In cadrul sedintei, Consiliul de administratie a discutat si adoptat decizia de politica monetara, pe baza datelor si analizelor privind evolutiile macroeconomice, financiare si monetare curente si de perspectiva prezentate de directiile de specialitate si a altor informatii interne si externe disponibile.

Analizand evolutia recenta a inflatiei, membrii Consiliului au notat ca rata anuala a inflatiei a continuat sa urce deasupra limitei de sus a intervalului tintei stationare in primele doua luni ale trimestrului II, crescand la 5,22 la suta in aprilie, de la 4,95 la suta in martie, si la 5,41 la suta in mai. S-a observat ca ascensiunea, usor mai alerta decat cea previzionata, a fost antrenata de factori pe partea ofertei, determinante fiind cresterile semnificative, peste asteptari, inregistrate de pretul combustibililor - pe fondul maririi cotatiei petrolului si a cursului de schimb leu/dolar - si de pretul produselor din tutun.

In schimb, rata anuala a inflatiei CORE2 ajustat si-a intrerupt practic miscarea ascendenta in aprilie, ajungand la 3,09 al suta, de la 3,05 la suta in martie, iar in luna mai a scazut la 2,95 la suta, usor sub nivelul prognozat. Descresterea pe ansamblul intervalului a fost indusa de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, mai receptive la corectia descendenta suferita in acest interval de preturile internationale ale unor produse agroalimentare si la relativa intarire a leului in raport cu euro. Unii membrii ai Consiliului au opinat ca, dincolo de aceste influente, evolutia inflatiei de baza sugereaza si o relativa plafonare, cel putin temporara, a presiunilor inflationiste semnificative ale factorilor fundamentali atribuibila pozitiei ciclice a economiei. Costurile unitare cu forta de munca si-au reaccelerat insa cresterea anuala sau si-au prelungit dinamicile de doua cifre in primele patru luni ale anului, iar asteptarile inflationiste pe termen scurt au continuat sa se ajusteze in sus. In usor contrast, variatia anuala a preturilor de productie din industrie pentru piata interna a consemnat un mic declin pe segmentul bunurilor de uz curent, in intervalul februarie-aprilie, care ar putea fi totusi temporar.

Referitor la pozitia ciclica a economiei, membrii Consiliului au remarcat ca expansiunea economica a cunoscut in trimestrul I o decelerare mai pronuntata in termeni anuali decat cea anticipata - la 4,0 la suta, de la 6,7 la suta in trimestrul IV 2017 -, in conditiile in care in termeni trimestriali ea a stagnat, facand probabila o restrangere a excedentului de cerere agregata, contrara asteptarilor de majorare usoara a acestuia. Consumul privat a continuat sa fie principalul determinant al avansului PIB, dar cu o contributie considerabil diminuata, data fiind scaderea ampla a dinamicii sale anuale, avand printre posibile explicatii accentuarea reculului increderii populatiei si pierderea severa de ritm suferita de venitul disponibil real al populatiei. Si aportul for­marii brute de capital fix a ramas pozitiv, dar s-a redus consistent, in principal ca efect al declinului amplu al constructiilor rezidentiale. In schimb, contributia exportului net la avansul PIB s-a imbunatatit, in contextul unei decelerari mai evidente a ritmului de crestere a importurilor in raport cu cea consemnata de dinamica exporturilor. S-a sesizat ca, pe acest fond, deficitul de cont curent si-a temperat ritmul de adancire in raport cu perioada similara a anului trecut, dar a ramas la o valoare ridicata. Pe partea ofertei, principalul contribuitor la cresterea economica au continuat sa fie serviciile, urmate la o oarecare distanta de industrie, ambele insa cu aporturi in scadere.

