucuresti, nefolosit de peste 30 de ani, in fond imobiliar activ, in folosul antreprenorilor locali si al comunitatii.
- Ce planuri aveti privind necesitatea de consolidare si reabilitare termica a cladirilor pe care le administrati?
- Una dintre solutiile pe care le propun pentru dezvoltarea urbanistica armonioasa a orasului nostru este un parteneriat onest intre administratie si dezvoltatori. Conceptul de estetica urbana nu trebuie sa fie doar apanajul PMB sau al primariilor de sector. Dezvoltatorii si bucurestenii sunt direct vizati de acest aspect. De aceea, am propus solutia concesionarii cladirilor vechi catre privati. O solutie, rezultata din datele pe care le avem pana acum, este concesionarea cladirilor cu risc seismic, aflate in degradare, catre operatori privati. Datele ne arata ca cele mai multe imobile au fost consolidate si reabilitate de acestia. Institutiile publice au esuat in acest demers, consolidand doar 32 de constructii. Statul nu este un bun administrator si nu are capacitatea sa le reabiliteze sau consolideze intr-un timp util. Companiile private pot face insa acest lucru si reintroduce cladirile renovate in circuitul civil, generand plusvaloare si noi taxe si impozite la buget. O alta solutie pentru a creste ritmul de interventie este ca PMB si primariile de sector sa imparta ariile de competenta in ceea ce priveste consolidarea si reabilitarea termica a cladirilor publice.
- Care sunt principalele obiective pe care le aveti pana la finalul acestui mandat?
- Imi doresc ca Bucurestiul sa devina o capitala europeana, care pune omul in centrul dezvoltarii sale. Obiectivul va fi atins printr-un transport public modern si atractiv, fluidizarea circulatiei rutiere in inelul central si transformarea patrimoniului Capitalei in portofoliul imobiliar activ. Cele peste 620 de imobile din patrimoniul privat al Municipiului Bucuresti devin spatii pentru si in interesul orasului si al antreprenorilor locali. Marturisesc ca un deziderat personal este cultivarea patriotismului local. Sintagma "vrem un oras ca afara" sa fie inlocuita cu "mandru ca sunt bucurestean si imi place orasul in care traiesc". Bucuresti nu este doar cel mai mare oras din Romania, care genereaza peste 20% din PIB, ci este o metropola ce ofera cele mai mari oportunitati mediului de afaceri, cu evenimente culturale extrem de diverse si cu o baza insemnata de specialisti, de la industria IT si pana la mediul academic sau financiar. Este un oras plin de viata, pe care fiecare dintre noi reusim sa-l schimbam de la an la an.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia August 2023)
 

 
Arh. Adrian Bold: "Exista proiecte care pot fi incadrate ca malpraxis"
 
 
 
 
 
 
Adrian Bold
Functia/Institutia: arhitect-sef, Primaria Municipiului Bucuresti;
Experienta profesionala: 12 ani in functia de arhitect-sef al Capitalei.
 
Adrian Bold, arhitectul-sef al Primariei Municipiului Bucuresti, este de parere ca se impune o ridicare a nivelului de calitate a activitatii de proiectare si o responsabilizare a breslei arhitectilor, care sa genereze o dezvoltare armonioasa a orasului. Prezent in cadrul unui podcast realizat de Ordinul Arhitectilor din Romania si moderat de Emil Ivanescu (presedinte OAR Bucuresti), Adrian Bold a vorbit pe larg despre problemele cu care se confrunta Capitala pe fondul unei expansiuni teritoriale haotice si neunitare. "Vedem ca orasul nu s-a densificat. Observam, in continuare, ca are in multe zone goluri destul de mari, spatii cu un fond construit neglijabil. In schimb, parcele valoroase din cartiere constituite si din zonele protejate au fost exagerat densificate. Acest lucru a condus la disproportie a capacitatii si a infrastructurii orasului, la un trafic pe care-l acuza absolut toata lumea si la o imagine urbana bizara", a subliniat arhitectul-sef al Bucurestiului.
 
