Piata materialelor de constructii utilizate la finisaje, evaluata la circa 1,5 miliarde euro anual, potrivit calculelor realizate de Agenda Constructiilor pe baza rezultatelor financiare ale companiilor din domeniu si datelor disponibile pentru fiecare sector in parte (lacuri/vopsele, placi ceramice, adezivi pentru finisaje, sape si sisteme pentru pardoseli, piatra naturala si gips-carton), a inregistrat, cantitativ, o stabilizare a vanzarilor din 2022 la nivelul anului anterior, in timp ce, valoric, trendul a fost ascendent, generat de cresterile de preturi. Potrivit raportarilor companiilor, pe unele segmente, precum cele de lacuri si vopsele din categoria mass market si placi ceramice, s-au consemnat chiar usoare contractii ale cererii, in timp ce pentru vopselele premium, produsele pe baza de piatra naturala si sisteme pentru pardoseli, au fost raportate cresteri, in special in a doua jumatate a anului 2022. Aceasta stagnare era de asteptat, dupa ce, in 2020, piata de finisaje a crescut in special datorita proiectelor demarate in anii anteriori si care au ajuns in etape finale de executie. In 2021, activitatea de constructii a fost afectata de amanarea startului noilor proiecte care erau programate inainte de pandemie, inclusiv in perioada de lockdown, acest blocaj producandu-si efectele in planul finisajelor in 2022 si, probabil, va mai continua o perioada, avand in vedere numarul relativ scazut de proiecte noi demarate in ultimii doi ani pe piata de cladiri rezidentiale si comerciale. Evolutia din 2023 se prefigureaza a fi pozitiva, dar sub dinamica inregistrata in anii anteriori pandemiei.

 

 

Cererea din 2022 a fost sustinuta, insa, de proiectele de renovari. Potrivit celor mai recente date publicate de Institutul National de Statistica (INS), in primele 11 luni ale anului 2022 volumul ajustat al lucrarilor de intretinere si reparatii curente a crescut cu 16,2%, iar al celor de reparatii capitale, cu 16,7%. Cresteri au avut loc si pe obiecte de constructii, la cladirile nerezidentiale (+20%) si la cele rezidentiale (+4,8%), dar acestea reprezinta, majoritar, proiecte demarate recent, care nu au ajuns in etapa de finisaje si, cel mai probabil, efectele acestor evolutii vor deveni vizibile pe aceasta piata incepand din a doua jumatate a anului 2023.

O tendinta majora remarcata in ultimii ani in sectorul materialelor pentru finisaje este reprezentata de cresterea lenta, dar constanta, a preferintei clientilor finali, in special, dar si a dezvoltatorilor pentru achizitia de materiale din game premium (in special in ceea ce priveste produsele decorative). Totodata, piata proiectelor de reabilitare termica ramane una de volum, in care achizitiile se fac, in continuare, pe considerente de pret. O alta tendinta recent remarcata in domeniu este orientarea producatorilor catre fabricatia de termosisteme, solutii integrate de izolatii si finisaje compatibile si care cresc performanta energetica a acestora si, implicit calitatea produsului final, eliminand o mare parte a erorilor de montaj.

 

 

Pentru 2023, operatorii de pe piata materialelor pentru finisaje estimeaza evolutii moderate ale businessurilor, avand in vedere incertitudinile si rasturnarile de situatie ce predomina economia de 3 ani, inflatia, directia pe care o va lua conflictul din Ucraina, dar si o orientare vizibila a sectorului de constructii catre infrastructura, avand in vedere finantarile majore ce vor intra in tara in aceasta directie. Pe termen mediu, se mentine potentialul de crestere a volumului lucrarilor de renovare, ce va genera o cerere semnificativa de materiale pentru finisare. Fonduri semnificative pentru consolidarea si reabilitarea cladirilor sunt alocate din Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR), circa 2,2 miliarde euro ce vor trebui cheltuite pana la finalul anului 2026. Potrivit datelor Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Administratiei (MDLPA), au fost aprobate deja aproape 1.300 de cereri de finantare pentru proiecte care acopera integral aceasta suma.

Conform INS, din totalul cladirilor la nivel national, imobilele rezidentiale ce trebuie reabilitate reprezinta o majoritate semnificativa. Potrivit datelor de pe piata, valoarea totala estimata a lucrarilor de renovare ajunge la circa 15 miliarde euro, daca se calculeaza o suma medie investita de 5.000 de euro pentru cele aproximativ trei milioane de apartamente construite inainte de 1989. Estimarile privind stocul de cladiri publice (potrivit unui studiu al BERD) indica o suprafata de aproximativ 31 milioane mp la nivel national, din care 9 milioane mp reprezinta unitati de sanatate, 15 milioane mp - imobile educationale si circa 7 milioane mp sunt cladiri administrative (primarii, biblioteci, muzee etc.).

 

 

In paralel, un inventar realizat de MDLPA cu privire la cladirile cu suprafetele de peste 500 mp detinute si ocupate de administratia publica centrala, indica un numar de 2.953 de imobile, cu o suprafata cumulata de aproximativ 6,7 milioane mp. Mai este de mentionat faptul ca fondul de cladiri din Romania a fost construit la standarde scazute in timpul regimului comunist, iar renovarea fondului existent a fost neglijata, fiind necesare lucrari ample de reabilitare.

Noile standarde NZEB, dar si programele europene dedicate, precum Renovation Wave sau Next Generation EU, vor modifica substantial cerintele de referitoare la cladiri si vor pune presiuni suplimentare asupra nevoii de renovare. De asemenea, o serie de cladiri clasificate cu risc seismic ridicat vor trebui consolidate. Ministerul Dezvoltarii a anuntat ca va consolida 238 de cladiri, blocuri de locuinte, spitale si scoli, cu finantare nerambursabila din PNRR, pana in luna februarie 2023 fiind semnate, in total, 168 de contracte de finantare, in valoare de 441 milioane de euro, pentru 238 cladiri aflate in 100 de localitati din Romania. Din total, 148 de proiecte, in valoare de 262 milioane de euro, vizeaza consolidarea seismica si renovarea energetica a 162 de cladiri publice, unitati medicale, de invatamant si sedii administrative, iar alte 20 de proiecte, in valoare de 179 milioane de euro, vizeaza consolidarea a 76 de cladiri rezidentiale multifamiliale. Cele mai multe contracte au fost semnate cu autoritatile locale din Bucuresti, Iasi, Constanta, Galati si Prahova.

Totodata, incepand din 2023, MDLPA deruleaza si Programul national de consolidare a cladirilor cu risc seismic ridicat, care, pentru anul in curs, are un buget alocat de 200 de milioane de lei din credite bugetare si 500 milioane de lei credite de angajament, iar finantarea este de 100%. Pana in prezent, pentru acest program au fost depuse cereri de finantare in valoare de 4,6 miliarde lei, pentru consolidarea a 277 de cladiri publice si blocuri de locuinte din intreaga tara, dintre care 128 sunt din municipiul Bucuresti.

In concluzie, chiar in pofida unei incetiniri a ritmului de evolutie a pietei de constructii, inclusiv materiale pentru constructii si finisaje, potentialul de dezvoltare ramane evident si nu este neglijat de producatori, care continua sa investeasca in capacitati, produse noi - adaptate noilor cerinte de mediu si eficienta si adaptarea fortei de munca.