Agenda Constructiilor
Luni, 19 August 2019
 
Home - Stiri - Oportunitati & Comunicate - BNR: Grad de incordare ridicat al pietei muncii, care continua sa creasca in 2019
BNR: Grad de incordare ridicat al pietei muncii, care continua sa creasca in 2019
Oportunitati & Comunicate Publicat de Stelian DINCA 23 Mai 2019 06:23
Membri ai Consiliului de administratie al Bancii Nationale a Romaniei prezenti la sedinta: Mugur Isarescu, presedinte al Consiliului de administratie si guvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Eugen Nicolaescu, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Liviu Voinea, membru al Consiliului de administratie si viceguvernator al Bancii Nationale a Romaniei; Marin Dinu, membru al Consiliului de administratie; Daniel Daianu, membru al Consiliului de administratie; Gheorghe Gherghina, membru al Consiliului de administratie; Agnes Nagy, membru al Consiliului de administratie; Virgiliu-Jorj Stoenescu, membru al Consiliului de administratie.
In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind caracteristicile recente si prognoza actualizata a evolutiilor macroeconomice pe termen mediu prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.
Examinand comportamentul recent al inflatiei, membrii Consiliului au reliefat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa creasca deasupra intervalului tintei in perioada recenta, urcand de la 3,83 la suta in februarie, la 4,03 la suta in martie si la 4,11 la suta in aprilie - semnificativ peste nivelul prognozat. S-a observat ca pe parcursul primelor luni ale anului, rata anuala a inflatiei a mers consistent in sens opus previziunilor si ca toate componentele majore ale IPC au inregistrat cresteri lunare peste asteptari. Determinante pentru reaccelerarea inflatiei au fost evolutiile de pe segmentele legume si fructe, produse din tutun si combustibili, dar si dinamica componentei de baza a inflatiei.
S-a sesizat ca rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat a crescut sensibil mai alert decat s-a anticipat - urcand la 3 la suta in aprilie de la 2,4 la suta in decembrie 2018 - si ca ascensiunea ei a fost sustinuta in acest interval de toate subcomponentele, dar mai cu seama de dinamica preturilor serviciilor, reflectand in buna masura influentele slabirii leului in raport cu euro si impactul noii taxe instituite in sectorul telecom.
Potrivit opiniei exprimate de mai multi membri ai Consiliului, evolutia de ansamblu a inflatiei de baza continua sa indice presiuni inflationiste pe partea cererii si a costurilor salariale, in consonanta cu pozitia ciclica a economiei si cu dinamizarea consumului privat in trimestrul IV 2018 - probabil prelungite in trimestrul I 2019 -, precum si cu ampla crestere a dinamicii anuale a costului salarial unitar din industrie in primele luni ale anului. S-a considerat ca semnale relevante din perspectiva presiunilor inflationiste din economie transmite si tendinta usor ascendenta din primul trimestru a dinamicii anuale a preturilor de productie din industrie pentru piata interna pe segmentul bunurilor de consum, alaturi de revizuirea considerabila in sus a deflatorului PIB pentru trimestrul IV 2018, si de recenta ajustare semnificativa in sens crescator a asteptarilor inflationiste pe termen scurt. Unii membri ai Consiliului au accentuat ca tensiunile de pe piata muncii favorizeaza cresterea costurilor unitare cu munca si, implicit, presiunile inflationiste, notand totodata ca acesta este un fenomen general in economiile emergente din Europa Centrala si de Rasarit.
Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca cea de-a doua varianta provizorie a datelor statistice reconfirma avansul economic de 4,1 la suta in termeni anuali in trimestrul IV 2018, dar in conditiile unei incetiniri mai modeste a ritmului trimestrial, implicand o majorare ceva mai pronuntata in aceasta perioada a excedentului de cerere agregata fata de cea anticipata in prognoza din luna februarie. S-au examinat principalele revizuiri la nivelul componentelor PIB si implicatiile lor, evidentiindu-se scaderea aportului consumului gospodariilor populatiei si cresterea celui al variatiei stocurilor, cea din urma ramanand astfel, principalul determinant al expansiunii economice pentru al treilea trimestru consecutiv. S-au punctat si dimensiunea nemodificata a contributiei negative aduse la cresterea economica de formarea bruta de capital fix si scaderea aportului negativ al exportului net, in contextul unei revizuiri mai pronuntate in sus a dinamicii exporturilor de bunuri si servicii, fata de cea aferenta importurilor, ambele fiind astfel in crestere in raport cu trimestrul III. Potrivit noilor date, deficitul balantei bunurilor si serviciilor a continuat sa creasca sensibil in termeni anuali in trimestrul IV 2018, la fel ca si deficitul de cont curent.
