Agenda Constructiilor
Sambata, 21 Septembrie 2019
 
Home - Stiri - Oportunitati & Comunicate - CNIPMMR: Impact negativ al aplicarii OUG 144/2018 asupra IMM-urilor din Romania
CNIPMMR: Impact negativ al aplicarii OUG 144/2018 asupra IMM-urilor din Romania
Oportunitati & Comunicate Publicat de AG&F 22 Ian 2019 07:24
Avand in vedere prevederile cuprinse in Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 114 din 28 decembrie 2018, privind unele masuri fiscal-bugetare, in perioada 10-17 ianuarie 2019, Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a realizat testul IMM privind masurile recent adoptate (masurile de suprataxare a bancilor, a companiilor din energie si telecomunicatii, cresterea salariului minim si limitarea activitatilor zilierilor), sub forma unui sondaj online, aplicat pe site-ul www.cnipmmr.ro, pe portalul www.immromania.ro si la nivelul membrilor CNIPMMR, la care au fost 387 de respondenti, informeaza un comunicat al conducerii Consiliului.
La intrebarea: „Sustineti suprataxarea bancilor?”, 61,3% din respondenti au raspuns negativ, doar 38,7% declarand ca sustin suprataxarea bancilor. La intrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea bancilor?”, 69,3% din respondenti au raspuns ca bancile vor transfera costurile catre clienti, 64% ca accesul la creditul bancar va deveni mai dificil si costisitor si pentru populatie, si pentru companii (in special pentru microintreprinderi), si pentru statul roman (care risca sa aiba costuri suplimentare cu serviciul datoriei), 56% au mentionat scaderea creditelor nou-acordate, diminuand investitiile, consumul si cresterea economica, iar 46,7% au evidentiat cresterea incasarilor la bugetul de stat.
La intrebarea: „Sustineti suprataxarea companiilor din energie?”, circa 70,3% din respondenti au raspuns negativ, doar 29,7% declarand ca sustin suprataxarea companiilor din energie. La intrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din energie?”, 78,7% din respondenti au raspuns ca se vor transfera costurile catre clienti (persoane fizice si juridice), 54% au mentionat reducerea investitiilor si diminuarea unor activitati economice, iar 48% au evidentiat cresterea incasarilor la bugetul de stat.
La intrebarea: „Sustineti suprataxarea companiilor din telecomunicatii?”, 66,2% din respondenti au raspuns negativ, doar 33,8% declarand ca sustin suprataxarea companiilor din telecomunicatii. La intrebarea: „Ce efecte vor fi generate de suprataxarea companiilor din telecomunicatii?”, 75% din respondenti au raspuns ca se vor transfera costurile catre clienti (persoane fizice si juridice), 50% au evidentiat cresterea incasarilor la bugetul de stat, in timp ce 47,2% au mentionat reducerea investitiilor si diminuarea unor activitati economice.
La intrebarea: „Pentru stabilirea de noi obligatii fiscale, ce masuri considerati ca sunt strict necesare?”, majoritatea covarsitoare a respondentilor a solicitat aplicarea principiilor reglementarii inteligente. Astfel, 81,3% din respondenti au raspuns ca reglementarile ar trebui sa aiba ca efect asigurarea stabilitatii si predictibilitatii legislatiei fiscale, 78,70% au evidentiat necesitatea fundamentarii riguroase si realizarea unui studiu de impact, 68% au mentionat dezbateri publice cu toate partile interesate, 66,7% au solicitat modificarea/completarea Codului fiscal doar prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum sase luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, o cota de 58,7% din respondenti a reprezentat ponderea celor care au solicitat asigurarea din timp a informarii contribuabililor, 56% doresc consultarea confederatiilor patronale si 53,3% - efectuarea testului IMM.
La intrebarea: „Cati salariati din societatea dumneavoastra sunt incadrati acum la nivelul salariului minim brut pe economie?”, 68,1% au raspuns ca au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie intre 1 – 5 salariati, 23,2% au raspuns ca au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie peste 10 salariati si 8,7% au raspuns ca au incadrati la nivelul salariului minim brut pe economie intre 6-10 salariati.