In opinia sa, teoria urbanismului a devenit un lucru subsidiar in promovarea proiectelor de investitii si in asumarea politicilor administrative. "Nu calculam absolut nimic, nu reusim sa planificam o dezvoltare normala a orasului, iar acest lucru se intampla totusi cu concursul arhitectilor. Sa nu uitam ca niciun proiect nu intra in primarie fara sa fie intocmit sau stampilat macar de forma de un membru al Ordinului Arhitectilor din Romania. Situatia aceasta intra intr-un context general de indisciplina sociala, intr-o lipsa de etica si nerespectare a promisiunii facute acestei profesii", a atras atentia Adrian Bold. Arhitectul s-a aratat deranjat de modul in care unii colegi de breasla isi fac meseria, considerand ca si arhitectii au contribuit la ratarea unor sanse pe care Bucurestiul le-a avut de-a lungul timpului. "Cateodata iti pui intrebarea cum se poate ca un absolvent de Arhitectura, care a citit din anul intai manualul arhitectului, sa faca totusi o camera de zi sub trei metri latime sau cum poate sa amestece functiunile intr-o casa, mai lipseste ca baia sa fie open space in living sau in bucatarie", a explicat domnia sa.
Adrian Bold a mai sustinut ca situatia este atat de grava incat exista proiecte "care pot fi incadrate in categoria malpraxis, nu in zona de preferinte estetice sau de diferite moduri de gandire". Din punctul sau de vedere, aceste rezultate au in spate semnatura unor arhitecti, in privinta carora este foarte greu sa se faca "o diferentiere intre cat este nepricepere si cat este lehamite". Mai in gluma, mai in serios, arhitectul-sef al Capitalei a propus instituirea unui premiu de genul "Zmeura de aur" in cadrul Anualei de Arhitectura, eveniment organizat de OAR. "Cred ca am avea o recolta fantastica, iar eu va pot furniza numeroase exemple", a declarat oficialul PMB.
Bucurestiul are nevoie de alte simboluri decat Casa Poporului
Arhitectul-sef al Capitalei a sustinut ca problema urbanismului haotic rezida din faptul ca romanii au manifestat, in perioada postdecembrista, un sentiment de individualism exacerbat. "Aceasta tendinta s-a propagat pana la nivel institutional si administrativ. In procesul de analiza a unui oras nu poti sa pleci de la detaliu spre intreg, pentru ca astfel ne vom raporta la niste limite administrative trasate arbitrar. Bucurestiul are nevoie de obiective majore, care sa-l readuca in randul unor capitale importante europene. Exista nevoia ca Bucurestiul sa descopere alte simboluri decat Casa Poporului, care reprezinta in momentul de fata emblema Capitalei", a subliniat Adrian Bold.
Reprezentantul Primariei este convins ca Bucurestiul are nevoie de un program de investitii curajos, corelat cu o politica urbanistica coerenta, Planul Urbanistic General jucand un rol esential in acest sens. "Trebuie sa intelegem ca Planul Urbanistic General, Planul Urbanistic Zonal sau Planul Urbanistic de Detaliu sunt niste instrumente, de care ne folosim mai bine sau mai rau. Abuzul instrumentelor de planificare si de proiectare urbana nu inseamna ca aceste instrumente ar trebui excluse. Pana la urma, PUG-ul fixeaza niste obiective politice, urbanistice, de civilizatie, sociale si culturale, pe baza carora se construieste o strategie pentru realizarea treptata a acestora, pe parcursul unuia sau mai multor mandate", a mentionat arhitectul-sef PMB.
Proiectele vor fi analizate prin prisma coerentei estetice
Adrian Bold a mai declarat ca, in cadrul Primariei Municipiului Bucuresti, se deruleaza, in momentul de fata, procedura de instituire a unei Comisii Tehnice de Amenajare a Teritoriului si Urbanism, care va avea rolul de a veghea asupra unei dezvoltari corecte si sanatoase a Capitalei. "Ideea principala a fost ca aceasta comisie sa lucreze pe doua sectiuni: o comisie de planificare urbana, care sa aiba o capacitate de analiza asupra proiectelor pe teritorii extinse si o comisie de urban design sau de arhitectura, care sa analizeze propunerile de proiecte. Este absolut necesar sa ridicam stacheta in ceea ce priveste proiectarea, legea ne permite sa ne exprimam din punctul de vedere al coerentei estetice, deci nu asupra esteticii propriu-zise, nu asupra stilului, ci asupra felului in care o constructie se integreaza in context. Sunt foarte multe situatii in care sunt case bine proiectate, dar care nu au de a face cu contextul, si ma refer in principal la raporturile de scara. Conditia estetica de integrare, felul cum este organizat volumul constructiei este extrem de important pentru ideea de a crea acel dialog, acel contrapunct interesant, neplictisitor intre un obiect construit astazi si unul creat cu un secol inainte. Un proiect bun le poate pune in valoare reciproc. Aceasta comisie si-ar asuma acest tip de analiza", a detaliat arhitectul-sef.
Totodata, in opinia sa, Bucurestiul are nevoie de un centru de planificare si proiectare urbana, o institutie de control si coordonare a politicilor urbane. "Institutia Arhitectului Sef este o institutie care este scrisa pe hartie de legiuitor, dar careia nu i se procura si instrumentele prin care sa-si exercite autoritatea si responsabilitatea. Un asemenea centru ar fi extrem de util", a evidentiat Adrian Bold. Oficialul PMB a mai completat ca va insista ca strategia de dezvoltare a proiectelor urbanistice esentiale pentru Capitala sa includa organizarea unor concursuri de arhitectura pentru identificarea celor mai bune solutii. "Rolul concursului este de a selecta cea mai buna idee si contribuie la ridicarea nivelului de cultura urbanistica, estetica si arhitecturala, lucruri care sunt in suferinta in Romania", a conchis Adrian Bold.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Iunie/Iulie 2021)

Produse & tehnologii

Stiri & Comunicate

Agenda Investitiilor
ABONARE REVISTA (click aici):  PROIECTE | INVESTITII | REVISTE | INDEX COMPANII
DATE DE CONTACT: Agenda Constructiilor & Fereastra - Tel/Fax: 021-336.04.16, 031-401.63.88
 
RAWLPLUGALLBIMhiltiABONARE REVISTETotalEnergiesSISECAM
ROCKWOOL 196
Editia
OCTOMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 186 (Octombrie 2024)
 

Autentificare

Editia
SEPTEMBRIE 2024!
- pe site -
Revista Agenda Constructiilor editia nr. 185 (Septembrie 2024)
 
romania fara hospice
GHID de INSTALARE
VEGO
SIGM
Arduro
leviatan
quadratum
ness project
strabag nivel 1
BogArt
theda mar
ELECTROGRUP
ERBASU CONSTRUCT
Ubitech
rigips
Acvatot 2019
konsent
concelex
viarom
SSAB
CONCEPT STRUCTURE
noark
EDIT-Structural
MAKITA
DRS
CDS

Parteneri

HABITAT
top 500
FPSC_2019
top 500

pereti cortinatamplarie aluminiu Termopan Salamander
urmarirea comportarii in timp a constructiilor<