INDEX COMPANII | Inscriere/Adaugare |
![]() |
QUADRATUM ARCHITECTURE SRL |
Adresa: Calea Plevnei nr. 145B, Bl. 2, Parter, București, S6 |
Telefon: 0742-101.859 |
E-mail: office@quadratum.ro |
Web site: www.quadratum.ro |
Domenii: Proiectare si inginerie | Arhitectura & design | Consultanta tehnica |
Descriere activitate
Proiectant general pentru constructii civile si infrastructura, functiuni publice si private - cladiri rezidentiale, invatamant, sportive, administrative, medicale, cladiri culturale si de cult. |
Prezentare companie/institutie
QUADRATUM Architecture: 2025 va fi un an al santierelor si receptiilor
![]() Arh. Emanuel Visan (32 de ani)
Functia/Firma: Fondator & Managing Partner, Quadratum Architecture;
Experienta profesionala: 10 ani pe piata de arhitectura si proiectare.
Cu peste 140 de proiecte realizate in cei sapte ani de la infiintare si mai mult de 40 de lucrari aflate in prezent in derulare, Quadratum Architecture se prefigureaza a deveni una dintre cele mai importante companii care activeaza in domeniul arhitecturii. Dupa o activitate intensa in 2024 si care s-a mentinut si in primele luni din 2025, anul in curs va reprezenta, pentru firma, anul santierelor si al receptiilor, in care va finaliza o serie de investitii publice, in special reabilitari energetice si consolidari incepute in primii ani ai PNRR. Totodata, in 2024, Quadratum a incheiat documentatii tehnice pentru spitale, cladiri administrative si scoli, in paralel cu gestionarea unor faze de executie in proiecte din domeniul medical, educational si patrimonial. Privind spre orizontul 2026-2030, conducerea companiei si-a propus sa se implice in proiecte tot mai ambitioase, de anvergura regionala sau nationala, cum ar fi centre medicale de referinta sau terminale aeroportuare.
- Cum a evoluat activitatea companiei in 2024 si in primele 3 luni din 2025 si ce estimari aveti pentru viitor?
- Pentru Quadratum, 2025 este in mare parte anul santierelor si al receptiilor - un an in care munca din fazele anterioare de fundamentare, autorizare si proiectare incepe sa prinda forma in realitate. Finalizam o serie de investitii publice, in special reabilitari energetice si consolidari incepute in primii ani ai PNRR, iar aceasta etapa de livrare ne permite nu doar validarea solutiilor propuse, ci si recalibrarea, acolo unde este cazul, a modului in care abordam viitoarele proiecte. Anul 2024 a fost marcat de o activitate intensa. Am incheiat documentatii tehnice pentru spitale, cladiri administrative si scoli, in paralel cu gestionarea unor faze de executie in proiecte din domeniul medical, educational si patrimonial. In primele luni din 2025, aceasta dinamica s-a mentinut, cu accent pe prezenta activa in santier si pe rolul nostru in asigurarea conformitatii in executie. Ne-am extins, de asemenea, portofoliul, cu proiecte noi in faza de lansare - printre care un bazin de inot finantat de CNI in municipiul Caracal si un ansamblu de locuinte NZEB pentru tineri in Alba Iulia. Sunt proiecte care confirma ca, dincolo de ciclurile mari de finantare, cererea publica de calitate arhitecturala si solutii tehnice coerente ramane constanta. Pe proiectele de tip design & build, lucram in stransa coordonare cu antreprenorii generali si echipele tehnice, cu un obiectiv clar: sa livram ceea ce am promis. Este un angajament care depaseste termenii contractuali - tine de modul in care intelegem profesionalismul si relatia pe termen lung cu beneficiarii si comunitatile. Privind spre orizontul 2026-2030, ne dorim sa putem sustine proiecte din ce in ce mai ambitioase - inclusiv cele de anvergura regionala sau nationala, cum ar fi centre medicale de referinta sau terminale aeroportuare.
- Ce planuri si obiective de dezvoltare aveti, la nivel de companie, pe termen scurt, mediu si lung?