Membrii Consiliului au observat ca pe piata muncii tensiunile au fost insa in crestere in primele luni ale acestui an, prelungirea scaderii ratei somajului BIM pana la un minim istoric de 4,4 la suta in martie - succedata totusi de o crestere la 4,6 la suta in aprilie -, fiind acompaniata in trimestrul I de majorarea ratei locurilor de munca vacante, survenita dupa doua trimestre consecutive de descrestere. La randul sau, efectivul salariatilor din economie a continuat sa se mareasca, atingand un nou varf in aprilie, in paralel cu temperarea avansului sau in termeni anuali. S-a concluzionat ca presiunile asupra salariilor vor ramane ridicate in perspectiva apropiata, date fiind inclusiv asteptarile relativ mai optimiste privind angajarile in trimestrul III, precum si dificultatile crescute cu care se confrunta angajatorii in recrutarea de personal, semnalate de sondaje si studii de specialitate. A fost evocata in acest context reaccelerarea substantiala consemnata in martie de ritmul anual de crestere a castigului salarial mediu brut nominal, inclusiv pe seama evolutiilor din sectorul privat, urmata doar de o usoara temperare a acestuia in aprilie. S-a aratat, de asemenea, ca dinamica anuala a costurilor unitare cu forta de munca s-a marit in trimestrul I, atat pe ansamblul economiei, cat si la nivelul industriei, unde a continuat sa se majoreze si in aprilie, in contextul decelerarii ritmului de crestere a productivitatii muncii. Au fost semnalate si efectele opuse exercitate de avansul ratei anuale a inflatiei asupra cresterii in termeni anuali a salariului net real, care ramane totusi relativ ridicata.

In ceea ce priveste conditiile monetare, membrii Consiliului au apreciat ca in trimestrul II acestea si-au atenuat mai pregnant caracterul acomodativ, in principal ca urmare a intaririi incepand cu mijlocul lunii aprilie a controlului exercitat de banca centrala asupra lichiditatii din sistemul bancar si a majorarii cu inca 0,25 puncte procentuale a ratei dobanzii de politica monetara in luna mai. S-au facut referiri la cresterile semnificative inregistrate fata de trimestrul anterior de cotatiile relevante ale pietei monetare interbancare, in conditiile in care acestea au urcat si s-au consolidat semnificativ deasupra ratei dobanzii de politica monetara, precum si la relativa stabilitate ce a continuat sa caracterizeze cursul de schimb leu/euro, inclusiv in contextul diferentialului considerabil marit al ratelor dobanzilor pietei locale fata de cele prevalente in plan european si regional. A fost, de asemenea, evidentiata relativa accelerare in lunile aprilie si mai a ajustarii ascendente a ratelor dobanzilor la depozitele noi la termen, inclusiv in raport cu cea consemnata in cazul ratelor dobanzilor la creditele noi, implicand o restrangere a ecartului dintre acestea - evolutie anticipata a continua in perspectiva apropiata, pe fondul preluarii majorarilor recente ale cotatiilor pietei monetare interbancare.

In acelasi timp, membrii Consiliului au observat ca variatia anuala a creditului acordat sectorului privat a crescut pe ansamblul perioadei aprilie-mai fata de media trimestrului I. Plusul de ritm a venit in principal din consolidarea dinamicii inalte a creditului in lei acordat populatiei, pe seama celor destinate consumului. Si dinamica creditului in lei acordat societatilor nefinanciare a ramas robusta, dar a decelerat usor in raport cu media trimestrului I. Ponderea in total a componentei in lei a continuat sa se mareasca, ajungand in mai la 64,7 la suta.

In ceea ce priveste evolutiile viitoare, membrii Consiliului au remarcat ca noile date si analize reconfirma perspectiva plafonarii ratei anuale a inflatiei pe parcursul urmatoarelor luni deasupra intervalului tintei, in linie cu prognoza pe termen mediu publicata in Raportul asupra inflatiei din mai 2018, potrivit careia rata anuala a inflatiei ar urma sa revina la finalul anului curent in apropierea limitei de sus a intervalului si apoi sa reintre si sa ramana in jumatatea lui superioara in cursul anului 2019. S-a notat, totodata, ca valorile usor mai ridicate pe care le va atinge probabil rata anuala a inflatiei pe orizontul foarte apropiat de timp, comparativ cu cele previzionate anterior, sunt atribuibile actiunii factorilor pe partea ofertei, respectiv unor dinamici relativ mai alerte de preturi anticipate pe segmentele LFO, combustibili si produse din tutun. In acest context, unii membrii ai Consiliului s-au aratat din nou preocupati de riscul ca o asemenea evolutie a inflatiei sa dezancoreze anticipatiile inflationiste pe termen mediu, considerand, totodata, ca relevanta lui ar putea fi sporita de o eventuala crestere peste asteptari a unor preturi administrate si a pretului international al petrolului.

