Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Florin Georgescu, vicepresedinte al Consiliului de administratie si prim-viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Ágnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.

In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata ale evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

In primele interventii, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa urce in luna martie deasupra limitei de sus a intervalului de variatie al tintei stationare, pana la 4,95 la suta, nivel conform celui prognozat, de la 4,72 la suta in februarie. S-a remarcat ca, asa cum s-a anticipat, rata anuala a inflatiei a consemnat in trimestrul I o crestere mai accentuata decat cea din intervalul septembrie-decembrie 2017 si ca aceasta este atribuibila prioritar factorilor pe partea ofertei. Pe langa epuizarea efectelor temporare ale reducerilor/eliminarilor de impozite indirecte si taxe nefiscale operate in perioada similara a anului anterior, aceasta crestere a avut ca resorturi ajustarile de preturi administrate pe segmentele energie electrica, gaze naturale si energie termica, secondate de cresterea pretului combustibililor, in contextul maririi cotatiilor petrolului, mai temperata totusi decat cea asteptata.

In acelasi timp, membrii Consiliului au observat ca o contributie crescuta a fost adusa si de inflatia de baza. Aceasta si-a continuat accelerarea in trimestrul I, iar ritmul ei a depasit din nou asteptarile, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat marindu-se de la 2,5 la suta in decembrie 2017 la 3,0 la suta in martie 2018. S-a apreciat ca evolutia inflatiei CORE2 ajustat semnalizeaza o intensificare a presiunilor inflationiste pe partea cererii si pe cea a costurilor, in contextul pozitiei ciclice avansate a economiei si al conditiilor tensionate de pe piata muncii, aducandu-se ca argumente inclusiv caracterul generalizat al cresterii preturilor incluse in acest indice, precum si ascensiunea mai ampla consemnata pe segmentul serviciilor, doar partial atribuibila deprecierii usoare a leului in raport cu euro. S-au facut mentiuni si la eventuale efecte indirecte mai mari ale cresterii cotatiei petrolului si a preturilor unor utilitati, sugerate si de continuarea ajustarii ascendente a asteptarilor inflationiste pe termen scurt.

In discutia privind pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca datele statistice revizuite indica o decelerare a cresterii economice in trimestrul IV 2017 doar usor mai pronuntata decat cea estimata anterior, dinamica ei anuala mentinandu-se robusta, la 6,7 la suta. Totodata, structura generala a determinantilor sai a cunoscut ajustari minore, in conditiile in care contributia majoritara, dar in diminuare, a consumului gospodariilor populatiei a fost usor revizuita in jos, la fel ca si aportul pozitiv in crestere al formarii brute de capital fix, concomitent cu reconfirmarea valorii negative marite a exportului net; aceasta reflecta accentuarea ecartului negativ dintre dinamica anuala a exporturilor si cea a importurilor, contribuind la accelerarea adancirii deficitului de cont curent, care pe ansamblul anului 2017 a ajuns la 3,4 la suta din PIB.

In acelasi timp, s-a aratat ca decelerarea expansiunii economice este asteptata sa cunoasca o relativa temperare in semestrul I 2018 in raport cu trimestrul IV 2017, data fiind previzibila reintensificare sensibila a ritmului ei trimestrial in intervalul ianuarie-martie, succedata doar de o usoara incetinire a acestuia in trimestrul II. S-a observat ca un asemenea context face probabila prelungirea trendului lent crescator al excedentului de cerere agregata in prima parte a anului curent si ca reevaluarea consistenta in jos a amplitudinii lui estimate pentru anul 2017 si in perspectiva este consecinta revizuirii ample de catre INS a seriei istorice de date privind PIB. S-a apreciat ca, potrivit datelor cu frecventa ridicata, consumul privat a constituit probabil si in trimestrul I motorul cresterii economice inca robuste, dar si principalul determinant al incetinirii acesteia, in timp ce un aport pozitiv in crestere la dinamica PIB este posibil sa-l fi adus formarea bruta de capital fix, sub impulsul inviorarii constructiilor nerezidentiale si a celor ingineresti. In schimb, in cazul exportului net e posibila mentinerea sau chiar marirea contributiei negative, membrii Consiliului considerand preocupanta dinamica anuala in continua crestere a importurilor de bunuri si servicii si accelerarea in primele luni din acest an a cresterii deficitului de cont curent in raport cu perioada similara din 2017. A fost remarcata totodata scaderea in termeni anuali a volumului investitiilor straine directe.