S-a observat ca se reconfirma cresterea economica de 4,1 la suta estimata anterior pentru anul 2018, dar ca, in contextul noilor date, principalul ei determinant il constituie variatia stocurilor, succedata de consumul gospodariilor populatiei, cu un aport revizuit in jos, in timp ce formarea bruta de capital fix si exportul net actioneaza in sensul erodarii cresterii economice. A fost subliniata din nou marirea deficitului de cont curent la 4,5 la suta din PIB in anul 2018, de la 3,2 la suta in anul anterior, concomitent cu scaderea gradului de acoperire a acestuia cu fluxuri de capital autonom.
Membrii Consiliului au convenit ca, potrivit noilor date si evaluari, este de asteptat o crestere economica solida in termeni anuali si in prima jumatate a anului 2019, in conditiile unor usoare fluctuatii ale avansului trimestrial, astfel incat deviatia pozitiva a PIB este posibil sa creasca in acest interval in linie cu prognoza din luna februarie. S-au reiterat insa incertitudini asociate noilor masuri fiscale si bugetare si implicatii asupra cererii agregate si nivelului PIB potential.
S-a remarcat ca evolutia indicatorilor cu frecventa ridicata indica consumul privat drept motor al cresterii economice in trimestrul I 2019, sugerand si o ameliorare a impactului formarii brute de capital fix. In schimb, este posibila o marire a contributiei negative a exportului net, data fiind accelerarea puternica a cresterii in termeni anuali a deficitului balantei comerciale in primele trei luni ale anului, in conditiile unei scaderi mai pronuntate a dinamicii exporturilor de bunuri si servicii comparativ cu cea a importurilor. Continuarea adancirii, pe acest fond, a deficitului de cont curent fata de perioada similara a anului trecut a fost considerata ingrijoratoare de catre unii membrii ai Consiliului.
A fost readus in discutie gradul de incordare a pietei muncii, care si-a prelungit probabil trendul crescator in trimestrul I 2019 - dupa varful post-criza atins in intervalul precedent -, in conditiile in care, rata somajului a coborat in februarie si s-a mentinut in martie la un nou minim istoric, iar efectivul salariatilor din economie a ajuns la noi maxime. Au fost evocate si intentiile de angajare pentru viitorul apropiat indicate de cele mai recente sondaje de specialitate, dar si capacitatea limitata de raspuns pe acest orizont a unor masuri care sa corecteze problemele structurale ale pietei, precum insuficienta personalului calificat si discordanta dintre pregatirea fortei de munca disponibile si cerintele angajatorilor. S-a apreciat ca, pe acest fond, presiunile asupra salariilor se vor mentine ridicate, avand in vedere si noi majorari semnificative aplicate salariului minim brut pe economie si salariilor din sectorul public. S-a observat ca dinamica anuala a castigului salarial mediu brut nominal a atins in trimestrul I 2019 al doilea varf al perioadei post-2009, iar cea a castigului salarial mediu net real a revenit pe palierul de doua cifre, la fel ca si variatia anuala a costului salarial unitar din industrie, care s-a cvasi-dublat fata de trimestrul anterior.