La intrebarea: „Sustineti cresterea diferentiata a salariului minim pe economie la 2.080 lei, la 2.350 lei pentru functii cu studii superioare si o vechime minima de un an in domeniul studiilor si la 3.000 de lei lunar pentru activitatile de constructii si domeniile de producere a materialelor de constructii?”, 74,30% din respondenti isi exprima dezaprobarea pentru un salariu minim pe economie diferentiat pe diferite criterii.
La intrebarea: „Punerea in aplicare incepand cu 1 ianuarie 2019 a cresterii salariului minim pe economie va crea dificultati intreprinderii dumneavoastra?”, 48% din respondenti sustin ca aceasta crestere a salariului minim va aduce dificultati intreprinderilor.
La intrebarea: „Ce dificultati veti intampina ca urmare a cresterii salariului minim pe economie incepand cu 1 ianuarie 2019?”, au fost evidentiate in mod preponderent: scumpirea pretului produselor si serviciilor (61,4%), scaderea profitului (47,1%), concedierea unor salariati (42,9%), scaderea competitivitatii (27,4%) si pierderea unor contracte/piete (21,4%).
La intrebarea: „Cresterea salariului minim pe economie incepand cu 1 ianuarie 2019 va avea ca efect disponibilizarea unor salariati din intreprinderea dumneavoastra?”, 42,9% din respondenti evidentiaza riscul necesitatii unor concedieri. La intrebarea: „Daca da, cati?”, din cei 42,9% de respondenti care au evidentiat riscul necesitatii unor concedieri, 82,1% au mentionat ca pot fi disponibilizati intre 1 si 5 salariati.
La intrebarea: „Cresterea salariului minim pe economie va avea ca efect cresterea si altor salarii decat cele minime la nivelul intreprinderii dumneavoastra?”, 60,3% din respondenti au evidentiat efectul cresterii si altor salarii decat cele minime.
La intrebarea: „Pentru stabilirea salariului minim ce masuri sunt necesare?”, 77% din respondenti au subliniat necesitatea unei fundamentari riguroase a salariului minim pe criterii obiective, 73% solicitand realizarea unui studiu de impact, 60,8% evidentiind importanta consultarii confederatiilor patronale si 50% au solicitat aplicarea testului IMM.
La intrebarea: „Ce masuri considerati ca sunt necesare a fi luate pentru a se putea asigura cresterea salariului minim?”, cei mai multi respondenti au evidentiat necesitatea scaderii fiscalitatii (64%), simplificarea birocratiei (52%), stimularea investitiilor (48%), impozit zero pentru veniturile din salariul minim (44%).
La intrebarea: „Sustineti limitarea numarului de zile pentru prestarea activitatilor cu caracter ocazional desfasurate de zilieri?”, 79% din respondenti nu sustin limitarea numarului de zile pentru prestarea activitatilor cu caracter ocazional desfasurate de zilieri.
La intrebarea: „Sustineti eliminarea mai multor domenii de activitate in care se putea apela la munca necalificata cu caracter ocazional?”, 83,3% din respondenti nu sustin eliminarea mai multor domenii de activitate in care se putea apela la munca necalificata cu caracter ocazional.
La intrebarea: „Ce masuri considerati ca sunt necesare pentru imbunatatirea pietei muncii in 2019?”, respondenti au subliniat necesitatea urmatoarelor masuri: reglementarea de noi forme/tipuri de angajare mai flexibile (28%), reglementarea conventiilor civile pentru prestarea de activitati ocazionale (22,7%), extinderea domeniilor pentru prestarea activitatilor cu caracter ocazional desfasurate de zilieri (12%), imbunatatirea reglementarii contractelor individuale de munca (12%), simplificarea birocratiei (10,7%).
CNIPMMR nu sustine masurile de suprataxare
Avand in vedere rezultatele sondajului (si nu numai), CNIPMMR nu poate sustine masurile de suprataxare, deoarece au fost adoptate fara o fundamentare riguroasa, fara realizarea unui amplu studiu de impact, fara aplicarea testului IMM, fara consultarea tuturor confederatiilor patronale reprezentative, fara respectarea principiilor fiscalitatii (modificarea Codului fiscal „prin lege, care intra in vigoare in termen de minimum 6 luni de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I” si predictibilitatii impunerii fiscale, cu asigurarea „stabilitatii impozitelor, taxelor si contributiilor obligatorii”, „pentru o perioada de timp de cel putin un an, in care nu pot interveni modificari in sensul majorarii sau introducerii de noi impozite, taxe si contributii obligatorii”, aceste masuri urmand a avea efecte negative asupra mediului de afaceri.