Membrii Consiliului au evidentiat tensiunile ridicate de pe piata muncii, anticipate sa persiste, date fiind inclusiv cele mai recente date si rezultate ale unor sondaje de specialitate, indicand totusi o moderare usoara a asteptarilor privind angajarile in perspectiva apropiata. S-a remarcat ca si in primele luni ale acestui an efectivul salariatilor din economie a continuat sa atinga noi maxime, in paralel cu temperarea avansului sau in termeni anuali - atribuibila de aceasta data si aportului sectorului bugetar - si ca rata somajului BIM a coborat la un nou minim istoric in luna martie, de 4,5 la suta. S-a considerat ca presiunile asupra salariilor ar putea fi mai mari decat cele sugerate de aceste date, in conditiile in care deficitul acut de forta de munca inalt calificata si continuarea emigratiei sunt de natura sa nu favorizeze noi recrutari si sa intensifice competitia pentru personalul existent. In acest context, s-a observat ca ritmul anual de crestere a castigului salarial mediu brut nominal s-a reaccelerat in februarie, indicatorul ajustat cu influenta transferarii contributiilor sociale revenind astfel la un nivel de doua cifre, exclusiv pe seama evolutiilor din sectorul privat. S-a sesizat ca, pe fondul cresterii consistente din ultimii ani, raportul dintre salariul minim pe economie si castigul salarial mediu brut a avansat dincolo de zona mediana a valorilor prevalente in plan european, depasind in 2017 nivelul de 45 la suta. Si dinamica anuala a costurilor salariale unitare din industrie s-a reamplificat in februarie, mai cu seama in industria prelucratoare, inclusiv ca urmare a slabirii avansului productivitatii muncii.

In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au apreciat ca acestea au continuat sa-si atenueze caracterul acomodativ in luna aprilie. S-au facut referiri la cresterea si mentinerea principalelor cotatii ale pietei monetare interbancare deasupra ratei dobanzii de politica monetara ulterior initierii de catre BNR a operatiunilor de atragere de depozite la termen cu alocare integrala, precum si la relativa stabilitate manifestata de cursul de schimb al leului. A fost evidentiata si tendinta de marire in primul trimestru a ecartului dintre rata dobanzii la creditele noi si cea aferenta depozitelor noi la termen, anticipandu-se insa ca aceasta se va inversa, pe masura consolidarii efectelor intaririi de catre BNR a controlului exercitat asupra lichiditatii de pe piata monetara, implicand si o crestere a competitiei intre banci pentru atragerea de rezerve, eventual potentata de initiativa Ministerului Finantelor Publice de a emite titluri de stat pentru populatie. Din aceasta perspectiva, s-a considerat ca transmisia efectelor asupra pietei a masurilor de politica monetara adoptate in lunile anterioare nu s-a epuizat inca.

Membrii Consiliului au observat ca avansul in termeni anuali al creditului acordat sectorului privat s-a mentinut in martie constant, la 6,1 la suta, in conditiile accelerarii usoare a cresterii creditului acordat populatiei, compensata ca impact de decelerarea dinamicii imprumuturilor societatilor nefinanciare. Cresterea creditului a continuat sa fie antrenata doar de componenta in lei, a carei pondere in total a urcat la 63,6 la suta.

In discutiile referitoare la evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noua prognoza pe termen mediu reconfirma in linii generale coordonatele prognozei publicate in Raportul asupra inflatiei din februarie 2018, traiectoria previzionata a ratei anuale a inflatiei fiind doar usor revizuita in sus pe termen scurt si marginal in sens descendent pe orizontul mai indepartat de timp. Astfel, dupa o noua previzibila crestere in luna aprilie, rata anuala a inflatiei este asteptata sa ramana timp de mai multe luni in jurul nivelului inalt astfel atins, pentru ca la finele anului curent sa revina in proximitatea limitei de sus a intervalului tintei, la 3,6 la suta, iar apoi sa coboare, dar sa se si cantoneze in jumatatea lui superioara, ajungand la finalul orizontului prognozei la nivelul de 3 la suta, marginal inferior celui anticipat anterior, de 3,1 la suta.

