Zilele acestea, comentarea procentelor este la mare cautare, ca vorbim de procent vaccinati, procent testati, grad de ocupare spitale, procent oponenti la vaccinare si asa mai departe. Tot depre un procent vreau sa va vorbesc si eu, dar unul cu mult mai putin cunoscut si care are un impact major asupra tuturor pe termen lung.

Contributiile la pilonul 2 al pensiilor private reprezinta o oglinda fidela a evolutiei pietei muncii din Romania: evolutia salariilor, evolutia numarul de intrari in premiera in piata muncii fiscalizata, a numarului de angajati care lucreaza “la alb”, a iesirilor si asa mai departe. Din aceasta perspectiva, exista un indicator care nu inceteaza sa ma consterneze si care sa ma ingrijoreze in acelasi timp.

Analizele interne pe care le facem la BCR Pensii ne arata ca, la 6 luni de la intrarea in pilonul 2, doar aproximativ 50% dintre noii intrati mai contribuie la pensia lor privata obligatorie, valorile lunare fiind de multe ori chiar mai mici de acest procent. Nota bene, nu vorbim despre o pensie facultativa. Vorbim despre pensia privata obligatorie care este virata ca un procent din CAS-ul pe care angajatii il platesc la bugetul de stat din salariul lor. Cu alte cuvinte, dupa 6 luni, doar jumatate dintre noii angajati, tineri intrati in campul muncii, mai platesc CAS. Dupa 6 luni, jumatate din ei pare sa dispara.

Merita explicat si faptul ca marea majoritate a celor intrati in premiera in pilonul 2 sunt repartizati aleatoriu intre cei sapte administrator de fonduri pilon 2, ceea ce creste probabilitatea ca situatia existenta la unul dintre ei sa fie un esantion reprezentativ pentru situatia generala cu care se confrunta piata muncii din Romania.

Unde dispar in 6 luni 50% dintre tinerii nou angajati oficial in piata muncii este greu de explicat. Pana la existenta unor studii si a unor sondaje, putem doar specula fie ca este vorba de emigratie sau de un transfer pe piata neagra a fortei de munca. Indiferent insa de cauze, consecintele pe termen lung asupra sistemului de pensii publice din Romania este teribil, el aflandu-se sub impactul negativ convergent a trei variabile.

In primul rand, este vorba de tendintele demografice negative, care vor face ca, in cativa ani, piramida varstelor din Romania sa fie complet inversata. Pe scara verticala si crescatoare a varstelor, baza piramidei, formata din pensionari, se va afla sus, in timp ce varful, format din generatiile tinere, se va afla jos. Astfel, sustinerea pensiilor publice a celor multi va fi facuta prin plata contributiilor sociale de catre cei mult mai putini.

In al doilea rand, nu lipsit de importanta, este sa vedem cine sunt cei putini. Pentru ca, pana la urma, daca cei putini sunt super calificati si au venituri substantiale, automat si contributiile lor la plata pensiilor parintilor si bunicilor de peste cativa ani va fi pe masura. Insa, in articolul “Vreti doar o pensie publica? Iata cine v-o va plati” remarcam ca jumatate din tinerii sub 25 de ani lucreaza in agricultura sau comert. Deci nu doar ca avem o problema a numarului de tineri, dar si o problema a calitatii si remunerarii muncii lor, cele doua domenii fiind printre sectoarele economice cel mai slab platite, deci si cu contributii individuale mici, acum si in viitor, la sistemul public de pensii.

Insa, peste aceste doua variabile se mai adauga, asa cum explicam mai sus, si a treia. Faptul ca, dupa 6 luni, doar jumatate dintre tinerii intrati formal in campul muncii continua sa mai aiba un venit fiscalizat. Fie pentru ca nu mai sunt fizic in Romania, fie pentru ca sunt fizic, dar nu nu mai sunt prezenti fiscal. Si asta pentru noile intrari luna de luna…

Situatia descrisa pune sub un mare semn de intrebare sustenabilitatea pe termen lung a sistemului public de pensii ca principala sursa de venituri a viitorilor pensionari. Un motiv suplimentar la reflectie legata de importanta economisirii individuale si substantiale pe termen lung, astfel incat dependenta de pensia publica sa fie diminuata cat mai mult.