In opinia expertilor CNIPMMR, suprataxarea bancilor in functie de cresterea ROBOR va avea efecte negative asupra mediului de afaceri: astfel, bancile vor transfera costurile catre clienti, accesul la creditul bancar va deveni mai dificil si costisitor pentru companii (in special pentru microintreprinderi), vor scadea creditele nou-acordate, diminuand investitiile, consumul si cresterea economica. In conditiile in care inflatia anuala depaseste 3% (asa cum este previzionat pe parcursul anului 2019), valoarea libera ROBOR cu maturitate la 3 luni nu poate fi sub 2% (pragul de referinta care a intrat in vigoare), evolutia in ultimul deceniu a mediei ROBOR cu maturitate la 3 luni situandu-se la 1 pp (punct procentual) peste media inflatiei. 
Microintreprinderile vor suferi cel mai mult pe parcursul anului 2019 din perspectiva accesului la finantare, deoarece ele au folosit la maxim potentialul creditului furnizor, dispun de cel mai putin numerar si vor depinde de finantarea bancara pentru continuarea activitatii, iar in contextul noilor reglementari fiscale, o crestere a costului de finantare pentru noile credite poate determina chiar intrarea in recesiune, ceea ce genereaza insolventa multor companii mici.
Suprataxarea bancilor va avea efecte negative si asupra persoanelor fizice (accesul la creditul bancar va deveni mai dificil si costisitor si pentru populatie), deci si asupra consumului, dar si pentru statul roman, care risca diverse costuri suplimentare cu serviciul datoriei publice. Deja s-au produs efecte in acest sens: in data de 14 ianuarie 2019 s-au vandut titluri de stat de numai 248,8 milioane de lei, 62% din volumul cerut de Ministerul Finantelor Publice, de 400 de milioane de lei, dintr-o emisiune scadenta in iunie 2023, oferta bancilor fiind mai mica decat cea ceruta, de numai 327 de milioane de lei, in schimb, dobanzile cerute de banci au crescut, randamentul mediu fiind de 4,41% (maxim acceptat de 4,43%), fata de cel inregistrat pentru aceeasi scadenta in 24 decembrie, de 4,34%; atunci, insa, bancile au subscris 925 de milioane de lei, cu peste 50% mai mult decat ceruse statul (600 de milioane de lei). Pe piata titlurilor de stat, ratele de dobanda au crescut, avansul fiind mai pronuntat pe scadentele medii-lungi: la 10 ani cu 17 puncte de baza la 4,745%
Taxa pe activele bancilor nu este, in alte tari din UE, o metoda de acoperire a deficitului bugetar, ci un instrument de politica economica si de prevenire a riscurilor eventualelor crize, care a fost reglementata dupa lungi perioade de dezbatere publica si dupa analizarea impactului asupra mediului de afaceri:
Franta, Germania si Suedia strang banii de pe taxa pe activele bancare in fonduri cu care sa intervina in cazul in care o banca aflata in dificultate pune in pericol sistemul.
In Suedia, taxa de 0,036% pe activele bancare a fost introdusa dupa ce masura a fost discutata inclusiv intr-o sesiune speciala a Grupului G20. Anual, se strang peste 250 de milioane de euro intr-un fond de siguranta pentru bancile in dificultate.
Austria taxeaza bancile in functie de marimea lor, cu 0,024% pana la 0,029% pentru active mai mari de 300 de milioane de euro. Dupa introducerea in 2011, taxa a fost redusa.
In Marea Britanie, taxa pe cifra de afaceri a fost introdusa in 2011; se foloseste taxa pe cifra de afaceri pentru a descuraja apetitul pentru risc al bancilor, de pilda, prin atragerea de depozite la dobanzi prea mari;
Islanda are o taxa de 0,376% pe pasivele bancare care depasesc o anumita suma.
