- In acest moment, suntem implicati intr-o serie ampla de proiecte de interes public, din rolul de proiectant general, care acopera domenii esentiale precum sanatatea, educatia, siguranta publica, patrimoniul si infrastructura urbana. Multe dintre acestea sunt proiecte complexe, cu cerinte tehnice speciale, finantate din surse europene sau guvernamentale, si implica o coordonare pe termen lung, pana la receptie. Un exemplu relevant este clinica de oncologie a Spitalului Judetean Alba Iulia, unde a inceput deja faza de executie, pe baza proiectului tehnic elaborat de echipa noastra. Proiectul, finantat prin PNRR, include dezvoltarea unui nou corp medical dedicat oncologiei, radioterapiei si cardiologiei interventionale. Este o investitie necesara si semnificativa pentru reteaua publica de sanatate, cu o infrastructura medicala de nivel inalt, adaptata cerintelor contemporane privind circuitele si dotarile spitalicesti.

In paralel, ne continuam activitatea intr-un proiect de lung parcurs, extrem de important din punct de vedere strategic. Este vorba despre noul corp destinat tratamentului marilor arsi din cadrul Spitalului Clinic de Urgenta pentru Copii "Grigore Alexandrescu". Proiectul are o istorie care incepe in 2017, fiind parte din cele patru centre de mari arsi planificate la nivel national. Echipa Quadratum a fost cooptata alaturi de proiectantul general, Politecnica Milano, pentru a asigura asistenta tehnica pe toata durata executiei si pana la receptia finala. Vorbim despre o investitie majora intr-o incinta spitaliceasca existenta, care ramane functionala pe durata lucrarilor - un context care a generat numeroase provocari neanticipabile in etapa de proiectare.

 

 

Etapizarea este complexa, iar exigentele sunt ridicate, dar rezultatul final va fi un centru medical de ultima generatie, cu saloane specializate pentru mari arsi si un total de zece sali de operatie, care va deservi nu doar un spital de categoria A, ci si unul dintre cele mai importante centre pediatrice din Romania. Este un proiect care solicita la maximum colaborarea dintre proiectare si executie si care va reprezenta, la final, un standard in infrastructura medicala romaneasca.

In ceea ce priveste Palatul Administrativ din Bacau - Monument Istoric Categoria A, lucrarile de executie au inceput deja, in urma finalizarii proiectului tehnic la sfarsitul anului 2024. Documentatia a obtinut aviz favorabil din partea Comisiei Nationale pentru Monumente Istorice, atat in etapa DTAC, cat si pentru proiectul tehnic, iar pana in prezent am reusit sa respectam toate termenele asumate, chiar si in conditiile in care o parte dintre studiile de fundamentare au necesitat completari si revizii consistente. Proiectul propune o interventie complexa, in care se imbina cerintele de echipare tehnica si functionala cu cele de siguranta la incendiu, intr-un cadru care respecta si valorifica identitatea istorica a cladirii. Este o interventie cu miza dubla - atat de conservare, cat si de eficientizare - care implica o coordonare atenta intre specialistii in patrimoniu, ingineri si autoritatile centrale.

In domeniul educational, ne aflam in pragul receptiei finale a unuia dintre cele mai reprezentative si personale proiecte ale noastre - Scoala si Biserica Labirint. Acest ansamblu reuneste doua functiuni distincte intr-o compozitie arhitecturala unica, in care scoala este amplasata deasupra unei placi casetate post-tensionate, iar biserica beneficiaza de o orga noua, realizata special pentru acest spatiu. Este un proiect care imbina maiestria artistica cu inovatia tehnica, intr-un gest de respect fata de traditie, dar cu mijloacele arhitecturii contemporane: beton aparent, acustica de ultima generatie si o viziune integratoare asupra spatiului educational si spiritual. In 2025, acest loc devine un exemplu viu ca arhitectura poate onora istoria unei comunitati de peste o suta de ani, oferindu-i, totodata, un cadru nou, coerent si durabil pentru viitor.