In interventiile lor, membrii Consiliului au aratat ca ampla fluctuatie ce va caracteriza evolutia probabila a inflatiei in anul 2018, precum si revizuirea usoara in sens ascendent a pattern-ului acesteia pe termen scurt, sunt atribuibile actiunii factorilor pe partea ofertei, constand in cresteri mari inregistrate recent de toate componentele exogene ale IPC si in efectele de baza asociate, ce se vor manifesta incepand cu trimestrul IV 2018. Principalele influente provin din majorarile semnificative din ultimele luni ale preturilor energiei electrice si gazelor naturale, precum si din accelerarea cresterii pretului combustibililor, in conditiile ascensiunii cotatiilor petrolului si ale reintroducerii supraaccizei la carburanti; efecte similare deriva si din cresterea pretului produselor din tutun, in principal ca urmare a majorarii accizei specifice si intr-o masura mai mica din marirea preturilor LFO.

Unii membrii ai Consiliului au subliniat ca probabila urcare mai pronuntata si relativ persistenta a ratei anuale a inflatiei semnificativ deasupra limitei de sus a intervalului tintei risca sa dezancoreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu si sa genereze pe aceasta cale efecte secundare importante, mai ales pe fondul presiunilor in urcare ale factorilor fundamentali, implicit sa amplifice eforturile si costurile readucerii sub control a inflatiei. In conjunctura actuala, riscul este amplificat de potentiala crestere peste asteptari a unor preturi administrate, dar mai ales a pretului international al petrolului, relevanta fiind considerata, de asemenea, relatia dintre preturile interne si dinamica cursului de schimb al leului. S-a subliniat in acest context, in mod repetat, nevoia ancorarii anticipatiilor pe termen mediu si a calmarii celor pe termen mai scurt, inclusiv din perspectiva credibilitatii bancii centrale.

S-a aratat in acelasi timp ca inflatia de baza este asteptata sa-si continue accelerarea de-a lungul intregului orizont de prognoza, chiar daca intr-un ritm mai temperat decat in prognoza anterioara, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat fiind anticipata sa urce la 3,4 la suta in decembrie 2019 si apoi la limita de sus a intervalului tintei in martie 2020; astfel, componenta de baza a inflatiei este unica responsabila de cantonarea ratei anuale prognozate a inflatiei in jumatatea superioara a intervalului tintei, pe parcursul anului 2019 si ulterior.

S-a sesizat ca pozitionarea relativ mai joasa a traiectoriei prognozate a ratei anuale a inflatiei CORE2 ajustat este consecinta cvasi-integrala a reevaluarii in sens descendent, atat retrospectiv, cat si in perspectiva, a amplitudinii estimate ale gap-lui pozitiv al PIB, in contextul revizuirii ample a seriei istorice de date privind crestere economica. S-a observat ca, desi relativ diminuate in raport cu prognoza anterioara, presiunile inflationiste generate de pozitia ciclica a economiei sunt asteptate sa-si continue cresterea in prima parte a acestui an si apoi sa se mentina aproape neschimbate pana spre mijlocul anului viitor; totodata, descresterea lor pe orizontul mai indepartat de timp va fi probabil mai inceata, in conditiile in care reintrarea deviatiei pozitive a PIB pe o traiectorie descendenta se anticipeaza a avea loc doar spre mijlocul anului viitor, respectiv cu o intarziere de aproape doua trimestre fata de prognoza anterioara, iar ritmul restrangerii ulterioare a acesteia este sensibil mai lent. Pe deasupra, presiuni inflationiste usor mai intense, chiar si in raport cu prognoza din februarie, sunt anticipate sa decurga, mai cu seama in prima parte a orizontului prognozei, din trendul mai pronuntat ascendent al anticipatiilor inflationiste pe termen scurt, iar unele relativ mai temperate initial, dar in crestere progresiva, din dinamica preturilor importurilor.

Evaluand noul pattern anticipat al excedentului de cerere agregata, membrii Consiliului au remarcat ca previziunile actualizate reconfirma dinamica cresterii economice prognozata anterior pentru anul in curs, dar o revizuiesc considerabil in sus pe cea aferenta anului 2019. Prin urmare, se anticipeaza o decelerare relativ pronuntata a expansiunii economice in 2018, succedata insa de o incetinire sensibil temperata in 2019, ritmul ei prognozat ramanand astfel deasupra celui potential in 2018 si coborand doar usor sub acesta in anul urmator. S-a aratat ca perspectiva presupune o relativa atenuare, inclusiv in raport cu prognoza precedenta, a caracterului expansionist al politicii fiscale in 2018, urmata de imprimarea unui caracter cvasi-neutru acesteia in 2019, precum si o temperare notabila a cresterii venitului disponibil real al populatiei pe orizontul prognozei. Ea prezuma totodata ca pe parcursul acestui an conditiile monetare isi vor atenua sensibil caracterul acomodativ si ca spre finele anului 2019 acestea vor deveni marginal restrictive, avand, insa, ca ipoteze si o relativa imbunatatire a absorbtiei fondurilor europene, precum si ameliorarea perspectivei cresterii economice in zona euro/UE si pe plan global.

Membrii Consiliului au evidentiat rolul determinant pe care va continua probabil sa-l detina consumul privat in cresterea economica, chiar daca in diminuare, precum si cerinta sporirii aportului formarii brute de capital fix, anticipat a fi modest si in acest an, dar in usoara ascensiune. Din aceasta perspectiva a fost reiterata importanta investitiilor publice si a fondurilor europene, dar si a increderii investitorilor locali si a celor nerezidenti, conditionata de fundamentele economiei, inclusiv de calitatea mediului de afaceri, a cadrului de guvernanta si a celui legislativ. S-a observat, totodata, ca exportul net este asteptat sa-si mareasca contributia negativa la cresterea PIB si s-au exprimat preocupari legate de probabila mentinere pe un trend ascendent a ponderii deficitului de cont curent in PIB, subliniindu-se nevoia de evitare/minimizare a pierderilor de competitivitate a economiei.

In urma analizei, membrii Consiliului au considerat ca actualul context reclama continuarea ajustarii conduitei politicii monetare prin cresterea cu inca 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara. In sprijinul abordarii au fost invocate si riscurile in sens ascendent la adresa perspectivei inflatiei induse de gradul inalt de tensionare a pietei muncii si de deficientele ei structurale, cu potential impact peste asteptari asupra dinamicii salariilor, implicit asupra costurilor firmelor. Au fost semnalate si caracteristicile executiei bugetare din primul trimestru al anului, precum si eventuala crestere relativ mai solida a economiei zonei euro si a celei globale in 2018, in contextul expansiunii sincronizate peste trend a economiilor dezvoltate si a celor emergente, favorizata si de prelungirea caracterului relaxat al conditiilor financiare, precum si de stimulul fiscal aplicat economiei americane. Unii membri ai Consiliului au subliniat ca ridicarea ratei dobanzii de politica monetara este necesara si pentru a proteja credibilitatea bancii centrale in contextul actual.

Membrii Consiliului au apreciat aceste riscuri ca fiind dominante in actualul context. Au fost insa remarcate si incertitudinile legate de realizarea investitiilor publice si a programului de atragere de fonduri europene. S-au facut, de asemenea, referiri la tendinta increderii populatiei si a companiilor, precum si la potentialul impact mai mare exercitat asupra venitului disponibil real al populatiei de majorarea pretului combustibililor si a tarifelor unor utilitati.

Din perspectiva mediului extern, au fost mentionate persistenta inflatiei scazute in zona euro si in alte tari din UE, precum si conduita politicilor monetare ale bancilor centrale majore, o relevanta sporita fiind atribuita abordarii BCE si celei a bancilor centrale din regiune. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou importanta unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie. S-au evidentiat si riscurile la adresa perspectivei cresterii economice in zona euro si la nivel global venite din eventuala escaladare a protectionismului comercial si a unor tensiuni geopolitice.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate majorarea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, de la nivelul de 2,25 la suta, majorarea la 1,50 la suta a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit, de la 1,25 la suta si cresterea ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta, de la 3,25 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.