In Polonia, taxa este de 0,44% pe active si a fost impusa in 2016, in ciuda avertismentelor bancii centrale si ale agentiilor de rating;
Ungaria – exemplul unic de introducere a taxei pe activele bancare pentru acoperirea deficitului bugetar, pana la aparitia taxei romanesti – avea si cea mai mare taxa: 0,53% din active, depasita in Romania (0,5%).
Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri va creste incasarile la bugetul de stat, dar si costurile intreprinderilor si populatiei (se vor transfera costurile catre clienti) si se va reduce volumul investitiilor, inclusiv diminuarea unor activitati economice. Aceasta suprataxa deja creeaza probleme societatilor care produc energie pe baza de carbune, astfel cum insusi ministrul energiei, Anton Anton, a recunoscut cu ocazia discutiilor avute cu reprezentantii minerilor grevisti de la CE Oltenia, subliniind ca se va stradui sa o elimine.
Suprataxarea companiilor din telecomunicatii cu 3% pe cifra de afaceri va creste incasarile la bugetul de stat, dar si costurile intreprinderilor si populatiei (se vor transfera costurile catre clienti, cresterea tarifelor catre utilizatorii finali, ceea ce va reducea numarul de abonamente Internet si/sau la servicii de telecomunicatii mobile. Tintele privind digitalizarea Romaniei, introducerea tehnologiilor 5G, IoT, Smart City, acoperirea zonelor „albe” (fara acoperire cu servicii de Internet broadband) vor fi afectate, ceea ce va antrena franarea cresterii economice viitoare a Romaniei. De asemenea, va fi afectat mediul concurential, deoarece in prezent, competitia pe piata serviciilor de telecomunicatii este foarte intensa, marjele de profit net ale celor mai mari dintre operatori situandu-se la o medie de 5%, iar uneori fiind negative (in anumiti ani, companiile inregistreaza pierderi); daca la acest mediu ultracompetitiv se adauga o povara de 3% din cifra de afaceri, unii operatori dintre cei alternativi se vor inchide, ceea ce va determina o scadere a veniturilor bugetare provenite din taxele si impozitele aferente salariilor celor care vor fi disponibilizati si un nou exod al personalului calificat catre alte tari ale Uniunii Europene.
Pot fi probleme si raportat la Directiva 2014/61/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 15 mai 2014, care impune statelor membre sa identifice masuri pentru reducerea costului instalarii retelelor de comunicatii electronice.
Pozitia CNIPMMR privind cresterea salariului minim si limitarea activitatilor zilierilor
CNIPMMR nu sustine cresterea salariului minim brut pe tara, fara o fundamentare riguroasa pe criterii obiective, fara realizarea unui studiu de impact, fara aplicarea testului IMM, fara consultarea tuturor confederatiilor patronale reprezentative, fara masuri de imbunatatire a reglementarilor privind relatiile de munca, fara simplificarea birocratiei, fara raportarea contributiilor sociale datorate. CNIPMMR nu sustine nici limitarea activitatilor zilierilor.
In contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic, cu luarea in considerare a urmatoarelor aspecte:
- Un singur salariu minim brut pe tara si nu trei salarii minime. CNIPMMR nu sustine stabilirea de niveluri diferite ale salariului minim in functie de vechime, studii sau alte criterii, salariul minim brut pe tara fiind unul singur pentru toti salariatii si toate sectoarele. Este de analizat si valorificat modelul salariului minim pe ora, nu pe luna, plata fiind facuta in functie de numarul de ore lucrate, cu imbunatatirea corespunzatoare a art. 164 din Codul muncii.