In paralel cu aceste investitii majore, avem in executie si doua interventii esentiale in judetul Mehedinti - reabilitarea sediului Inspectoratului Judetean de Politie din Drobeta-Turnu Severin si modernizarea Palatului Administrativ, sediul Prefecturii. Ambele sunt cladiri emblematice din perioada socialista, care, desi lipsite de protectie patrimoniala formala, au o valoare functionala, sociala si simbolica incontestabila. Ele fac parte din infrastructura critica a statului si merita aceeasi atentie si dedicare ca orice alt obiectiv de patrimoniu, pentru a putea deservi in mod eficient si responsabil generatiile viitoare, aflandu-se, totusi - in zone protejate cultural si, asadar, raspunzand pozitiv la rigorile specifice comisiei zonale. Este important de mentionat ca o buna parte dintre proiectele aflate in derulare beneficiaza de finantare prin PNRR si au, prin urmare, un orizont de finalizare bine definit. Acest context impune o dinamica accelerata a proiectarii si a executiei, intr-un cadru cu termene-limita clare, cel mai adesea fixate pentru inceputul anului 2026. In acest ritm, provocarea nu este doar tehnica, ci si una de organizare, coordonare interinstitutionala si rezilienta profesionala - aspecte in care Quadratum si-a antrenat constant echipa in ultimii ani.

 

 

- Pentru Quadratum, 2025 este in mare parte anul santierelor si al receptiilor - un an in care munca din fazele anterioare de fundamentare, autorizare si proiectare incepe sa prinda forma in realitate. Finalizam o serie de investitii publice, in special reabilitari energetice si consolidari incepute in primii ani ai PNRR, iar aceasta etapa de livrare ne permite nu doar validarea solutiilor propuse, ci si recalibrarea, acolo unde este cazul, a modului in care abordam viitoarele proiecte. Anul 2024 a fost marcat de o activitate intensa. Am incheiat documentatii tehnice pentru spitale, cladiri administrative si scoli, in paralel cu gestionarea unor faze de executie in proiecte din domeniul medical, educational si patrimonial. In primele luni din 2025, aceasta dinamica s-a mentinut, cu accent pe prezenta activa in santier si pe rolul nostru in asigurarea conformitatii in executie. Ne-am extins, de asemenea, portofoliul, cu proiecte noi in faza de lansare - printre care un bazin de inot finantat de CNI in municipiul Caracal si un ansamblu de locuinte NZEB pentru tineri in Alba Iulia. Sunt proiecte care confirma ca, dincolo de ciclurile mari de finantare, cererea publica de calitate arhitecturala si solutii tehnice coerente ramane constanta. Pe proiectele de tip design & build, lucram in stransa coordonare cu antreprenorii generali si echipele tehnice, cu un obiectiv clar: sa livram ceea ce am promis. Este un angajament care depaseste termenii contractuali - tine de modul in care intelegem profesionalismul si relatia pe termen lung cu beneficiarii si comunitatile. Privind spre orizontul 2026-2030, ne dorim sa putem sustine proiecte din ce in ce mai ambitioase - inclusiv cele de anvergura regionala sau nationala, cum ar fi centre medicale de referinta sau terminale aeroportuare. 

 

 

- Una dintre directiile esentiale in care investim in prezent, si care va modela strategic dezvoltarea noastra in anii urmatori, este digitalizarea. In 2025, aceasta nu mai este o optiune, ci o necesitate operationala - iar pentru noi, devine una dintre liniile prioritare de actiune. Am conturat intern o echipa dedicata exclusiv acestei tranzitii, cu focus pe automatizarea proceselor, dezvoltarea de solutii software personalizate si integrarea unor instrumente digitale care pot fluidiza fluxurile din toate departamentele. Un accent important il punem si pe integrarea progresiva a tehnologiilor bazate pe inteligenta artificiala, in special in acele segmente unde riscul de eroare umana este crescut - activitati repetitive, generare de rapoarte sau procesare de date intre platforme. Este, practic, singura zona in care putem interveni direct pentru a optimiza resursele, intr-un context in care bugetele de proiectare raman limitate, dar exigentele cresc. Astfel, reusim nu doar sa eficientizam timpul alocat de echipele implicate, ci si sa mentinem un nivel ridicat de acuratete si consistenta in livrabile.

