Am participat la Forumul National de Redresare, cu cifrele pe masa, in contextul in care redresarea noastra economica este printre cele mai rapide din UE. Este important cat, dar si cum crestem. Trebuie sa ne asiguram ca, in spatele unei cresteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva si provocari de ordin calitativ, care sa accenteze in timp unele dezechilibre.

Multumesc pentru invitatie si felicitari pentru organizarea acestui eveniment, Forumul National de Redresare, pe o tema atat de importanta si actuala.

Suntem in momentul in care, cu cifrele pe masa, putem afirma ca 2020 a fost anul masurilor de gestionare a crizei, atat sanitare cat si economice, iar 2021 este anul redresarii si al provocarilor in planul politicilor economice.

Prognozele ne arata ca economia mondiala va traversa, in acest an, cea mai consistenta revenire post-criza, cu o crestere de 5,6% a PIB global. La nivelul Uniunii Europene este anticipata o crestere de 4,2%, in contextul in care mecanismul de redresare si rezilienta va fi pus in miscare de acum inainte.

Estimarile arata ca majoritatea economiilor UE vor reveni, pana la final de an, la nivelul PIB de dinaintea pandemiei. Cu prognoze de crestere economica de 5,1% (CE) si 6% (FMI), care sunt confirmate pe deplin de evolutiile actuale, Romania se afla in topul tarilor din Uniune cu cea mai rapida revenire economica.

La sfarsitul primului trimestru din 2021, Romania a revenit la nivelul PIB de dinaintea pandemiei, alaturi de Estonia, Irlanda, Lituania. Potrivit graficului de mai jos, 20 de state membre vor reveni, in trimestrul 4, la nivelul PIB de dinaintea crizei, ceea ce indica o revenire chiar mai rapida decat ne asteptam.

Ca imagine simplificata, acum economia este precum un balon care a fost tinut sub compresie, sub presiunea restrictiilor destinate securitatii sanitare. Odata cu eliberarea treptata a acestei presiuni, economia revine la viata, chiar daca intre timp balonul si-a mai pierdut din forta si consistenta initiale.

Aici intervin insa politicile economice, care trebuie supuse unui restart de directie, nu doar cu scopul redresarii economiilor, ci pentru sustinerea unui nou ciclu de crestere. In acest sens, calitatea cresterii economice este cea care prefigureaza caracterul sau sustenabil. Este important cat, dar si cum crestem!

Indiferent de scenarii, date fiind in continuare incertitudinile sanitare, climatul macroeconomic trebuie abordat cu prudenta. Trebuie sa ne asiguram ca, in spatele unei cresteri rapide din punct de vedere cantitativ, nu se ascund cumva diverse provocari de ordin calitativ, care sa accenteze in timp unele dezechilibre.

Pentru Romania, cresterea economica din anii anteriori pandemiei s-a bazat pe politici pro-ciclice, care au alimentat consumul si deficitele bugetare. Astfel, in plina pandemie, spatiul bugetar de interventie al Romaniei a fost mult prejudiciat.

In 2021, o crestere economica estimata de 6% reflecta o contributie sporita din partea investitiilor, dar si un aport considerabil din partea consumului. De fapt, revirimentul consumului este explicabil, de vreme ce oamenii si-au amanat achizitii, calatorii, concedii – dupa cum vedem chiar in aceasta perioada.

Ramane insa problematica accentuarea contributiei negative a exportului net, care ar putea surclasa cifrele aferente ultimilor ani. De aceea avem nevoie de un model de crestere sustenbil, bazat pe investitii si competitivitate externa.

Un semnal de alarma serios este reprezentat de dublarea deficitului de cont curent pe primele luni ale anului, in raport cu 2020. Romania continua sa acumuleze unele dintre cele mai mari deficite de cont curent din UE, ca pondere in PIB.

Pe partea de balanta comerciala avem recorduri negative, fiind singura tara din regiune cu o adancire continua a soldului comercial. De aceea trebuie sa venim cu politici pro-active in raport cu aceste vulnerabilitati, sa ne amelioram pozitia economica externa prin strategii eficiente de crestere a exporturilor.

Exista insa semnale bune privind redobandirea increderii investitorilor straini in economia noastra, fapt confirmat prin cresterea fluxului de ISD pe primele luni ale anului. Cu toate acestea, deficitul de cont curent ar putea depasi, cu aproape 1 punct procentual, prognoza actuala de 4,9% din PIB.

Dincolo de o redresare economica robusta, ne confruntam in continuare cu povara „deficitelor gemene”, precum in anii de dinaintea pandemiei. In 2019, pe fondul politicilor prociclice, Romania inregistra cel mai mare deficit bugetar.

Deficitul bugetar si excesul de cerere existent acum in economie preseaza si asupra dezechilibrelor externe. Dar solutia nu consta in masuri de austeritate, ci in consolidarea progresiva si consecventa in timp a finantelor publice, care sa ne permita revenirea la criteriile de convergenta nominala.

Angajamentul Romaniei de a duce deficitul bugetar sub 3% din PIB pana in 2024 este unul ambitios, dar este vorba de o ajustare graduala, echilibrata, care va fi avantajata an urmatorii ani prin cresterea investitiilor din fonduri europene.

Din pacate, in politica fiscal-bugetara, Romania a resimtit din plin „concurenta extremelor”. Daca in 2010 s-a recurs la solutia austeritatii, guvernarea PSD din ultimii ani a fost tributara solutiilor populiste, complet inadecvate. Asadar, din lac in put!

Trebuie sa iesim din aceasta concurenta nefasta a extremelor si sa evoluam pe calea de mijloc, pe culoarul echilibrului si al sustenabilitatii, prin politici responsabile, care sa conduca la redresare economica sanatoasa.

In urmatorii ani, avem la dispozitie fonduri europene imense, prin care putem raspunde celor mai multe provocari, atat cantitative cat si calitative. De aceea, miza esentiala a Romaniei este utilizarea fondurilor europene. Modernizarea Romaniei nu poate fi conceputa decat prin investitii si reforme.

Fondurile europene care dau titluri stirilor de azi sunt, de fapt, baza dezvoltarii economiei viitorului. Tranzitia verde nu este doar despre un prag de atins in PNRR, ci o preocupare reala despre cum va arata economia de maine. Similar, digitalizarea este acea transformare de sistem, la scara modelelor de business si a intregii societati, care va genera competitivitate in economie si cresterea nivelului de trai al oamenilor. Asa cum reformele nu sunt despre obiective abstracte din Recomandarile de tara, ci despre interactiunea oamenilor cu administratia publica in viata de zi cu zi, despre reducerea birocratiei, despre cresterea calitatii institutionale a mediului de afaceri.

Se discuta mult, in prezent, despre nivelul imens al fondurilor europene disponibile pentru Romania. Insa nu la fel de mult si despre nevoia unui efort general, as spune national, pentru utilizarea cat mai eficienta a acestor fonduri. Pare sa predomine ideea preconceputa potrivit careia Guvernul este singurul responsabil de atragerea acestor fonduri si de realizarea investitiilor.

In realitate, este vorba despre un efort comun, al carui succes depinde in mod esential si de implicarea autoritatilor locale si a mediului privat. Avem nevoie de coeziune in plan administrativ si institutional, de decizii responsabile si mai ales de determinare in implementarea investitiilor si a reformelor asumate.

Stim cat este de facil si tentant sa recurgi la politici populiste, bazate pe consum si alocari arbitrare din bugetul national. In schimb, a face reforme si investitii de zeci de miliarde din fonduri europene nu este tocmai simplu, dar este singura cale de succes pentru Romania.