In discutiile privind conditiile monetare, membrii Consiliului au evidentiat cresterea consemnata in aprilie de principalele cotatii ROBOR - implicit de ecartul lor pozitiv fata de rata dobanzii de politica monetara -, dar si ascensiunea relativ mai ampla a ratei dobanzii la tranzactiile de pe piata monetara interbancara, urmata, insa, in luna mai de o ajustare descendenta, chiar si in conditiile controlului asupra lichiditatii de pe piata monetara exercitat de banca centrala prin atragerea de depozite la termen. S-au facut referiri si la scaderea inregistrata in martie de rata medie a dobanzii la depozitele noi la termen ale societatilor nefinanciare si la stagnarea celei aferente plasamentelor similare ale populatiei - considerata defavorabila economisirii -, precum si la temperarea semnificativa in aceeasi luna a cresterii ratei medii a dobanzii la creditele noi. Au fost reliefate incertitudinile mari generate in acest context de intrarea in vigoare, incepand cu 2 mai, a nivelului de 2,36 la suta al noului indice de referinta pentru creditele acordate populatiei, IRCC - calculat pe baza datelor din trimestrul IV 2018 si aplicabil in trimestrul II 2019 -, fiind discutate si implicatiile acestei schimbari asupra transmisiei si conduitei politicii monetare, si, in final, asupra intregului cadru al acestei politici. A fost subliniata relativa stabilizare recenta a cursului de schimb leu/euro, apreciindu-se, insa, ca in conditiile continuarii deteriorarii pozitiei externe a economiei, evolutia lui viitoare ramane preocupanta din perspectiva inflatiei si a increderii in moneda nationala, mai ales in ipoteza unei schimbari bruste a sentimentului pietei financiare internationale si/sau a modificarii perceptiei asupra riscului asociat economiei/pietei financiare locale.
S-a observat ca cresterea anuala a creditului acordat sectorului privat s-a temperat usor si in luna martie, dar a ramas robusta, la 7,7 la suta, in conditiile in care scaderea dinamicii componentei in lei - regasita in principal la nivelul creditelor de consum si atribuibila mai cu seama unor efecte de baza - a fost in mare parte contrabalansata ca impact de atenuarea declinului creditului in valuta, alaturi de efectul statistic al majorarii cursului de schimb al leului. Ponderea in total a componentei in lei s a marit la 65,8 la suta.
Referitor la evolutiile viitoare, membrii Consiliului au aratat ca rata anuala a inflatiei va ramane probabil in acest an deasupra intervalului tintei, peste nivelurile anticipate anterior, pentru ca apoi sa revina, dar sa se si mentina in jumatatea de sus a intervalului, la valori usor superioare celor evidentiate in prognoza publicata in Raportul asupra inflatiei din februarie 2019. Astfel, ea este asteptata sa ajunga la 4,2 la suta in decembrie 2019 si la 3,4 la suta la finele orizontului proiectiei, fata de nivelurile corespunzatoare previzionate anterior, de 3,0 la suta, respectiv 3,1 la suta.
S-a remarcat ca relativa inrautatire a perspectivei pe termen scurt a inflatiei este atribuibila in principal actiunii factorilor pe partea ofertei, care, contrar previziunilor anterioare, a redevenit si va ramane probabil inflationista in 2019, preponderent pe seama evolutiilor de pe segmentele LFO, tutun si combustibili, dar si ca urmare a impactului one-off al noii taxe impuse sectorului telecom. In acest context, unii membri ai Consiliului au scos in evidenta caracterul temporar al plasarii ratei anuale a inflatiei peste limita de sus a intervalului tintei, invocand efectele de baza dezinflationiste ce se vor manifesta in primele luni din anul viitor - asociate recentelor socuri adverse pe partea ofertei -, dar si posibile corectii de preturi pe segmentul legumelor si fructelor. S-a convenit ca perspectiva componentelor exogene ale IPC ramane totusi deosebit de incerta in contextul actual, ca mariri peste asteptari sunt posibile, mai cu seama in cazul preturilor administrate si in cel al preturilor unor produse agroalimentare si ale combustibililor - sensibile la miscarile cotatiilor internationale.
Totodata, s-a aratat ca presiunile inflationiste ale factorilor fundamentali sunt asteptate sa creasca progresiv de-a lungul orizontului prognozei, si chiar usor mai evident pe segmentul mai indepartat de timp decat in proiectia anterioara, avand ca surse probabile pozitia ciclica a economiei, ajustarea ascendenta a anticipatiilor inflationiste pe termen scurt si cresterea sustinuta a costurilor salariale, precum si ascensiunea dinamicii preturilor importurilor, inclusiv ca efect al evolutiei cursului de schimb al leului. Pe acest fond, dar si ca urmare a impactului noii taxe asupra tarifelor la telefonie si abonamente radio-TV, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat este asteptata sa urce in primele patru trimestre semnificativ peste valorile prognozate anterior si chiar peste intervalul tintei - la 3,8 la suta in decembrie 2019, fata de 3,3 la suta, in prognoza precedenta -, iar apoi sa revina si sa se mentina marginal sub sau la limita superioara a intervalului, pe un palier usor superior celui anticipat anterior.
