Agenda Constructiilor
Duminica, 25 Octombrie 2020
GRUNDFOS
Home - Stiri - Piata Muncii & Resurse Umane - MAD: Oferta de locuri de munca din industria de constructii a scazut cu 40%
MAD: Oferta de locuri de munca din industria de constructii a scazut cu 40% Imprimare Email
Piata Muncii & Resurse Umane Publicat de Stelian DINCA 07 Apr 2020 09:00
In aprilie 2020, echipa MAD intelligence a cules date de pe mai multe platforme online de promovare a locurilor de munca din Romania, in incercarea de a surprinde impactul COVID-19 in raport cu deciziile angajatorilor.
Desigur, efectele observate in randul ofertei locurilor de munca acum, vor reprezenta, mai tarziu, obstacolele angajatilor sau candidatilor in incercarea de a-si pastra sau obtine un job.
Analiza noastra propune compararea joburilor promovate de angajatori, pe ultimele 3 luni (ianuarie, februarie, martie), in functie de industria reprezentata de acestia. Dat fiind ca aprilie doar ce a inceput, am decis sa eliminam aceasta luna din analiza, chiar daca trendurile observate in restul perioadei se mentin si chiar se agraveaza pe anumite variabile urmarite.
Caracteristica generala a intregii oferte de joburi este diminuarea numarului de posturi promovate de catre angajatorii activi din Romania.
 
Informatia in sine, desi oarecum intuitiva, devine mai importanta pe masura ce o privim in detaliu
Astfel, primele 5 industrii, care au resimtit cel mai puternic aceasta taiere a promovarii job-urilor in cautarea angajatilor ideali sunt:
  • comertul, cu o scadere de aproape 50%;
  • industria IT&C, in cadere si ea cu aproape 40%;
  • constructiile, prabusite in martie, comparativ cu luna februarie, cu aproximativ 40 de procente; banking-ul, intr-un declin mai lin, dar constant;
  • productia.
Industria Constructoare de Masini, desi nu neaparat in topul angajatorilor (ca oferte promovate in online), a resimtit, la randul ei, una dintre cele mai dure lovituri, iar trendul pare sa aduca vesti mai putin bune pentru persoanele ce activeaza in acest domeniu.
 
In aceste conditii, se impun identificarea unor solutii de mentinere, din perspectiva operationala, a starii de fapt, dar fara doar si poate, cele mai importante sunt programele strategice de reinventare a muncii, in noul context de interactiune sociala scazuta.
 
Utilizarea platformelor de comunicare online, de gestiune a activitatilor si de monitorizare a sarcinilor desfasurate de acasa ar trebui sa fie in topul listei analistilor guvernamentali. De asemenea, o economie prabusita va fi obligata sa isi regandeasca pasii in contextul in care se va fi regasit la momentul restartaii. Tocmai de aceea, este aproape imposibil sa revenim la punctul de unde am pus pauza activitatilor si planurilor schitate la inceputul lui 2020, dar la fel de putin probabila este si o reintoarcere in trecutul indepartat. Pana la urma, sansa este a celor care reusesc sa se adapteze, or tehnologia, cercetarile din ultimii ani si evolutia socio-umana a comunitatilor nu pot fi sterse cu buretele. In schimb, pionierii, cei care isi vor asuma rapid decizii, vor avea prima sansa, indiferent de nuantele caracteristice propunerilor lor. Pentru stat, este important ca acesta sa poata asigura un context unitar si nediscriminatoriu pentru cei care vor dori sa faca un pas in afara tendintelor. Aceasta politica trebuie sa vizeze marea masa a angajatilor, dar si micii antreprenori din Romania.
 
Indicatorii sunt clari, joburile de contabili, economisti si reprezentanti vanzari sunt din ce in ce mai putine, acestea fiind direct legate de piata, aflata momentan pe avarii.
Daca joburile noastre nu poarta titlurile din grafic, vestile nu sunt mai imbucuratoare, ci dimpotriva, se recomanda o atitudine alerta, de conectare la piata, in ansamblul ei. Nu panica este solutia, ci deschiderea spre a invata lucruri noi si dispunerea de a adapta lucrurile pe care le faceam in trecut.
 
Functiile si rolurile sociale nu vor disparea, divorturi, bilanturi, analize contabile, toate vor exista si dupa criza pandemica, dar este momentul ca acestea sa fie centrate pe scopul in sine si mai putin pe elementele birocratice care, cred eu, pot fi lasate in seama masinilor. Am observat in trecut, chiar la nivel administrativ, si cu totii am aplaudat, decizii de scurtcircuitare a interactiunilor dintre cetatean si aparatul de stat. Plimbarea de la un ghiseu la altul, haosul in plati si suprapunerea de roluri, multiplicate din teama de integrare a serviciilor ar trebui sa fie tinta acelor solutii de fluidizare a vietii cotidiene.
 
Ca in orice lupta, vor exista si pierderi, dar haideti sa ne asiguram ca acestea sunt din randul tentaculelor hyperprocedurate (in aparatul de stat si mediul privat deopotriva) si mai putin din randul personalului activ.
 
MAD intelligence reprezinta un think tank digital care sprijina clientii in luarea celor mai bune decizii de business, prin raportarea propunerilor la trendurile din industrie, la statusul socio-demo-economic si la asteptarile beneficiarilor.
Organizatia are mai multe proiecte de Artificial Intelligence, Sentiment Analysis si cercetare sociologica in desfasurare si este partenerul IRES – Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie pe analiza de statistici publice.
Boardul director este compus din Prof. Dragos Ilie, Prof asoc dr. Antonio Amuza si Mihai Constantinescu
 
Articol realizat de Antonio Amuza - cadru didactic la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Sociologie, co-partener la MAD Intelligence si cercetator sociolog la Institutul Roman pentru Evaluare si strategie.
 
elmas_1octVideoConfAC-iulALLBIMAUTODESKCOVID-19
ROCKWOOL 196
A aparut editia
OCTOMBRIE 2020!

Autentificare

 
COVID-19
PIATA de CONSTRUCTII: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
PIATA de TAMPLARIE: Analiza 2019-2020 & Perspective 2021-2025
GHID de INSTALARE
romania fara hospice
ssab ag antrepriza generala
strabag nivel 1
ERBASU CONSTRUCT
CELCO 2020
rigips
hilti
Acvatot 2019

Parteneri

HABITAT
C4E FORUM
FPSC_2019
AHK 2018
ef-de-n
econet
ROGBC 2016
AICPS_30
Piata de Constructii 2014

pereti cortina si tamplarie aluminiu exigere