Analizand potentialul comportament viitor al presiunilor inflationiste ale factorilor fundamentali, membrii Consiliului au remarcat ca noile evaluari reconfirma perspectiva continuarii decelerarii cresterii economice in trimestrele II si III, intr-un ritm usor mai pronuntat decat cel prognozat in luna mai, in conditiile anticiparii unor dinamici trimestriale ale PIB in crestere in raport cu trimestrul I, dar inferioare celor indicate de cea mai recenta prognoza pe termen mediu. S-a apreciat ca, in contextul evolutiilor recente, o asemenea perspectiva implica valori mai scazute ale gap-ului pozitiv al PIB de-a lungul primelor trei trimestre ale anului curent si o posibila modificare de pattern al acestuia fata de prognoza din luna mai, care anticipa prelungirea cresterii excedentului de cerere agregata in semestrul I, urmata de mentinerea lui cvasi-constanta pana spre mijlocul anului viitor. Pe de alta parte, unii membri ai Consiliului au evidentiat faptul ca reducerea gap-ului pozitiv al PIB reprezinta o evolutie fireasca, in directia asigurarii sustenabilitatii cresterii economice.

Totodata, s-a observat ca, potrivit celor mai recente evolutii ale indicatorilor cu frecventa ridicata, motorul cresterii economice, dar si un determinant al incetinirii acesteia, a ramas probabil in trimestrul II consumul privat. O scadere mai pronuntata a aportului pozitiv este insa de asteptat din partea formarii brute de capital fix, in timp ce, in cazul exportului net este posibila revenirea la o contributie pozitiva, in conditiile in care ecartul dintre dinamica anuala a exporturilor de bunuri si cea a importurilor, care a devenit pozitiv in luna martie, s-a marit in aprilie; soldul pozitiv al balantei serviciilor s-a mentinut insa pe trendul descendent amorsat spre finale anului trecut.

In evaluarea membrilor Consiliului, caracterul mixt al evolutiilor din primele luni ale anului sporeste incertitudinile asociate perspectivei inflatiei evidentiate de cea mai recenta prognoza pe termen mediu si riscurile la adresa acesteia. S-a agreat ca in actualul context acestea au ca surse majore comportamentul increderii si evolutia probabila a venitului disponibil real ale populatiei, inclusiv din perspectiva conditiilor tensionate de pe piata muncii si a majorarilor unor categorii de venituri, dar si a impactului potential al maririi preturilor combustibililor si ale unor utilitati. S-au facut referiri si la atragerile de fonduri europene mult inferioare programului relevate de executia bugetara aferenta primelor cinci luni ale anului si la incertitudinile asociate perspectivei politicilor publice, cu implicatii asupra dinamicii investitiilor, precum si la noile initiative legislative vizand sectorul bancar, cu potential impact advers asupra activitatii de creditare, inclusiv pe segmentul societatilor nefinanciare.

Au fost, de asemenea, semnalate recentele revizuiri de sens opus ale prognozelor privind cresterea economica pe termen scurt in zona euro, respectiv in SUA, si riscurile la adresa expansiunii economice la nivel global venite din eventuala escaladare a protectionismului comercial si a unor tensiuni geopolitice. Au fost reliefate evolutiile de pe piata financiara internationala, marcate in perioada recenta de scaderea apetitului global pentru risc, cu efecte majore asupra economiilor emergente, mai ales asupra celor cu vulnerabilitati mari, si vizibile inclusiv in plan regional. Implicit, a fost punctata conduita politicilor monetare ale bancilor centrale majore, o relevanta sporita fiind atribuita abordarii BCE si celei a bancilor centrale din regiune. In acest context, membrii Consiliului au subliniat din nou necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice, considerat a fi esential inclusiv din perspectiva evitarii unei supraimpovarari a politicii monetare si a prevenirii unor efecte indezirabile in economie. Totodata, s-a reiterat importanta unui dozaj si a unei cadente adecvate de ajustare a conduitei politicii monetare, din perspectiva ancorarii anticipatiilor inflationiste si a mentinerii ratei anuale a inflatiei pe traiectoria evidentiata de cea mai recenta prognoza pe termen mediu a BNR, in conditii de protejare a stabilitatii financiare.

In aceste conditii, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate mentinerea ratei dobanzii de politica monetara la nivelul de 2,50 la suta, a ratei dobanzii pentru facilitatea de depozit la 1,50 la suta si a ratei dobanzii aferente facilitatii de creditare (Lombard) la 3,50 la suta. De asemenea, Consiliul de administratie al BNR a decis in unanimitate pastrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele in lei si in valuta ale institutiilor de credit.