Credem cu convingere ca Romania are un avantaj competitiv clar in aceasta directie: competentele din domeniul IT - validate international - pot fi transferate eficient catre industrii esentiale, precum constructiile si proiectarea. Intr-o piata emergenta, care nu este inca blocata de sisteme mostenite, avem ocazia sa implementam direct cele mai actuale si relevante instrumente de lucru, cu o deschidere reala spre inovatie. Pe termen mediu, prioritatile noastre vizeaza extinderea capacitatii tehnice si consolidarea echipei multidisciplinare. Daca in 2024 am conturat structura departamentului de inginerie de rezistenta, urmatorul pas firesc este dezvoltarea unui departament propriu de instalatii, alaturi de intarirea componentei de project management. Stabilizarea echipei si completarea acesteia cu specialisti seniori, cu experienta demonstrabila si expertiza recunoscuta in domenii-cheie, este un proces de durata, dar esential pentru maturizarea organizatiei.

Privind in perspectiva, ne dorim sa contribuim activ la conturarea unui cadru profesionist si stabil in piata constructiilor publice din Romania - un cadru in care calitatea, predictibilitatea si colaborarea reala sa devina repere constante. Vom continua sa investim in rigoare, in transparenta si in echipe capabile sa livreze nu doar proiecte, ci si incredere in rolul pe care arhitectura si ingineria il au in construirea unei societati functionale.

 

 

- La inceputul lui 2025, vedem un domeniu care incearca sa-si regaseasca directia intre imperativele de sustenabilitate si realitatea practica a resurselor disponibile. Noi traim aceasta tensiune zi de zi in proiectele active, in dialogul cu autoritatile, dar mai ales in santier. O buna parte din proiectele la care lucram - fie ca vorbim despre reabilitari energetice sau consolidari (cum sunt blocurile din Simleu Silvaniei sau cele din Buzau), despre locuinte NZEB pentru tineri (cum avem la Drobeta-Turnu Severin sau Alba Iulia), sau despre parteneriate transfrontaliere, cum este proiectul MAI de la Politia de Frontiera Varciorova - sunt posibile exclusiv datorita fondurilor europene/ externe. Aceste investitii dau o noua fata oraselor in care traim si contribuie la acel sentiment tot mai real ca Romania poate oferi spatii publice comparabile cu cele din orice tara europeana in care am vrea sa traim - si nu este o exagerare. Este important de spus ca boom-ul din sectorul constructiilor - si, prin extensie, al proiectarii - din ultimii ani a fost direct proportional cu capacitatea Romaniei de a atrage si absorbi fonduri nerambursabile. In climatul economic actual, este evident ca, in lipsa acestui sprijin european, statul roman nu ar putea sustine acelasi volum de investitii din surse proprii. Programele precum PNRR, POR sau POIM au devenit un veritabil "life-line" economic, iar in anii recenti, investitiile publice in constructii au ajuns sa reprezinte pana la 8% din PIB - un nivel semnificativ, care trebuie mentinut si consolidat. Chiar daca beneficiarii nostri sunt adesea primarii, consilii judetene, institutii ale statului, majoritatea proiectelor pe care le ducem la capat nu sunt politice. Dimpotriva - multe dintre ele transcend schimbarile de administratie si raman acolo pentru a deservi generatii intregi. Ne-am dori sa vedem mai multa continuitate institutionala in jurul acestor investitii - pentru ca, in esenta, orice proiect public matur nu mai este al unei echipe sau al unui mandat, ci al comunitatii a carei nevoie l-a generat si care il va folosi.

Intr-o perioada in care tendintele de izolare - economica, administrativa sau decizionala - sunt tot mai prezente, experienta noastra directa ne arata altceva: ca progresul real vine prin colaborare, prin deschidere si prin apartenenta la retele mai mari de resurse, de idei si de expertiza. Apartenenta la Uniunea Europeana ramane, fara indoiala, un motor economic esential pentru domeniul constructiilor publice din Romania.

