Organizatia Internationala a Muncii (ILO) a publicat raportul anual: Angajarea la nivel mondial si perspectivele sociale 2021. Raportul din acest an s-a axat pe tema „Rolul platformelor digitale de freelancing in transformarea mediului de lucru.”

Raportul ILO WESO analizeaza amanuntit natura, caracteristicile, dezvoltarea, oportunitatile si provocarile pe care acestea le prezinta subliniind cateva elemente cheie:

In ultimul deceniu numarul de platforme pentru freelanceri a crescut de peste cinci ori, mai exact de la 142 in 2010 la peste 777 in 2020. Cele mai multe se concentreaza in cateva state: 29% in SUA, 8% in India, 5% in Marea Britanie.

”Munca pe platformele de freelancing nu este o noutate pentru romani. Daca anterior acestia accesau mai des platformele din alte state, precum upwork.com, guru.com, peopleperhour.com, in prezent ne putem mandri cu o gama mai larga de oportunitati si la nivel local. Traim o realitate in care joburile se transforma radical. Avem o varietate atat de mare de oportunitati la doar un click distanta, iar legislatia trebuie sa se adapteze acestor noi forme de colaborare.” a declarat Bogdan Gabor, Presedinte AFSRU.

De cele mai multe ori oferta depaseste cererea pe aceste platforme, fapt care pune presiune asupra castigurilor. De la inceputul pandemiei Covid-19, oferta pe aceste platforme a crescut semnificativ, in timp ce cererea a scazut. Cererea provine in mare parte din tarile dezvoltate, in timp ce oferta provine din tarile in curs de dezvoltare.

Distributia globala a investitiilor in platformele pentru freelanceri si veniturile platformelor sunt dezechilibrate din punct de vedere geografic. Aproximativ 96% din investitii sunt concentrate in Asia, America de Nord si Europa, comparativ cu 4% in America Latina, Africa si Statele Arabe. Platformele au generat venituri globale de cel putin 52 miliarde USD in 2019, 70% fiind generate in doua tari (SUA si China).

Diverse tipuri de companii, de la start-up-uri la companii din Fortune 500 se bazeaza pe activitatea prestata de cei inscrisi in platforma. Companiile folosesc platformele din trei motive: pentru a eficientiza procesele de recrutare; pentru a reduce costurile si a-si creste eficienta; dar si pentru a avea acces la cunostinte noi si a identifica noi moduri prin cares a inoveze.

IMM-urile au preferat sa acceseze platforme locale. Acestea se bazeaza din ce in ce mai mult pe platformele pentru freelanceri ca o modalitate prin care pot face fata unei concurente mai mari, pot tine pasul cu o piata in transformare si pot raspunde preferintelor consumatorilor.

Rezultatele sondajului indica faptul ca majoritatea celor care prefera sa acceseze proiecte prin intermediul acestor platforme au studii superioare si sunt barbati.

Motivatia lucratorilor pentru utilizarea acestor platforme variaza in functie tipul de platforma si de sex. Pe platformele web-based, principalii factori motivati sunt complementarea unui venit existent si preferinta sau nevoia de a lucra de acasa sau pentru flexibilitatea locului de munca. Pe platformele location-based, factorii cheie sunt lipsa de oportunitati alternative de angajare, flexibilitatea locurilor de munca si o mai buna remuneratie in comparatie cu alte locuri de munca disponibile.

Jobul de pe platforme de freelancing reprezinta principala sursa de venit pentru multi angajati, dar exista diferente majore intre castigurile lucratorilor de pe platformele din tarile dezvoltate si cele din tarile in curs de dezvoltare.

Programul de lucru variaza in functie de platforma- web-based sau location-based, dar majoritatea ar dori sa lucreze mai mult.

”Sunt mama full-time in timpul zilei, iar noaptea sunt freelancer full-time. Noaptea mea este, de fapt, ziua in Statele Unite ale Americii asa ca, in afara faptului ca am nevoie de cateva ore de somn, totul functioneaza perfect pentru mine,” a declarant un respondent din Romania pe platforma upwork.com

Conditiile de lucru pe platformele sunt in mare parte reglementate prin contracte de prestari servicii.

Lucratorii de pe platforme sunt adesea incapabili sa se angajeze in negocieri colective.

Majoritatea lucratorilor de pe platforme nu beneficiaza de plata asigurarilor de securitate sociala.

Initiativele de reglementare din multe tari au inceput sa abordeze unele dintre problemele legate de conditiile de lucru de pe aceste platforme. Tarile au avut diverse abordari pentru extinderea masurilor care vizeza protectia angajatilor si pentru lucratorii de pe aceste platforme, precum: securitatea si sanatatea in munca (Australia, Noua Zeelanda, Brazilia); securitatea sociala (Franta, Irlanda, Finlanda, SUA, Indonezia, Malaezia); relatiile de munca; timpul de lucru si remuneratia (Franta); solutionarea litigiilor (Canada); acces la date si confidentialitate (UE, Brazilia, India, Nigeria).

Avand in vedere ca platformele functioneaza in jurisdictii diferite, este nevoie de o forma de dialog si coordonare a politicilor internationale.

Principalele obiective ILO legate de platformele de freelancing au in vedere (printre altele): asigurarea unei concurente loiale; transparenta angajamentului si a acordurilor contractuale; clasificarea corecta a lucratorilor; protectia datelor cu caracter personal; dreptul la negociere colectiva; beneficii corecte de securitate sociala; protectia salariilor, plati corecte si standarde ale timpului de lucru; impozitarea corecta a economiei digitale.

”Oamenii isi doresc mai multa libertate. Vor sa poata decide cand, in ce conditii si unde lucreaza, isi doresc ca viata lor profesionala sa poata fi adaptata nevoilor si circumstantelor individuale. Calea batatorita a contractului individual de munca pe perioada nedeterminata nu se mai regaseste in planurile generatiilor viitorului, iar schimbarile acestea de perspectiva trebuie declinate si intelese intr-un cumul de modificari pe care le vor impune in toate directiile si pentru care trebuie sa ne pregatim,” a completat Bogdan Gabor, Presedinte AFSRU.