- Necesitatea aplicarii unor criterii obiective pentru cresterea salariului minim. Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei (pentru 2017) ca „majorarile salariului minim continua sa fie adoptate fara aplicarea unor criterii obiective. Majorarile ad-hoc ale salariului minim au sporit semnificativ ponderea lucratorilor care sunt remunerati cu salariul minim si au condus la o concentrare puternica in partea inferioara a distributiei salariilor”. De asemenea, se mentioneaza ca au fost inregistrate progrese „limitate in ceea ce priveste stabilirea salariului minim”. Comisia Europeana mentioneaza in cadrul Raportului de tara al Romaniei 2018 si in Comunicarea „Semestrul european 2018: evaluarea progreselor inregistrate in ceea ce priveste reformele structurale, prevenirea si corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum si rezultatele bilanturilor aprofundate efectuate in temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011” ca „piata fortei de munca a devenit mai rigida odata cu cresterea economica puternica. Remunerarea salariatilor este scazuta fata de media UE, dar cresterea puternica a salariilor in anul 2017, sustinuta si de majorarea cu 16% a salariului minim si de majorarile salariale din sectorul public, risca sa exercite presiuni asupra competitivitatii si inflatiei daca nu va fi insotita de masuri corespunzatoare de impulsionare a productivitatii”. „Romania a realizat progrese limitate in ceea ce priveste punerea in aplicare a recomandarilor din 2017 care i-au fost adresate (…). Nu au existat progrese in ceea ce priveste modul de stabilire a salariului minim”.
CNIPMMR sustine crearea unui mecanism permanent pentru stabilirea elementelor obiective si pertinente, prin care sa fie stabilit salariul minim la nivel national, cu o structura tripartita, alcatuit din reprezentanti ai partenerilor sociali si ai Guvernului, pe baza analizei productivitatii muncii si a performantelor de ansamblu ale economiei romanesti. Mecanismul trebuie sa implice strict partenerii sociali si mediul academic, potrivit modelului britanic.
- Necesitatea realizarii notei de impact, a aplicarii testului IMM si consultarea obligatorie a organizatiilor reprezentative ale IMM-urilor pentru cresterea salariului minim. Potrivit dispozitiilor art. 91 din Legea nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, cu modificarile si completarile ulterioare, este obligatorie realizarea unei analize de impact a efectelor cresterii salariului minim, a testului IMM si consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii. Astfel, la art. 91, alin. 1) din lege, se spune ca „pentru asigurarea unui mediu favorabil initierii si dezvoltarii afacerilor, in procesul de elaborare a actelor normative care au impact asupra intreprinderilor mici si mijlocii, initiatorii vor respecta principiul «Ganditi mai intai la scara mica», precum si principiul numarului constant”. La acelasi articol, alin. 2), legiuitorul stipuleaza ca „principiul «Ganditi mai intai la scara mica» presupune ca initiatorii actelor normative sa evalueze efectele introducerii noii reglementari, mai intai si cu precadere, asupra activitatii intreprinderilor mici si mijlocii”, iar la paragraful 3), ca „principiul numarului constant stabileste ca introducerea unor noi sarcini administrative – obligatii de raportare/ conformare – pentru intreprinderi mici si mijlocii trebuie sa aiba loc simultan cu eliminarea unor sarcini deja existente”. In acelasi timp, la alin. 4), este prevazut explicit ca „evaluarea sistematica a impactului proiectelor de acte normative prevazute la alin. 1) se face prin aplicarea testului IMM. Testul IMM se efectueaza de catre initiatorul actului normativ, inainte de demararea procesului de avizare a acestuia, si consta in efectuarea unui sondaj cu privire la potentialele efecte generate in activitatea intreprinderilor mici si mijlocii de introducerea noilor reglementari. Evaluarea rezultatelor testului IMM trebuie sa conduca la identificarea corectiilor care se impun in definitivarea proiectului de act normativ”. Totodata, alin. 5) nu lasa loc de interpretari, aratand ca „este obligatorie consultarea organizatiilor reprezentative ale intreprinderilor mici si mijlocii privind continutul proiectelor de acte normative, al analizelor de impact si a testului IMM, cu valorificarea in mod corespunzator a propunerilor acestora sau motivarea nevalorificarii pozitiei lor, documente ce vor insoti proiectul de act normativ pana la adoptare”.
De asemenea, grupul pentru evaluarea impactului economic al actelor normative asupra intreprinderilor mici si mijlocii analizeaza raportul privind aplicarea testului IMM si emite un aviz consultativ cu privire la oportunitatea aprobarii proiectului de act normativ evaluat, care se trimite initiatorului, prin grija autoritatii administratiei publice centrale cu atributii in domeniul intreprinderilor mici si mijlocii.
Publicarea unui chestionar fara nicio informare publica asupra acestuia, dovedita si prin lipsa totala a respondentilor, nu inseamna realizarea testului IMM.