Referitor la viitorul pozitiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat ca, similar prognozei precedente, ritmul anual al expansiunii economice este asteptat sa decelereze in 2019 si 2020, dar sa se mentina semnificativ si apoi marginal peste cel potential - anticipat a fi afectat, la randul sau, de masurile recent implementate, dar si de declinul anterior al investitiilor, suprapuse deficientelor structurale persistente ale economiei; perspectiva implica cresterea si ramanerea ulterioara a excedentului de cerere agregata la valori comparabile celor din prognoza anterioara.
Potrivit evaluarii membrilor Consiliului, consumul privat isi va consolida rolul de cvasi-unic determinant al expansiunii economice, sub impactul stimulativ al cresterii venitului disponibil real, pe seama majorarii salariilor - posibil chiar peste asteptari, in contextul tensionat al pietei muncii -, dar si a maririi transferurilor sociale. In schimb, in pofida recentei inviorari a constructiilor si absorbtiei fondurilor europene, o redresare evidenta a investitiilor se apreciaza a fi improbabila, date fiind constrangerile venite din constructia programului bugetar, precum si din frecventele masuri si modificari legislative implementate in ultimii ani, de natura sa afecteze profiturile si increderea companiilor, dar si dinamica investitiilor straine directe. Totodata, conduita viitoare a politicii fiscale si a celei de venituri ramane marcata de mari incertitudini.
Ingrijoratoare a fost considerata perspectiva deteriorarii in continuare a exportului net si, implicit, a contului curent, de natura sa induca riscuri la adresa inflatiei, pe calea cursului de schimb, dar si la adresa sustenabilitatii cresterii economice. Membrii Consiliului au reiterat ca actualul dezechilibru extern - singular in regiune, ca dimensiune si tendinta - rezulta din dinamica superioara a absorbtiei interne in raport cu cea a productiei autohtone, precum si din probleme de competitivitate non-pret ale economiei romanesti, localizate in anumite sectoare de productie. Unii membri ai Consiliului au subliniat ca o corectie controlata a acestui dezechilibru reclama o ajustare bugetara, alaturi de reforme structurale, care reclama insa timp.
S-a observat ca perspectiva exportului net reflecta si o slabire a cererii externe, in conditiile decelerarii mai pronuntate a cresterii economice in zona euro/UE presupuse de actuala prognoza, fiind evocate si riscurile sporite induse de razboiul comercial, dar si avansul peste asteptari consemnat in trimestrul I 2019 de economiile majore, inclusiv de cea a zonei euro. S-au facut, de asemenea, referiri la conduita probabila a politicii monetare a BCE si a altor banci centrale mari, precum si la atitudinea bancilor centrale din regiune, inclusiv in contextul discutarii ipotezei privind atenuarea treptata a caracterului acomodativ al conditiilor monetare, inglobata in prognoza actualizata. Unii membri ai Consiliului au notat ca presiuni inflationiste pronuntate exista si in alte economii din regiune, pe fondul penuriei de forta de munca. Dar ca in acele economii balantele externe sunt mai favorabile decat la noi.
In acelasi context s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, in vederea ancorarii anticipatiilor inflationiste si a readucerii ratei anuale a inflatiei in linie cu tinta de inflatie, in conditii de protejare a stabilitatii financiare. Totodata, membrii Consiliului au subliniat necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, care sa evite o supraimpovarare a politicii monetare, cu efecte indezirabile in economie; un mix echilibrat de politici este necesar si pentru ajustarea controlata a deficitului de cont curent. In acelasi timp, s-a apreciat ca, date fiind conditiile macroeconomice si riscurile interne si externe, un control intarit asupra lichiditatii de pe piata monetara este esential.
In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, concomitent cu intarirea controlului asupra lichiditatii de pe piata monetara; totodata, a decis mentinerea ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.
 
ACAD

Autentificare

Revista Agenda Constructiilor editia nr. 144 (August 2019)
ROCKWOOL 196
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023
Carpatcement 196
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023