Pe termen scurt, provocarile vor continua - birocratie, fragmentare, interpretari divergente ale reglementarilor. Dar pe termen mediu, credem ca se poate construi o cultura mai matura a spatiului public, una care sa nu aleaga intre eficienta si sens, intre sustenabilitate si viabilitate economica. Pentru asta, avem nevoie de profesionisti, de rigoare, dar si de o minima stabilitate - in legislatie, in prioritati si in respectul fata de munca celor care proiecteaza viitorul, la propriu.

 

 

- Adoptarea noului normativ de securitate la incendiu aduce schimbari substantiale in practica de proiectare, in special in zona constructiilor publice. Principalele modificari vizeaza redimensionarea cailor de evacuare, actualizarea criteriilor de compartimentare, limitarea materialelor admise in anumite scenarii si, mai ales, cresterea rigurozitatii in demonstrarea performantei de securitate la incendiu. Avem in derulare numeroase proiecte aflate in tranzitie intre vechiul si noul P118, iar in lipsa unei proceduri clare din partea IGSU si MLPDA privind aplicarea noilor norme, persista incertitudini legate de momentul receptiei: daca se pastreaza avizele ISU deja emise sau este necesara reautorizarea conform OMAI 180. Asteptam clarificari oficiale care sa stabileasca modul de aplicare pentru proiectele deja incepute. In acest context complex, echipa Quadratum si-a consolidat capacitatea de reactie prin intarirea competentelor interne. Tot mai multi colegi au obtinut, in urma reorganizarii examenelor de specialitate, calificari oficiale de verificatori sau experti tehnici pentru cerinta Cc. Aceasta evolutie reflecta optiunea noastra strategica de a integra profund in echipa intelegerea conformarii ISU - nu ca etapa separata sau formalitate birocratica, ci ca parte integranta a proiectarii de la bun inceput. Indiferent de titulatura formala, metodologia noastra interna presupune ca fiecare arhitect senior sa stapaneasca cerintele ISU de arhitectura, aplicandu-le inca din faza de concept si definirea temei. Aceasta abordare ne permite sa gandim spatii coerente si conforme, fara solutii artificiale "de salvare" in faze tarzii, si sa reducem semnificativ riscul de respingere sau blocaj in avizare. Noul normativ aduce, fara indoiala, un cadru mai exigent, dar nu lipsit de logica. El ofera inclusiv premisele pentru solutii bazate pe performanta, care pot fi adaptate particularitatilor constructiei. Dar pentru a functiona, aceasta deschidere trebuie sustinuta de o practica institutionala coerenta, cu ghiduri clare de aplicare, metodologii de tranzitie si disponibilitate reala la dialog intre proiectanti, verificatori, evaluatori si autoritati. Pentru noi, ramane esential sa livram nu doar proiecte conforme, ci functionale si ancorate in realitate. Iar asta presupune nu doar sa invatam noile reguli, ci sa contribuim activ la modul in care ele pot fi aplicate cu sens, pregatind cat mai multe receptii de succes. 

 

 

- Este deja un fapt bine cunoscut ca ne aflam intr-un climat economic fragil si imprevizibil, influentat de factori geopolitici si comerciali care depasesc granitele nationale. In acest context, la nivelul Comisiei Europene se discuta deschis despre posibilitatea reorientarii fondurilor din Mecanismul de Redresare si Rezilienta (PNRR) catre noi prioritati strategice - in special in zone precum apararea, securitatea energetica sau capacitatea de reactie rapida in situatii de criza. Astfel de ajustari bugetare risca sa afecteze investitiile planificate in infrastructura civila, verde sau digitala, cu impact direct asupra domeniilor in care activam.