In cursul anului 2016, a fost realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale (INCSMPS) „Studiul preliminar privind mecanismul transparent de stabilire a salariului minim brut garantat in plata in Romania”, din analiza caruia a reiesit ca nu se sustine scenariul cresterii salariului minim, evidentiind numeroase efecte negative asupra microintreprinderilor, ratei de ocupare si somajului, veniturilor bugetare si economiei, in ansamblul ei. Pentru orice crestere a salariului minim trebuie realizat un studiu amplu privind efectele multiple. In studiul realizat de catre Institutul National de Cercetare Stiintifica in Domeniul Muncii si Protectiei Sociale se evidentiaza ca „impactul salariului minim asupra productivitatii muncii este negativ, o crestere a salariului minim de 10% ar determina scaderea productivitatii muncii cu 2,3%. Se pare ca in Romania cresterea costurilor determinata de cresterea salariului minim nu este compensata prin cresterea productivitatii, ci dimpotriva, productivitatea scade”. „La nivel macroeconomic, principalul pericol este cresterea preturilor, deoarece singura alternativa a firmelor de a compensa costurile ridicate este prin transfer catre preturile bunurilor sau serviciilor comercializate”. Cresterea salariului minim din 2019 fiind mai mare de 10%, va determina, astfel, scaderea productivitatii muncii cu 2,3% si cresterea preturilor bunurilor sau serviciilor, cu efecte negative asupra tuturor salariatilor si intreprinderilor.
Cresterile salariale, pentru a fi generatoare de performanta si competitivitate, trebuie sa-si gaseasca corespondentul in sporirea productivitatii muncii.
In contextul economic actual, cand relansarea economica si recuperarea decalajelor in dezvoltare reprezinta obiectivul major al Romaniei, problematica salariului minim brut pe economie trebuie abordata in mod sistemic si complex, vizand atat aspectele sociale, cat si latura cererii interne, oferta de bunuri si servicii, precum si impactul pe termen scurt, mediu si lung asupra indicatorilor macroeconomici.
Evolutiile salariului mediu brut si a salariului minim brut pe economie trebuie puse in contextul evolutiei productivitatii muncii. In cazul necorelarii cresterilor salariale cu productivitatea muncii, efectele negative generate pe termen mediu si lung sunt majore, vizand:
- competitivitatea intreprinderilor (si in special a IMM-urilor);
- formarea si dezvoltarea capitalului romanesc;
- potentialul de crestere economica;
- diminuarea exporturilor, deteriorarea echilibrelor macroeconomice;
- atractivitatea Romaniei pentru investitii.
Depasirea unui nivel rezonabil si suportabil conduce la descurajarea ocuparii fortei de munca pe termen scurt si mediu, cu impact negativ major asupra categoriilor defavorizate din populatia activa: tinerii, persoanele in apropierea varstei de pensionare, persoanele necalificate sau slab calificate etc.
De asemenea, salariul minim pe economie trebuie sa aiba in vedere toate regiunile si judetele, inclusiv zonele defavorizate din Romania.
CNIPMMR considera ca este necesara reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, imbunatatirea reglementarilor privind relatiile de munca si simplificarea birocratiei, in special pentru IMM-uri.
In Programul de Guvernare cu care s-au castigat alegerile era mentionat in mod explicit impozit zero pentru veniturile sub 2.000 de lei, masura neimplementata pana in prezent. ACPR solicita reglementarea impozitului zero pentru salariul minim, cu modificarea in mod corespunzator a Codului fiscal, masura care ar asigura cresterea venitului net al salariatilor respectivi.
In prezent, Codul muncii cuprinde foarte putine reglementari speciale pentru IMM-uri(fara respectarea principiului „Ganditi mai intai la scara mica”) si nu este adaptat cerintelor in continua schimbare si modernizare a pietei muncii, fiind necesare reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/flexibilizare, simplificarea birocratiei, precum si de reglementare a conventiilor civile pentru activitati sub doua ore/zi.