- Una dintre directiile esentiale in care investim in prezent, si care va modela strategic dezvoltarea noastra in anii urmatori, este digitalizarea. In 2025, aceasta nu mai este o optiune, ci o necesitate operationala - iar pentru noi, devine una dintre liniile prioritare de actiune. Am conturat intern o echipa dedicata exclusiv acestei tranzitii, cu focus pe automatizarea proceselor, dezvoltarea de solutii software personalizate si integrarea unor instrumente digitale care pot fluidiza fluxurile din toate departamentele. Un accent important il punem si pe integrarea progresiva a tehnologiilor bazate pe inteligenta artificiala, in special in acele segmente unde riscul de eroare umana este crescut - activitati repetitive, generare de rapoarte sau procesare de date intre platforme. Este, practic, singura zona in care putem interveni direct pentru a optimiza resursele, intr-un context in care bugetele de proiectare raman limitate, dar exigentele cresc. Astfel, reusim nu doar sa eficientizam timpul alocat de echipele implicate, ci si sa mentinem un nivel ridicat de acuratete si consistenta in livrabile. Credem cu convingere ca Romania are un avantaj competitiv clar in aceasta directie: competentele din domeniul IT - validate international - pot fi transferate eficient catre industrii esentiale, precum constructiile si proiectarea. Intr-o piata emergenta, care nu este inca blocata de sisteme mostenite, avem ocazia sa implementam direct cele mai actuale si relevante instrumente de lucru, cu o deschidere reala spre inovatie. Pe termen mediu, prioritatile noastre vizeaza extinderea capacitatii tehnice si consolidarea echipei multidisciplinare. Daca in 2024 am conturat structura departamentului de inginerie de rezistenta, urmatorul pas firesc este dezvoltarea unui departament propriu de instalatii, alaturi de intarirea componentei de project management. Stabilizarea echipei si completarea acesteia cu specialisti seniori, cu experienta demonstrabila si expertiza recunoscuta in domenii-cheie, este un proces de durata, dar esential pentru maturizarea organizatiei.
![]() - Cum vedeti evolutia activitatii din domeniul de proiectare si constructii de cladiri/constructii publice la inceputul anului 2025?
- La inceputul lui 2025, vedem un domeniu care incearca sa-si regaseasca directia intre imperativele de sustenabilitate si realitatea practica a resurselor disponibile. Noi traim aceasta tensiune zi de zi in proiectele active, in dialogul cu autoritatile, dar mai ales in santier. O buna parte din proiectele la care lucram - fie ca vorbim despre reabilitari energetice sau consolidari (cum sunt blocurile din Simleu Silvaniei sau cele din Buzau), despre locuinte NZEB pentru tineri (cum avem la Drobeta-Turnu Severin sau Alba Iulia), sau despre parteneriate transfrontaliere, cum este proiectul MAI de la Politia de Frontiera Varciorova - sunt posibile exclusiv datorita fondurilor europene/externe. Aceste investitii dau o noua fata oraselor in care traim si contribuie la acel sentiment tot mai real ca Romania poate oferi spatii publice comparabile cu cele din orice tara europeana in care am vrea sa traim - si nu este o exagerare. Este important de spus ca boom-ul din sectorul constructiilor - si, prin extensie, al proiectarii - din ultimii ani a fost direct proportional cu capacitatea Romaniei de a atrage si absorbi fonduri nerambursabile. In climatul economic actual, este evident ca, in lipsa acestui sprijin european, statul roman nu ar putea sustine acelasi volum de investitii din surse proprii. Programele precum PNRR, POR sau POIM au devenit un veritabil "life-line" economic, iar in anii recenti, investitiile publice in constructii au ajuns sa reprezinte pana la 8% din PIB - un nivel semnificativ, care trebuie mentinut si consolidat.
- Ce va aduce nou in domeniul arhitecturii si proiectarii adoptarea noului normativ de securitate la incendiu?
- Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu aduce schimbari substantiale in practica de proiectare, in special in zona constructiilor publice. Principalele modificari vizeaza redimensionarea cailor de evacuare, actualizarea criteriilor de compartimentare, limitarea materialelor admise in anumite scenarii si, mai ales, cresterea rigurozitatii in demonstrarea performantei de securitate la incendiu. Avem in derulare numeroase proiecte aflate in tranzitie intre vechiul si noul P118, iar in lipsa unei proceduri clare din partea IGSU si MLPDA privind aplicarea noilor norme, persista incertitudini legate de momentul receptiei: daca se pastreaza avizele ISU deja emise sau este necesara reautorizarea conform OMAI 180. Asteptam clarificari oficiale care sa stabileasca modul de aplicare pentru proiectele deja incepute. In acest context complex, echipa Quadratum si-a consolidat capacitatea de reactie prin intarirea competentelor interne. Tot mai multi colegi au obtinut, in urma reorganizarii examenelor de specialitate, calificari oficiale de verificatori sau experti tehnici pentru cerinta Cc. Aceasta evolutie reflecta optiunea noastra strategica de a integra profund in echipa intelegerea conformarii ISU - nu ca etapa separata sau formalitate birocratica, ci ca parte integranta a proiectarii de la bun inceput.
(articol aparut in revista Agenda Constructiilor, editia Mai 2025)
![]() Ionut Sava, directorul general al Quadratum Architecture: "In 2024, Quadratum Architecture si-a continuat dezvoltarea, consolidandu-si pozitia pe piata proiectarii prin implicarea in proiecte de referinta. Printre acestea se numara noul corp destinat tratamentului marilor arsi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta «Grigore Alexandrescu», finantat de Banca Mondiala, un proiect ce demonstreaza angajamentul fata de standardele inalte din sectorul medical. Un alt proiect important este restaurarea Palatului Administrativ din Bacau, monument istoric de categoria A, finantat prin PNRR, care a imbinat expertiza in restaurare cu respectul pentru patrimoniu. Totodata, construirea unei noi sectii oncologice la Spitalul Judetean Alba Iulia, finantata prin PNRR, reprezinta o contributie directa la imbunatatirea infrastructurii medicale si a serviciilor pentru comunitate. Pe langa aceste realizari, Quadratum Architecture si-a consolidat rolul de proiectant general, coordonand proiecte complexe, inclusiv in regim design & build. Aceasta abordare integrata a permis echipei sa gestioneze toate etapele unui proiect, de la concept si autorizare pana la executie si predare finala. Privind spre perioada 2026-2030, estimam o orientare tot mai pronuntata catre proiecte ce reflecta tranzitia catre sustenabilitate si digitalizare. Accentul va fi pus pe infrastructura, sectorul medical, prin continuarea investitiilor publice in spitale si modernizarea retelelor de sanatate, precum si pe sectorul logistic si industrial, prin dezvoltarea de centre logistice si parcuri industriale adaptate cerintelor tehnologice actuale. Ne propunem sa ramanem un partener strategic pentru beneficiarii publici si privati, oferind solutii integrate care raspund cerintelor unei piete aflate intr-o transformare continua. Adaptabilitatea si angajamentul fata de excelenta vor continua sa fie pilonii centrali ai strategiei de crestere. Din experienta noastra, una dintre cele mai mari dificultati intampinate consta in proiectele insuficient fundamentate in etapele preliminare, si care sunt ulterior preluate in cerintele beneficiarilor, limitand astfel posibilitatea de corectare. Tranzitia catre cerinte functionale si de performanta in detrimentul impunerii unor solutii insuficient fundamentate in fazele SF (Studiu de Fezabilitate) sau DALI (Documentatie de Avizare a Lucrarilor de Interventie) ar conferi flexibilitatea realizarii unor proiecte optime si corecte. Totodata, o atentie sporita in elaborarea studiilor specifice fiecarui obiectiv in fazele preliminare ar contribui la determinarea unor bugete adecvate si a unor termene realiste in etapele ulterioare de implementare. Observam, in prezent, o cerinta tot mai frecventa de a lucra in sistem BIM, cu obiectivul de a creste calitatea proiectelor din domeniul constructiilor, dar care implica costuri si resurse considerabil mai mari decat metodele traditionale. Consideram ca, inclusiv in acest caz, bugetele si timpul alocat proiectarii nu reflecta aceste noi cerinte, ceea ce limiteaza posibilitatea atingerii obiectivelor preconizate. Quadratum sustine investitiile in digitalizare si cresterea valorilor alocate proiectarii ca fiind esentiale in a face fata noilor provocari si pentru a asigura un nivel adecvat de calitate proiectelor viitoare".
(opinie aparuta in revista Agenda Constructiilor, editia Noiembrie/Decembrie 2024)
|