In Romania, observam deja o incetinire semnificativa a ritmului investitiilor publice. Licitatiile intarzie, proiectele sunt amanate, iar autoritatile locale devin mai prudente in alocarea bugetelor. In acelasi timp, investitori privati care vedeau in Romania un potential de dezvoltare - chiar si in ciuda birocratiei - incep sa se reorienteze catre piete percepute ca mai stabile si mai previzibile. Intr-un astfel de context, adaptabilitatea devine esentiala nu doar pentru a livra in conditii mai dificile, ci si pentru a ne pozitiona acolo unde va fi nevoie de reconstructie si expertiza reala. Din punct de vedere geografic, cultural si profesional, Romania are toate premisele sa participe activ, atunci cand va fi posibil, la procesul de reconstructie a Ucrainei. Avem capacitatea si vointa de a contribui, dar este nevoie de continuitate in investitii si de politici care sa sustina nu doar proiectele, ci si oamenii care le fac posibile.

 

 

- Pentru ca Romania sa isi mentina o traiectorie economica sustenabila si favorabila mediului de investitii, este esential ca politicile publice sa sustina predictibilitatea, profesionalismul si calitatea in toate verigile lantului investitional. Acest lucru este cu atat mai important in sectorul proiectarii, unde ne confruntam cu o serie de presiuni structurale care, daca nu sunt adresate, vor afecta calitatea constructiilor publice in ansamblu. In momentul de fata, continuam sa licitam, in cadrul procedurilor "design & build", pe studii de fezabilitate realizate in 2019, 2020 sau 2021. Asta inseamna nu doar ca solutiile tehnice pot fi depasite, dar si ca preturile, inclusiv pentru proiectare, nu reflecta realitatea actuala. Intre timp, costurile pentru asigurarea serviciilor de proiectare au crescut constant: fie prin inflatie, fie prin necesitatea de a sustine un trai onorabil si salarii corecte pentru profesionistii din domeniu. Paradoxul este ca, desi proiectam din ce in ce mai bine, in conditii tot mai exigente si cu o complexitate tehnica ridicata, onorariile alocate proiectarii raman la acelasi nivel - de cele mai multe ori la acel "3%" aplicat mecanic din valoarea estimata a investitiei, fara vreo legatura reala cu volumul de munca, responsabilitatile asumate sau riscurile implicite. Vedem aceasta practica perpetuata inclusiv in licitatii de mari dimensiuni, cu obiective ambitioase si complexitate ridicata, dar cu bugete de proiectare insuficiente pentru a garanta servicii de calitate.

 

 

Este clar ca acest model nu mai poate sustine performanta profesionala. In acest sens, consideram esentiala o orientare concreta catre standardele europene, unde proiectarea este bugetata uzual la 5%-10% din valoarea investitiei, un prag care reflecta corect rolul critic pe care proiectarea il are in reusita oricarui proiect public.

Totodata, in ultimele luni, eliminarea beneficiilor fiscale pentru sectorul constructiilor - din care face parte si proiectarea - a generat efecte vizibile. Tot mai multe birouri mici isi restrang activitatea, amana angajarile sau reduc salariile. Nu este doar o impresie, ci un regres concret, intr-un domeniu unde oricum raportul munca - remuneratie era dezechilibrat.

In paralel, masurile care promoveaza digitalizarea si eficientizarea proceselor administrative sunt pasi necesari si bineveniti. Cu toate acestea, implementarea lor ramane neuniforma. Ne dorim, dincolo de orice reforma spectaculoasa, pur si simplu respectarea termenelor legale de emitere pentru documentatiile urbanistice si autorizari, acolo unde acest lucru nu este inca o constanta. Sunt autoritati care lucreaza corect si profesionist, care emit la timp si ofera predictibilitate, ceea ce dovedeste ca se poate. Este nevoie ca aceasta practica sa devina regula, nu exceptia. Romania are oameni calificati, are know-how, are instrumentele necesare. Ce lipseste, este un sistem care sa le valorifice corect. Ne dorim un cadru in care profesionistii sa poata lucra onest, predictibil si eficient, in care proiectele publice, odata pornite, sa fie duse la capat, indiferent de schimbarile administrative, si in care politicile fiscale si bugetare sa reflecte realitatea muncii si sa sustina dezvoltarea continua a unei bresle care, prin discretie si rigoare, construieste literalmente viitorul.