CNIPMMR sustine necesitatea continuarii imbunatatirii reglementarilor privind piata muncii si asigurarile sociale, in principal in urmatoarele domenii:
- Continuarea simplificarii administrative si eliminarea barierelor birocratice;
- Reglementarea de noi forme/tipuri de angajare/flexibilizare si a conventiilor civile;
- Reforma sistemului de ajutoare sociale (promovarea de masuri active pentru persoanele inactive/someri si imbunatatirea reglementarilor privind stimulentele acordate angajatorilor care incadreaza someri, persoane vulnerabile si persoane care mai au 10 ani pana la pensionare);
- Raportarea contributiilor sociale datorate de angajator si salariat la calitatea si cantitatea serviciilor/prestatiilor de asigurari primite, reglementarea posibilitatii optiunii salariatilor intre sistemele publice de asigurari si participarea lor la asigurari private de sanatate si pensii (inclusiv la scheme de pensii ocupationale), ceea ce ar crea competitie si ar imbunatati gestiunea finantarilor.
***
Prin Ordonanta de Urgenta nr. 114 din 28 decembrie 2018, au fost aprobate urmatoarele masuri fiscal – bugetare, cu impact asupra mediului de afaceri:
- Suprataxarea bancilor in functie de cresterea ROBOR: „Institutiile bancare sunt obligate la plata taxei pe active financiare, denumita in continuare taxa pe active, in situatia in care media trimestriala ROBOR determinata potrivit art. 87, alin. (2) depaseste pragul de 2%, denumit in continuare prag de referinta”;
- Suprataxarea companiilor din energie cu 2% pe cifra de afaceri: „Contributia baneasca perceputa de la titularii de licente in domeniul energiei electrice, al energiei electrice si termice in cogenerare pentru componenta energie electrica, al gazelor naturale este egala cu 2% din cifra de afaceri realizata de acestia din activitatile ce fac obiectul licentelor acordate de ANRE, cifra de afaceri calculata conform reglementarilor ANRE aprobate prin ordin al presedintelui ANRE cu avizul Comisiei Nationale de Strategie si Prognoza”;
- Suprataxarea companiilor din telecomunicatii cu 3% pe cifra de afaceri: „Procentul prevazut la alin. (1) si (2) se stabileste in cuantum de 3%, cu exceptia serviciilor postale si de curierat”;
- Salariul minim de 3.000 lei lunar pentru activitatile de constructii si domeniile de producere a materialelor de constructii: „Prin derogare de la prevederile art. 164 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, in perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2019, pentru domeniul constructiilor, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste in bani, fara a include sporuri si alte adaosuri, la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru in medie de 167,333 ore pe luna, reprezentand 17,928 lei/ora”;
- Limitarea activitatilor cu caracter ocazional desfasurate de zilieri: „O persoana nu poate presta activitati in regim zilier mai mult de 120 de zile in decursul unui an calendaristic, indiferent de numarul de beneficiari, cu exceptia zilierilor care presteaza activitati in domeniul cresterii animalelor in sistem extensiv prin pasunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activitati sezoniere in cadrul gradinilor botanice aflate in subordinea universitatilor acreditate, precum si in domeniul viticol, pentru care perioada poate fi de 180 de zile in decursul unui an calendaristic. Beneficiarul nu poate utiliza o persoana mai mult de 25 de zile calendaristice in mod continuu in activitatile de tip zilier”. ”Munca necalificata cu caracter ocazional se poate presta in urmatoarele domenii prevazute in Clasificarea activitatilor din economia nationala, actualizata:
a) agricultura, vanatoare si servicii anexe – diviziunea 01; b) silvicultura, cu exceptia exploatari forestiere – diviziunea 02; c) pescuit si acvacultura – diviziunea 03;”
- Prin Hotararea Guvernului nr. 937/2018 s-a majorat salariul minim:
- salariul minim brut pe tara este in cuantum de 2.080 de lei (majorat de la 1.900 de lei);
- salariul minim brut pentru posturile ce necesita studii superioare, daca angajatul are o vechime minima de un an in domeniul studiilor respective este de 2.350 de lei.
 
Licente bimACADghid_proiectare

Autentificare

Revista Agenda Constructiilor editia nr. 145 (Septembrie 2019)
ROCKWOOL 196
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
EURO-Constructii 2020
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023
Carpatcement 196
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2018-2019 & Perspective 2020-2023

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere